TA TE FEIA APÎ E UIUI NEI
Eaha te ravea e afaro ai orua ta oe orometua?
Orometua ino
I te fare haapiiraa, e rave rahi piahi tei faaruru i te hoê orometua mea ino aore ra mea etaeta.
Te parau ra Luis, 21 matahiti: “Pinepine hoê orometua ta ˈu mea parau ino roa o ˈna, e eita o ˈna e faatura i te mau piahi. No te mea fatata o ˈna i te faatuhaahia, ua manaˈo paha o ˈna eita o ˈna e patuhia i rapae.”
Te haamanaˈo ra Melanie, 25 matahiti, i te hoê orometua ta ˈna mea ino i nia ia ˈna. “Ua parau tera orometua mea etaeta o ˈna i nia ia ˈu no te mea aita vau i roto i te haapaoraa rahi a teie nei ao. No ˈna, te faaineine ra oia ia ˈu no te faaruru i tera huru ino ia paari anaˈe au.”
Mai te peu mai tera te huru o ta oe orometua, e ere te auraa aita ˈtu ravea ta oe e faaoromai noa ïa i to ˈna huru i tera roaraa matahiti. Teie te tahi mau manaˈo no te tauturu ia oe.
Manaˈo tauturu
A faatano i to oe huru ia au i te orometua. E ere hoê â titauraa ta te mau orometua i te mau piahi. A tamata i te taa eaha ta te orometua e hinaaro ra ia oe, e a faaitoito i te auraro ia ˈna.
Aratairaa Bibilia: “E faaroo te taata feruriraa paari e e apo rahi mai oia i te haapiiraa.”—Maseli 1:5.
“Hiˈo anaˈe vau mea faufaa roa ia faatano i to ˈu huru ia au i ta ˈu orometua. E rave maitai ïa vau i ta ˈu mau ohipa haapiiraa mai ta ˈna e hinaaro. Mai reira mai, mea afaro roa mâua.”—Christopher.
A faatura. A paraparau i ta oe mau orometua na roto i te mǎrû. Eiaha oe e pahono ia ratou noa ˈtu e manaˈo oe ua hape ratou. A haamanaˈo, e piahi noa oe, e ere oe i te hoa ohipa no ratou.
Aratairaa Bibilia: “Ei parau nehenehe noa ta outou e te tamitihia, ia ite hoi outou e nafea ia pahono i te taata tataitahi.”—Kolosa 4:6.
“Pinepine eita te mau orometua e faaturahia na te mau piahi. No reira, ia faatura anaˈe oe ia ratou, e nehenehe to ratou huru i nia ia oe e taui.”—Ciara.
Eiaha oe e faaoti oioi. E taata atoa ratou mai ia oe. Te auraa, e haapeapea atoa ratou mai ia tatou pauroa. Eiaha ïa oe e faaoti oioi noa mea ino ta oe orometua aore ra eita o ˈna e au ia oe.
Aratairaa Bibilia: “E hapa hoi tatou paatoa.”—Iakobo 3:2.
“E ere i te mea ohie no te mau orometua ta ratou ohipa. O vau aˈe tera, eita e haere ia ˈu ia haapao tera rahiraa tamarii e ia haapii ia ratou. No reira, eita vau e haapaari i nia ia ˈna. Mâmâ rii mai ïa ta ˈna ohipa, eita atoa o ˈna e haapeapea rahi roa.”—Alexis.
A paraparau i to oe mau metua. E nehenehe to oe mau metua e tauturu ia oe. Te hinaaro nei ratou ia manuïa oe i roto i ta oe haapiiraa. E nehenehe ïa ta ratou mau aˈoraa e tauturu ia oe ia afaro e ta oe orometua.
Aratairaa Bibilia: “E ore te mau opuaraa e tupu ia ore ia anihia te manaˈo.”—Maseli 15:22.
“Mea ite aˈe te mau metua i te mau taurearea e nafea ia faaafaro i te mau fifi. No reira, a faaroo i ta ratou mau aˈoraa. Ia na reira oe, e manuïa oe.”—Olivia.
E nafea ia paraparau i ta oe orometua?
I te tahi taime, mea maitai ia paraparau oe i ta oe orometua no nia i tera peapea i rotopu ia orua. Mai te peu e riaria oe i te haere e hiˈo ia ˈna, eiaha oe e haapeapea. E aparauraa noa tera, e ere te taputôraa. E maere paha oe. Inaha, mea au roa ta orua aparauraa.
Aratairaa Bibilia: “E tapi anaˈe i te mau mea o te faatupu i te hau.”—Roma 14:19.
“Mai te peu mea ino ta oe orometua i nia noa ia oe, a ani ia ˈna eaha ta oe i rave. E faaite mai ta ˈna pahonoraa eaha te titauhia ia oe ia taui i roto i to oe huru.”—Juliana.
“Mea au aˈe ia paraparau orua noa ta oe orometua e na roto i te mǎrû, na mua ˈˈe aore ra ia faaoti te haapiiraa. Peneiaˈe e faaroo e e faatura mai o ˈna ia oe no te mea ua au roa o ˈna i ta oe huru raveraa.”—Benjamin.
FAATIARAA
“Aita e haapaoraa ta ˈu mau nota hiˈopoa, e eita ta ˈu orometua e tâuˈa mai ia ˈu. No to ˈna huru, aita vau i anaanatae faahou i te haere i te haapiiraa.
“Ua haere atura vau e hiˈo i te tahi atu orometua. Ua parau mai o ˈna: ‘Aita o ˈna i matau ia oe, e aita atoa oe i matau ia ˈna. A haere e paraparau ia ˈna no te faaite i to oe fifi. Ia na reira oe, e tauturu ïa oe i te tahi atu mau piahi no te mea te riaria atoa nei ratou ia ˈna.’
“E ere hoi tera ta ˈu i hinaaro e rave. Tera râ, ua feruri au i ta ˈna i parau mai, e ua tano iho â o ˈna. Ia hinaaro vau ia maitai mai tera tupuraa, mea faufaa ia haere au e farerei ia ˈna.
“Ananahi aˈe, haere atura vau e hiˈo i ta ˈu orometua. Ua parau vau ia ˈna na roto i te mǎrû e mea au na ˈu ta ˈna huru haapiiraa e te hinaaro ra vau e apo maitai mai i ta ˈna mau haapiiraa. Ua parau atoa vau e ere mea ohie no ˈu, aita râ vau i ite e nafea râ. Ua horoa mai o ˈna i te tahi mau manaˈo tauturu. Ua hinaaro atoa o ˈna e tauturu mai ia ˈu ia faaoti anaˈe te haapiiraa aore ra na roto i te rata uira.
“Iae, oaoa roa vau. Maoti teie aparauraa, ua afaro roa mâua ta ˈu orometua e ua anaanatae faahou vau i te haere noa i te haapiiraa.”—Maria.
Manaˈo tauturu: Aita anaˈe oe e afaro maitai e te hoê orometua, a hiˈo i teie tupuraa ei faaineineraa ia oe no a muri aˈe. Te na ô ra Katie, 22 matahiti: “Noa ˈtu ua oti ta oe tau haapiiraa, e farerei iho â oe i te tahi mau taata e tiaraa to ratou mea huru etaeta rii. Mai te peu e haere ia oe ia faaruru hoê orometua etaeta rii, ohie noa ˈtu ïa no oe ia faaoromai i to vetahi ê huru.”