VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • mrt tumu parau 22
  • Eaha te tauturu ia oe i mua i te rohirohi no te maˈi pee?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Eaha te tauturu ia oe i mua i te rohirohi no te maˈi pee?
  • Tumu parau rau
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Nafea e ite ai te rohirohi ra oe no te maˈi pee?
  • Eiaha e haafaufaa ore ua rohirohi anaˈe oe no te maˈi pee
  • Eaha te mau aˈoraa Bibilia o te tauturu ia oe i mua i te rohirohi no te maˈi pee?
  • ● Irava Bibilia o te tauturu i mua i te rohirohi no te maˈi pee
  • Mai te aha te oraraa i muri aˈe i te COVID-19? E nehenehe te Bibilia e tauturu?
    Tumu parau rau
  • Paruru i te ea: Eaha ta te Faatereraa arii a te Atua e rave?
    Tumu parau rau
  • Tamahanahana ia vetahi ê noa ˈtu te fifi i te pae o te ea
    Faatiaraa no nia i te mau Ite no Iehova
  • Ua poro noa te mau Ite no Iehova i te tau maˈi pee COVID-19
    Faatiaraa no nia i te mau Ite no Iehova
Ite hau atu â
Tumu parau rau
mrt tumu parau 22
Te parahi ra te hoê taata a tapea noa ˈi ta ˈna taviri pereoo e to ˈna paruru vaha.

Eaha te tauturu ia oe i mua i te rohirohi no te maˈi pee?

A parare ai te maˈi COVID-19, ua rohirohi anei oe i te haapeapearaa? Mai te peu e, e ere o oe anaˈe. Ua faatano te taata na te ao nei i to ratou huru oraraa no teie maˈi pee. Te parau ra te taote Hans Kluge, te hoê tia no te Taatiraa no te ea na te ao nei i Europa (OMS): “Mea rahi te haapaeraa ta te taata i rave ia ore te maˈi COVID-19 ia parare. I roto i taua tupuraa ra, mea ohie ia fiu, ia ore e anaanatae e ia rohirohi.”

Te rohirohi ra anei oe no teie maˈi pee? Eiaha e haaparuparu! Ua tauturu te Bibilia e rave rahi taata ia faaoromai i teie tupuraa peapea mau. E nehenehe atoa te Bibilia e tauturu ia oe.

  • Nafea e ite ai te rohirohi ra oe no te maˈi pee?

  • Eiaha e haafaufaa ore ua rohirohi anaˈe oe no te maˈi pee

  • Eaha te mau aˈoraa Bibilia o te tauturu ia oe i mua i te rohirohi no te maˈi pee?

  • Irava Bibilia o te tauturu i mua i te rohirohi no te maˈi pee

Nafea e ite ai te rohirohi ra oe no te maˈi pee?

Na mua roa, mea faufaa ia ite e ere teie i te maˈi, e itehia râ ua rohirohi te hoê taata no te maˈi pee na nia i to ˈna huru i mua i te mau tauiraa e te fifi ta te maˈi pee i faatupu. Parau mau, mea taa ê te taata atoa. Teie râ te tahi mau tapao tei itehia i nia i te rahiraa o te feia tei rohirohi no te maˈi pee:

  • Anaanatae ore

  • E taui te faito maa e amuhia e te rahiraa hora taotoraa

  • Iria

  • Haapeapea no te mau ohipa ta oe i matau i te rave maitai

  • Nevaneva hanoa te feruriraa

  • Manaˈo eita e maitai mai te tupuraa

Eiaha e haafaufaa ore ua rohirohi anaˈe oe no te maˈi pee

Mea atâta te rohirohi no te maˈi pee no tatou e no vetahi ê. Ia ore tatou e ara, e faaea mǎrû noa tatou i te pee i te mau ravea arairaa i te maˈi COVID. I muri mai, eita tatou e tâuˈa faahou mea atâta tera maˈi noa ˈtu te parare e te pohe noa ˈtura te taata. E taahoa tatou i te mau opanipaniraa, e rave mai ta tatou e hinaaro e e nehenehe to tatou ora e to vetahi ê e fifi.

I mua i teie tupuraa peapea mau, e rave rahi tei ite e parau mau ta te Bibilia e parau ra: “Ia toaruaru oe i te taime ati, e iti to oe puai.” (Maseli 24:10, nota) Te horoa ra te Bibilia i te mau aˈoraa o te tauturu ia tatou i mua i te tupuraa e toaruaru ai tatou, mai teie maˈi pee.

Eaha te mau aˈoraa Bibilia o te tauturu ia oe i mua i te rohirohi no te maˈi pee?

  • A faaea noa i te atea, eiaha râ e faaea i te faahoa

    Ta te Bibilia e parau ra: “Te hoê hoa mau . . . tei fanauhia no te taime ahoaho.”—Maseli 17:17.

    No te aha mea faufaa? E nehenehe te hoa mau e faaitoito ia tatou. (Tesalonia 1, 5:11) Ia ore râ tatou e farerei ia ratou i te hoê tau maoro, e nehenehe to tatou ea e fifi.—Maseli 18:1.

    A tamata i teie ravea: A tamau i te paraparau i te mau hoa na roto i te natirara, te niuniu, te poroi roro uira e te poroi vini. Ia tupu te fifi, a faaite atu i te hoa e a tamau i te ani eaha to ratou huru. A faaite eaha tei tauturu ia oe i te roaraa o teie maˈi pee. A imi i te ravea no te hamani maitai i te hoa e e riro ïa te mahana ati ei mahana oaoa.

    Ua parau vetahi

    Megan.

    “E faaau vau e te mau hoa no te paraparau maoti te hoê ravea natirara. I te tahi taime, e piti anaˈe mâua, i te tahi atu mau taime, mea rahi matou no te hauti aore ra no te ite noa eaha te huru o te tahi e te tahi. E ere iho â ïa hoê â huru ia farerei tino roa, mea maitai atoa râ! Te farerei nei tatou i te fifi no teie maˈi pee, mea faufaa roa ïa ia paraparau i te mau hoa e ia faaite eaha mau na to tatou huru. E ere i te mea ohie, mea faufaa râ no tatou paatoa!”—Megan, Kanada.

    Nathan, Emma e ta raua tamarii o Eli e o Hope.

    “Ua mihi matou i te fetii e te hoa, ua imi râ matou i te ravea no te haapapu atu i to matou here. Ua faaineine to matou utuafare i te tareta e te taoˈa rii na te mau hoa e hoê irava Bibilia faaitoito mau, ia taa ia ratou te manaˈonaˈo atura matou. Ua oaoa roa matou! Ua tauturu atoa mai te reira ia ore e haapeapea no te mau fifi o te oraraa.”—Emma, ta ˈna tane o Nathan e ta raua tamarii o Eli e Hope, Marite.

  • A hiˈo i te vahi maitai o teie tupuraa

    Ta te Bibilia e parau ra: “[A] faaohipa maitai i to outou taime.”—Ephesia 5:16.

    No te aha mea faufaa? Ia faaohipa maitai oe i to oe taime, e manaˈo maitai noa ïa to oe e eita oe e haapeapea roa.—Luka 12:25.

    A tamata i teie ravea: Eiaha e manaˈo i te mau mea ta oe e ore e nehenehe faahou e rave, a feruri râ i ta oe e nehenehe e rave i teie nei. Te vai ra anei te tahi opuaraa aore ra ohipa ta oe i ore i rave no te mea aita to oe e taime? E nehenehe anei oe e horoa ˈtu â i te taime no to oe utuafare?

    Ua parau vetahi

    Evan, Samantha e ta raua tamarii o Eli e o Adam.

    “Mea rahi te ohipa ta matou i rave i te fare, ua tanu i te maa hotu, i te faanoˈanoˈa maa, ua faanehenehe haere e mea rahi atu â te ohipa ta matou i rave.”—Evan, ta ˈna vahine o Samantha e ta raua tamarii o Eli e Adam, Afirika apatoa.

    Ivan raua Eve.

    “I tera maororaa 30 matahiti faaipoiporaa, a tahi ra mâua ta ˈu vahine e rave maitai ai i te taime no mâua. Ua puai atu â to mâua here e ua taa maitai atu â i te paruparu e te puai o te tahi e te tahi. I teie nei, mea ineine aˈe mâua no te faaruru i te mau fifi i mua nei.”—Ivan e ta ˈna vahine o Eve, Italia.

  • A faanaho maite i ta oe ohipa

    Ta te Bibilia e parau ra: “Ia ravehia râ te mau mea atoa ma . . . te naho maitai.”—Korinetia 1, 14:40.

    No te aha mea faufaa? Mea au na te taata e rave rahi ia ite eaha te ohipa ta ratou e rave i te mau mahana atoa. E tauturu hoi te reira ia ore e haapeapea.

    A tamata i teie ravea: A hamani i te tapura ohipa ia au i to oe tupuraa. A faataa i te taime no te ohipa haapiiraa, ta oe iho ohipa, te ohipa i te fare e no te faafatata i te Atua. Mea faufaa atoa ia faaherehere i te taime no te utuafare, no te haere na rapae e no te faaetaeta i te tino. A tamau i te hiˈopoa i ta oe tapura ohipa e a faatanotano i te reira ia titauhia.

    Ua parau vetahi

    Kgaogelo.

    “Aita vau i taui rahi roa i ta ˈu tapura ohipa i te mau mahana atoa. Ua faaô noa mai au i te taime no te faaetaeta i te tino, e tia mai râ vau i te hoê â hora i te mau poipoi atoa. Ua tauturu mai te reira ia ore e manaˈo noa i te maˈi pee, ia haapao atu â râ i to ˈu utuafare e hoa.”—Kgaogelo, Afirika apatoa.

    Carmel.

    “Mea au na ˈu e tia mai no te faaineine i ta ˈu taofe mai tei matauhia. I muri iho, e faaineine au ia ˈu mai te huru ra e te haere ra vau i te ohipa. Ua tauturu mai te reira ia tapea i te hoê feruriraa maitai e ia ore e perehu noa i te roaraa o te mahana.”—Carmel, Farani.

  • A faatano ia au i te huru o te reva

    Ta te Bibilia e parau ra: “E ite te taata feruriraa haroˈaroˈa i te tupuraa atâta e e tapuni oia.”—Maseli 22:3.

    No te aha mea faufaa? Ia au i to oe vahi nohoraa e te huru o te reva, eita paha oe e nehenehe e haere pinepine na rapae e i raro aˈe i te mahana, mea maitai hoi no to oe tino e to oe feruriraa.

    A tamata i teie ravea: A faanaho i roto i to oe fare ia maramarama maitai te vahi i reira oe e rave ai i te ohipa. A piri mai ai te tau toˈetoˈe, a feruri eaha te mau ohipa ta oe e nehenehe e rave na rapae. Ia titauhia, a rave mai i te ahu mahanahana ia faaea maoro atu â oe i rapae.

    Ia maitai te reva, mea rahi te taata e haere na rapae, a haapao maitai ïa. A feruri i te vahi ta oe e haere e a maiti i te taime aita i rahi roa te taata.

    Ua parau vetahi

    Sameena.

    “Te ora nei au i te hoê vahi mea ûa roa, e titauhia ïa ia faatanotano i ta ˈu ohipa. Tera iho â iteraa vau i te mahana ia hiti mai, oioi roa vau i te haere i rapae. Noa ˈtu e taime poto roa vau i te hahaereraa e te taataahiraa i te pereoo na rapae, e maitai roa mai au!”—Sameena, Farani.

    Tiffany.

    “Ia maitai te mahana, mea rahi aˈe te ohipa ta oe e nehenehe e rave na rapae. Teie nei râ, te piri mai ra te tau toˈetoˈe, e feruri ïa vau eaha te mau ohipa ta ˈu e hinaaro e rave i roto i te fare.”—Tiffany, Kanada.

  • A tamau i te pee i te mau ravea arairaa i te COVID

    Ta te Bibilia e parau ra: “Mea tâuˈa ore râ te maamaa e e tiaturi rahi roa oia ia ˈna.”—Maseli 14:16.

    No te aha mea faufaa? E nehenehe te taata e pohe i te COVID-19, mea atâta roa ïa ia ore tatou e tâuˈa i te mau ravea arairaa.

    A tamata i teie ravea: A tamau i te hiˈopoa i te mau ravea arairaa i to oe fenua no te ite e te pee maite ra anei oe i te reira. Mea faufaa ia feruri oe e nehenehe ta oe e rave e haafifi ia oe iho, to oe utuafare e ia vetahi ê.

    Ua parau vetahi

    Daryn.

    “E rave au i ta ˈu tuhaa ia ore te maˈi ia parare. Noa ˈtu eita vetahi e haapao i te mau ravea arairaa, e feruri au e nafea vau e to ˈu utuafare ia paruru ia matou.”—Daryn, Afirika apatoa.

  • A tamau i te faafatata i te Atua

    Ta te Bibilia e parau ra: “A faafatata ˈtu i te Atua, e e faafatata mai oia ia outou.”—Iakobo 4:8.

    No te aha mea faufaa? Noa ˈtu eaha te fifi, e nehenehe te Atua e tauturu ia oe.—Isaia 41:13.

    A tamata i teie ravea: A taio i te tahi tuhaa o te Parau a te Atua i te mau mahana atoa. E nehenehe teie tapura taioraa Bibilia e tauturu ia oe ia na reira.

No te aha e ore ai e ani i te Ite no Iehova e nafea oe e faufaahia ˈi i te mau faanahoraa i ravehia no te faatupu i te mau putuputuraa i te roaraa o teie maˈi pee COVID-19? Na te ao nei, te faaohipa nei ratou i te natirara no ta ratou putuputuraa o te hebedoma, Oroa haamanaˈoraa i te poheraa o Iesu e ta ratou rururaa tamatahiti.

Ua parau vetahi

Roberto.

“I teie nei, e taime rahi atu â ta ˈu e faataa nei no te taio i te Bibilia, ua puai atu â to ˈu tiaturi ia Iehovaa e i ta ˈna mau parau fafau. E haamanaˈo noa ïa vau e oraraa faahiahia te tiai mai ra!”—Roberto, Italia.

Alta raua Jannie.

“E taio amui mâua ta ˈu tane i te Bibilia ma te tutava atoa i te tamau aau i te irava. Na te pure, te taioraa Bibilia e te faaiteraa i te parau apî oaoa i te taata i tauturu mai ia faaruru i to mâua mau fifi.”—Alta e ta ˈna tane o Jannie, Afirika apatoa.

a O Iehova te iˈoa o te Atua i roto i te Bibilia.—Salamo 83:18.

● Irava Bibilia o te tauturu i mua i te rohirohi no te maˈi pee

Isaia 30:15: “Tei te vai-hau-noa-raa e te tiaturiraa to outou puai.”

Te auraa: Ia tiaturi tatou i te aˈoraa a te Atua, e vai hau noa tatou i te taime fifi.

Maseli 15:15: “Mea ino anaˈe te mau mahana o te taata hepohepo, area te taata e aau oaoa to ˈna, e tamaaraa noa ïa ta ˈna.”

Te auraa: Ia feruri tatou i te mau mea maitatai, e nehenehe tatou e oaoa noa ˈtu te fifi.

Maseli 14:15: “E tiaturi te taata vare hanoa i te mau parau atoa, e haapao maitai râ te taata feruriraa haroˈaroˈa i to ˈna mau taahiraa tataitahi.”

Te auraa: A pee i te mau ravea arairaa, eiaha e tiaturi hanoa ia parau vetahi e mea faufaa ore tera mau ravea.

Isaia 33:24: “Aita e taata e parau: ‘E maˈi to ˈu.’”

Te auraa: Ua fafau te Atua i te faaore i te mau huru maˈi atoa.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono