Eaha ta te mau Ite no Iehova e rave no te feia o ta ratou haapaoraa?
E tutava matou i te faaite i te here, te hamani maitai e te faatura. Aita anaˈe te hoê Ite no Iehova e haere pinepine i ta ˈna haamoriraa aore ra e faaea o ˈna i te haamori i te Atua, e tauturu matou ia ˈna e e faaite matou i te here ia ˈna ia maitai faahou mai o ˈna i te pae varua.—Luka 15:4-7.
I roto i te tahi mau tupuraa, ia au i ta te hoê taata e rave, e nehenehe o ˈna e tuuhia i rapae i te amuiraa. (Korinetia 1, 5:13) Tera râ, no to matou here i to matou hoa Kerisetiano, e tutava matou i te tauturu ia ratou ia ore ratou ia tuuhia i rapae. E noa ˈtu e tuuhia ratou i rapae, e faaite noa matou i te here e te faatura mai ta te Bibilia e faaitoito mai ra.—Mareko 12:31; Petero 1, 2:17.
No te aha te hoê taata e tuuhia ˈi i rapae i te amuiraa?
Te faataa maitai ra te Bibilia e ia rave te hoê Kerisetiano i te hara rahi e e patoi o ˈna i te taui, e tuuhia o ˈna i rapae i te amuiraa.a (Korinetia 1, 5:11-13) Te faataa ra te Bibilia eaha te mau hara rahi e tuuhia ˈi te hoê taata i rapae. Ei hiˈoraa, te vai ra te faaturi, te inu-hua-raa i te ava, te taparahiraa taata, te rave-ino-raa i te hoê mero o te utuafare e te eiâ.—Korinetia 1, 6:9, 10; Galatia 5:19-21; Timoteo 1, 1:9, 10.
Tera râ, eita te hoê taata tei rave i te hara rahi e tuu-oioi-hia i rapae i te amuiraa. E tauturu na mua te mau matahiapo o te amuiraab ia ˈna ia taui i to ˈna haerea. (Roma 2:4) E tutava ratou i te haaputapû i to ˈna aau ma te mǎrû e ma te hamani maitai. (Galatia 6:1) E nehenehe tera huru raveraa e turai i te taata tei rave i te hara ia taui e ia tatarahapa. (Timoteo 2, 2:24-26) E noa ˈtu te mau tutavaraa no te tauturu ia ˈna, e e tamau noa o ˈna i te ofati i te mau ture a te Bibilia a ore atu ai e tatarahapa, mea titauhia ia tuuhia o ˈna i rapae i te amuiraa. E faaara te mau matahiapo i te amuiraa e ere faahou o ˈna i te hoê Ite no Iehova.
E tutava te mau matahiapo i te haaputapû i te aau o te taata rave hara ma te mǎrû e ma te hamani maitai
Eaha te maitai ia tuuhia te hoê taata tei rave i te hara i rapae? Na mua roa, e turu te amuiraa i te mau ture aveia tia roa a te Atua e e paruru te reira i te amuiraa i to ˈna haerea viivii. (Korinetia 1, 5:6; 15:33; Petero 1, 1:16) Hau atu â, e nehenehe te reira e turai i te taata rave hara ia faaea i te hara e ia taui i to ˈna haerea.—Hebera 12:11.
Eaha ta te mau Ite no Iehova e rave no te feia tei tuuhia i rapae i te amuiraa?
Te parau ra te Bibilia e mea titauhia i te mau Kerisetiano “ia faaea i te amuimui atu” i te taata o tei tuuhia i rapae i te amuiraa e “eiaha roa e tamaa e tera huru taata.” (Korinetia 1, 5:11) Eita matou e amuimui i te feia tei tuuhia i rapae. Tera râ, eita matou e ape roa ia ˈna, e faatura ra matou ia ˈna. E farii popou te mau Ite no Iehovac ia haere mai o ˈna i te mau putuputuraa. E nehenehe atoa o ˈna e ani i te tauturu i te pae varua a te mau matahiapo.
E farii-maitai-hia te feia tei tuuhia i rapae i te amuiraa i ta matou mau putuputuraa
E no te hoê taata tei tuuhia i rapae o te amuiraa, area ta ˈna vahine e ta ˈna mau tamarii e Ite no Iehova ratou? Noa ˈtu e ere faahou o ˈna i te hoê Ite no Iehova, eita to ˈna taairaa i rotopu i to ˈna utuafare e taui. E tamau noa o ˈna i te rave i ta ˈna hopoia ei tane faaipoipo e ei metua tane i roto i to ˈna utuafare.
E nehenehe te hoê taata tei tuuhia i rapae e ani ia farerei te mau matahiapo ia ˈna. E horoa ratou i te mau faaitoitoraa no roto mai i te Bibilia e e faaitoito ratou ia ˈna ia tatarahapa e ia hoˈi mai i te Atua ra. (Zekaria 1:3) Ia faaea oia i te rave i te hara e ia faaite i to ˈna hinaaro e ora ia au i te mau ture aveia Bibilia, e nehenehe o ˈna e riro faahou mai ei mero o te amuiraa. E ‘ineine te amuiraa i te faaore i ta ˈna hara e i te tamahanahana ia ˈna,’ mai ta te mau Kerisetiano i Korinetia i rave a taui ai te hoê taata rave hara i to ˈna haerea.—Korinetia 2, 2:6-8.
Eaha te manaˈo o te feia tei tuuhia na i rapae i te amuiraa?
A nota na i te mau manaˈo ta te tahi mau Ite no Iehova o tei tuuhia i rapae o te amuiraa e i muri iho ua faaoti ratou i te hoˈi mai i te Atua ra.
“I to ˈu faaotiraa e hoˈi mai i roto i te amuiraa, ua manaˈo vau e ani mai te mau matahiapo i ta ˈu i rave i tera roaraa matahiti i tuuhia ˈi au i rapae. Aita râ, ua parau noa mai ratou: ‘Hinaaro matou, ia tiatonu noa oe i mua.’ Faarooraa vau i te reira, ua topa te hau.”—Maria, Marite.
“Ua oaoa roa te amuiraa i to ˈu hoˈiraa mai. Ua haafaufaahia vau. Ua faaite mai te haerea o to ˈu mau taeae e tuahine i te pae varua e ua faaore Iehova e o ratou i ta ˈu mau hara ia ore au e faahapahapa noa ia ˈu iho. Ua tamau te mau matahiapo ia ˈu ia maitai mai i te pae varua. Ua tamahanahana e ua tauturu mai ratou ia ˈu ia ite e mea faufaa e mea herehia vau e Iehova.”—Malcom, Sierra Leone.
“Mea oaoa no ˈu ia ite e te here mau ra Iehova i to ˈna nunaa ma te paruru maitai i ta ˈna faanahonahoraa. E manaˈo paha te taata e mea etaeta tera huru raveraa, tera râ e faanahoraa î i te here te reira. Ua mauruuru roa vau e Atua î i te here o Iehova o te faaore i te hara.”—Sandi, Marite.
a Na mua ˈtu, ua faahiti matou i te parau tiavaru no te feia rave hara aita i tatarahapa. I teie nei râ, e faahiti noa matou mai ta te Bibilia e parau ra no ratou ua tuuhia i rapae i te amuiraa.
b Te mau matahiapo o te mau Kerisetiano feruriraa paari o te haapii ra e o te aupuru ra i te nunaa o Iehova ma te tauturu e ma te faaitoito ia ratou maoti te Bibilia. Aita ratou e aufauhia no tera ohipa.—Petero 1, 5:1-3.
c I roto i te tahi tupuraa, ia faarue te hoê taata i te amuiraa e tamata o ˈna i te haaparuparu e i te turai ia vetahi ê ia rave i te mea ino. I roto i tera tupuraa, e pee tatou i te mau faaueraa Bibilia ‘eiaha e aroha ˈtu’ i tera huru taata.—Ioane 2, 9-11.