Faaitoito e a rave i te ohipa!
“Faaetaeta [aore ra faaitoito], eiaha e taiâ, e [a] rave [i te ohipa]: eiaha e mǎtaˈu, eiaha e ahoaho: e riro hoi te Atua ra o Iehova . . . ei pihaiiho ia oe.”—PAR. 1, 28:20.
1, 2. (a) Eaha te hopoia taa ê ta Solomona i fanaˈo? (b) No te aha Davida i haapeapea ˈi no Solomona?
UA FANAˈO Solomona i te hoê hopoia taa ê. Ua maiti Iehova ia ˈna no te tiaau i te paturaa o te hiero i Ierusalema, hoê o na paturaa rahi roa ˈˈe aore i itehia aˈenei! E hau ê te “unauna” o te hiero, e e matauhia te reira no to ˈna nehenehe. Te mea faufaa roa ˈtu â, e riro te reira ei “fare o te Atua [mau] ra o Iehova.”—Par. 1, 22:1, 5, 9-11.
2 Ua papu i te arii Davida e e turu iho â te Atua ia Solomona. “E tamaiti apî” râ hoi Solomona, e o tei ore i ite i teie ohipa. E noaa anei ia ˈna te itoito no te farii i te hopoia e patu i te hiero? Aore ra e tapea anei to ˈna matahiti e to ˈna ite ore i te ohipa ia ˈna ia na reira? No te manuïa, e titauhia ia itoito Solomona e ia ohipa oia.
3. Eaha te mau mea ta Solomona i nehenehe e haapii mai no nia i te itoito i to ˈna metua tane ra?
3 Eita e ore e mea rahi ta Solomona i haapii mai no nia i te itoito i to ˈna metua tane ra, o Davida. I to Davida apîraa, ua taparahi oia i te mau animara o tei haere mai e amu i te mau mamoe a to ˈna metua tane. (Sam. 1, 17:34, 35) Ua faaite atoa oia i te itoito rahi i to ˈna aroraa i te hoê faehau puai mau e te mǎtaˈu ore, te aito ra o Golia. Maoti te tauturu a te Atua e te hoê ofai, ua pau Golia ia Davida.—Sam. 1, 17:45, 49, 50.
4. No te aha i titauhia ˈi ia Solomona te itoito?
4 Te taa ra ïa tatou no te aha o Davida te taata e tano no te parau ia Solomona ia faaitoito e ia patu i te hiero. (A taio i te Paraleipomeno 1, 28:20.) Ahani aita Solomona i faaite i te itoito, e nehenehe oia e pohe i te mǎtaˈu, te auraa e tapea te mǎtaˈu ia ˈna ia haamata i te ohipa. Mea ino aˈe te reira i te oreraa e manuïa i roto i ta ˈna hopoia.
E hinaaro tatou i ta Iehova tauturu no te faaite i te itoito e no te rave i te ohipa ta ˈNa e horoa mai ra
5. No te aha e hinaaro ai tatou i te itoito?
5 Mai ia Solomona, e hinaaro tatou i ta Iehova tauturu no te faaite i te itoito e no te rave i te ohipa ta ˈna e horoa mai ra. E hiˈopoa anaˈe ïa i te hiˈoraa o te tahi mau taata o tei faaite i te itoito i tahito ra. I muri mai tatou e feruri ai e nafea ia faaite i te itoito a rave faahope atu ai i ta tatou ohipa.
HIˈORAA O TE ITOITO
6. Eaha te mea e faahiahia roa ˈi tatou ia Iosepha?
6 Ua faaite Iosepha i te itoito i te onoonoraa te vahine a Potiphara ia ˈna ia taoto raua. Eita e ore e ua ite o ˈna e mea atâta no ˈna ia patoi atu. Aita râ o ˈna i fati, ua faaite oia i te itoito e patoi vitiviti atura oia ia ˈna.—Gen. 39:10, 12.
7. Mea nafea Rahaba i faaite ai i te itoito? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)
7 O Rahaba te tahi atoa hiˈoraa o te itoito. A tomo ai e piti Iseraela i roto i to ˈna fare i Ieriko, ua nehenehe te reira e haamǎtaˈu ia ˈna a patoi atu ai o ˈna i te tauturu ia raua. No to ˈna râ tiaturi ia Iehova, ua tapuni oia ia raua ma te itoito e ua tauturu atu no te horo ê ma te ore e itehia ˈtu. (Ios. 2:4, 5, 9, 12-16) Ua tiaturi Rahaba e o Iehova te Atua mau, e ua papu ia ˈna e e horoa iho â oia te fenua i te mau Iseraela. Aita Rahaba i pohe i te mǎtaˈu ia vetahi ê, oia atoa i te arii o Ieriko e to ˈna mau taata. Ua haa oia ma te itoito e ua faaora ia ˈna iho e to ˈna utuafare.—Ios. 6:22, 23.
8. Mea nafea to Iesu itoito i te ohiparaa i nia i te mau aposetolo?
8 Ua faaite atoa ta Iesu mau aposetolo haapao maitai i te itoito rahi. Ua ite ratou i te itoito ta Iesu i faaite e ua tauturu te reira ia ratou ia pee i to ˈna hiˈoraa. (Mat. 8:28-32; Ioa. 2:13-17; 18:3-5) I to te mau Sadukea tamataraa i te tapea ia ratou ia ore ratou e haapii i te taata no nia ia Iesu, ua patoi atu te mau aposetolo.—Ohi. 5:17, 18, 27-29.
9. E nafea te Timoteo 2, 1:7 e tauturu mai ia taa nohea mai te itoito?
9 Ua faaoti papu Iosepha, Rahaba, Iesu e te mau aposetolo i te rave i te mea tano. Ua faaite ratou i te itoito, eiaha no te mea ua tiaturi ratou i to ratou iho puai, no te mea râ ua turui ratou i nia ia Iehova. Ia hinaaro tatou i te itoito, mea tia ia turui atoa tatou i nia ia Iehova, eiaha i nia ia tatou iho. (A taio i te Timoteo 2, 1:7.) E hiˈo anaˈe e piti tuhaa o te oraraa e hinaaro ai tatou i te itoito: i roto i to tatou utuafare e i roto i te amuiraa.
TUPURAA E TITAUHIA ˈI TE ITOITO
10. No te aha e hinaaro ai te feia apî i te itoito?
10 Mea rahi te tupuraa e hinaaro ai te mau Kerisetiano apî e faaite i te itoito no te tavini ia Iehova. E nehenehe ratou e haapii mai i te hiˈoraa o Solomona, o tei faaite i te itoito a rave ai i te mau faaotiraa î i te paari no te faahope roa i te paturaa o te hiero. Noa ˈtu mea tia ia arataihia te feia apî e to ratou mau metua, e titau-atoa-hia ia rave ratou i ta ratou iho mau faaotiraa rahi. (Mas. 27:11) E hinaaro ratou i te itoito no te rave i te faaotiraa î i te paari no nia i te mau hoa ta ratou e maiti, eaha ta ratou e rave no te faaanaanatae ia ratou, e nafea ratou no te vai mâ noa i te pae morare, e afea ratou e bapetizohia ˈi. E hinaaro ratou i te itoito inaha e patoi ratou i te hinaaro a Satani, o tei faaooo i te Atua.
11, 12. (a) Mea nafea Mose i faaite ai i te itoito? (b) E nafea te feia apî e pee ai i to Mose hiˈoraa?
11 Hoê faaotiraa rahi te tia i te feia apî ia rave, no nia ïa i te mau fa ta ratou e haamau. I te tahi mau fenua, e turaihia te feia apî ia haere i te haapiiraa teitei e ia noaa mai te hoê ohipa aufau-maitai-hia. I te tahi atu mau fenua, mea fifi te faanavairaa faufaa, e manaˈo paha ïa te feia apî e, te fa matamua te tia ia haamau, o te haereraa ïa e rave i te ohipa no te tauturu i to ratou mau utuafare. Mai te peu e tei roto oe hoê o na piti tupuraa, a feruri ïa i to Mose hiˈoraa. Ua faaamuhia oia e te tamahine a Pharao, ua nehenehe ïa ta ˈna e haamau i te fa e riro mai ei taata moni roa aore ra ei taata tiaraa teitei. A feruri na i te mau mea ta to ˈna utuafare Aiphiti, ta ˈna mau orometua e feia aˈo i nehenehe e turai ia ˈna ia rave! Ua faaite râ Mose i te itoito e ua maiti i te apiti i te nunaa o te Atua. I muri aˈe i to ˈna faarueraa ia Aiphiti e te mau taoˈa rahi a tera fenua, ua turui maite oia i nia ia Iehova. (Heb. 11:24-26) I te pae hopea, ua haamaitai rahi Iehova ia ˈna, e e haamaitai â oia ia ˈna a muri aˈe.
12 Ia haamau te feia apî i te fa ma te itoito i roto i te taviniraa ia Iehova a tuu atu ai i te mau ohipa a te Faatereraa arii i te parahiraa matamua i roto i to ratou oraraa, e haamaitai Iehova ia ratou. E tauturu oia ia ratou ia aupuru i to ratou utuafare. I te senekele matamua, ua haamau te taurearea ra o Timoteo i to ˈna oraraa i nia i te taviniraa i te Atua. E nehenehe atoa oe e na reira!a—A taio i te Philipi 2:19-22.
Ua faaoti papu anei oe i te faaite i te itoito i roto i te mau tuhaa atoa o te oraraa? (A hiˈo i te paratarafa 13-17)
13. Mea nafea, maoti te itoito, i raea ˈi i te hoê tuahine ta ˈna mau fa?
13 Ua hinaaro te hoê tuahine i Alabama, Marite, i te itoito no te haamau i te fa i roto i te taviniraa i te Atua. Tera ta ˈna i papai: “Mea mamahu roa vau i to ˈu apîraa. Mea fifi roa no ˈu ia paraparau i te taata i te Piha a te Basileia. Mea ino roa ˈtu â no te haere e patoto i te opani o te feia ta ˈu i ore i matau.” Maoti te tauturu a to ˈna na metua e a vetahi i roto i te amuiraa, ua raea i teie Kerisetiano apî ta ˈna fa e riro mai ei pionie tamau. Te parau ra oia: “Te faariro nei te ao a Satani i te haapiiraa teitei, te hanahana, te moni, e te noaaraa i te taoˈa materia e rave rahi ei fa maitatai.” Ua taa atoa râ ia ˈna e eita roa ˈtu e raea tera mau fa i te rahiraa o te taata, o te ahoaho noa e te mauiui ta te reira e hopoi mai. Te na ô faahou ra oia: “Ua hopoi mai râ te taviniraa ia Iehova i te oaoa rahi roa ˈˈe e te mâharaa.”
14. Afea te mau metua Kerisetiano e hinaaro ai i te itoito?
14 E hinaaro atoa te mau metua Kerisetiano i te itoito. Ei hiˈoraa, e pinepine paha ta oe paoti i te ani ia rave oe i te hora hau i te mau mahana ta oe i faataa no te haamoriraa utuafare, te pororaa, e te mau putuputuraa a te amuiraa. E hinaaro oe i te itoito no te patoi i te aniraa a te paoti e no te horoa i te hiˈoraa maitai i ta oe mau tamarii. Aore ra peneiaˈe e vaiiho te tahi mau metua i ta ratou tamarii ia rave i te mau mea eita oe e hinaaro ia rave ta oe mau tamarii. Ia ani mai tera mau metua ia oe te tumu, e itoito anei oe no te faataa ˈtu ma te faatura?
15. E nafea te Salamo 37:25 e te Hebera 13:5 e tauturu ai i te mau metua?
15 E titauhia te itoito no te tauturu i ta oe mau tamarii ia haamau i te fa i roto i te taviniraa i te Atua, e ia naea te reira ia ratou. Ei hiˈoraa, e mǎtaˈu paha te tahi mau metua i te faaitoito i ta ratou mau tamarii ia haere i roto i te taviniraa pionie, ia tavini i te vahi e hinaaro-rahi-hia ra te tauturu, ia tavini i te Betela, aore ra ia ohipa i roto i te paturaa i te mau Piha a te Basileia e piha tairururaa. Peneiaˈe te mǎtaˈu ra ratou eita e haere i ta ratou mau tamarii ia aupuru ia ratou iho ia paari ratou. E faaite râ te mau metua î i te paari i te itoito e i to ratou tiaturiraa e e tapea Iehova i ta ˈna i fafau. (A taio i te Salamo 37:25; Hebera 13:5.) Te mau metua o te faaite ra i tera huru itoito e o te turui ra i nia ia Iehova, e tauturu ïa ratou i ta ratou mau tamarii ia na reira atoa.—Sam. 1, 1:27, 28; Tim. 2, 3:14, 15.
16. (a) Mea nafea te tahi mau metua i tauturu ai i ta ratou mau tamarii ia haamau i te fa i roto i te taviniraa i te Atua? (b) Mea nafea te mau tamarii i faufaahia ˈi i te reira?
16 Ua tauturu te hoê tane e ta ˈna vahine faaipoipo no Marite i ta raua mau tamarii ia haamau i to ratou feruriraa i nia i te taviniraa ia Iehova. Te parau ra te tane: “Hou ta mâua mau tamarii a haapii ai i te haere e i te paraparau, ua paraparau mâua ia ratou no nia i te oaoaraa o te taviniraa pionie e te taviniraa i roto i te amuiraa. I teie nei, tera ta ratou fa.” Te parau faahou ra oia e i te mea ua haamau e ua naea i ta raua mau tamarii tera mau huru fa, ua tauturu ïa te reira ia ratou ia patoi i te mau faahemaraa a ta Satani faanahoraa e ia haamau i to ratou feruriraa i nia i te taviniraa ia Iehova. Ua papai te hoê taeae e piti tamarii ta ˈna: “Mea rahi te metua o te tutava rahi ra i te tauturu i ta ratou mau tamarii ia naea te mau fa ta ratou i haamau i te pae o te tuaro anei, te faaanaanataeraa e te haapiiraa. Mea hoona aˈe hoi ia tutava i te tauturu i ta outou mau tamarii ia naea ia ratou te mau fa o te tauturu ia ratou ia tapea i te hoê roo maitai i mua ia Iehova. E oaoa rahi ta mâua i ite i te iteraa e ua naea i ta mâua nau tamarii te mau fa pae varua ta raua i haamau, i te apiti-atoa-raa ˈtu ia tapae raua i tera faito.” Ia papu maitai ia oe e, te mau metua o te tauturu i ta ratou mau tamarii ia haamau i te fa i roto i te taviniraa i te Atua e ia naea te reira, e fanaˈo ratou i ta ˈna farii maitai.
TE ITOITO I ROTO I TE AMUIRAA
17. A horoa i te tahi mau hiˈoraa o te itoito i roto i te amuiraa Kerisetiano.
17 E titau-atoa-hia ia faaite tatou i te itoito i roto i te amuiraa. Ei hiˈoraa, e hinaaro te mau matahiapo i te itoito ia hiˈopoa ratou i te tahi mau hara rahi aore ra ia tauturu ratou i tei roohia i te ati no te hoê rapaauraa ru. E tere te tahi mau matahiapo na te mau fare auri no te haapii i te feia anaanatae aore ra no te faatere i te mau putuputuraa. E no te mau tuahine taa noa? Mea rahi te ravea no te faaite i te itoito e no te tavini ia Iehova. E nehenehe ratou e riro mai ei pionie, e haere i te vahi e hinaaro-rahi-hia ra te tauturu, e ohipa i roto i te tuhaa o te paturaa (LDC), e tapao i te iˈoa no te apiti i te Haapiiraa no te feia poro i te parau apî oaoa o te Basileia. E titau-manihini-atoa-hia vetahi no te Haapiiraa no Gileada.
18. E nafea te mau tuahine paari aˈe e faaite ai i te itoito?
18 Mea here na tatou to tatou mau tuahine paari aˈe, e te mauruuru ra tatou e te vai ra ratou i roto i te amuiraa! Noa ˈtu aita vetahi e nehenehe faahou e ohipa mai i na mua ˈˈe i roto i te taviniraa i te Atua, e nehenehe â râ ratou e faaite i te itoito a ohipa ˈtu ai. (A taio i te Tito 2:3-5.) Ei hiˈoraa, e hinaaro te hoê tuahine paari aˈe i te itoito mai te peu e farerei atu te mau matahiapo ia ˈna no te haere e paraparau i te hoê tuahine apî aˈe no nia i te faaahuraa ma te au noa. Eita o ˈna e tamaˈi i te tuahine no te ahu ta ˈna i oomo mai, e tauturu râ oia ia ˈna ma te hamani maitai ia feruri e nafea to ˈna faaahuraa e ohipa ˈi i nia ia vetahi. (Tim. 1, 2:9, 10) Ia na reira te mau tuahine paari aˈe i te faaite i to ratou here, e haapuai ratou i te amuiraa.
19. (a) E nafea te mau taeae bapetizohia e faaite ai i te itoito? (b) E nafea te Philipi 2:13 e 4:13 e tauturu ai i te mau taeae ia faatupu i te itoito?
19 E hinaaro atoa te mau taeae bapetizohia e faaite i te itoito a ohipa ˈtu ai. Ia hinaaro ratou e ohipa ei tavini tauturu aore ra matahiapo, e faufaa-roa-hia ïa te amuiraa. (Tim. 1, 3:1) Tera râ, e taiâ paha vetahi i te na reira. Peneiaˈe ua rave te hoê taeae i te tahi mau hape na mua aˈe, e i teie nei te manaˈo ra oia e aita e tano ia riro mai oia ei tavini tauturu aore ra ei matahiapo. E manaˈo paha te tahi taeae e aita o ˈna i aravihi roa ˈtura no te tavini i te amuiraa. Mai te peu e tera to oe manaˈo, e nehenehe Iehova e tauturu ia oe ia faatupu i te itoito. (A taio i te Philipi 2:13; 4:13.) A haamanaˈo i te hiˈoraa o Mose. Ua manaˈo atoa oia e aita e haere ia ˈna ia rave i ta Iehova i faaue ia ˈna. (Exo. 3:11) Ua tauturu râ Iehova ia ˈna ia faatupu i te itoito a rave atu ai i te mea i titauhia ia ˈna. E nafea te hoê taeae bapetizohia e ite mai ai i tera itoito? E pure paha oia ia Iehova no te ani i te tauturu e e taio oia i te Bibilia i te mau mahana atoa. E feruriruri paha oia i te hiˈoraa o te tahi mau taata o te Bibilia o tei faaite i te itoito. E nehenehe ta ˈna e ani ma te haehaa i te mau matahiapo ia faaineine ia ˈna, a nehenehe atu ai oia e tauturu i te amuiraa i roto i te mau tupuraa e hinaarohia ˈi te tauturu. Te faaitoitohia nei te mau taeae bapetizohia ia faaite i te itoito a rohi atu ai i te ohipa no te amuiraa!
EI PIHAI IHO IEHOVA IA OE!
20, 21. (a) Eaha ta Davida i haamanaˈo ia Solomona? (b) Eaha te mea ta tatou e papu nei?
20 Ua haamanaˈo te arii Davida ia Solomona e ei pihai iho Iehova ia ˈna e hope roa ˈtu ai te hiero i te patuhia. (Par. 1, 28:20) Eita e ore e ua feruriruri Solomona i teie mau parau, e aita ˈtura oia i vaiiho i to ˈna matahiti apî e to ˈna aravihi ore e tapea ia ˈna ia rave i te ohipa. Ua faaite râ oia i te itoito rahi e, maoti ta Iehova tauturu, ua hope te paturaa o teie hiero nehenehe mau i muri aˈe e hitu matahiti e te afa.
21 Ua tauturu Iehova ia Solomona, e nehenehe atoa ïa ta ˈna e tauturu ia tatou ia faaite i te itoito e ia rave i ta tatou ohipa, i roto i to tatou utuafare aore ra i roto i te amuiraa. (Isa. 41:10, 13) Ia faaite tatou i te itoito a tavini ai ia Iehova, papu maitai e e haamaitai Iehova ia tatou i teie nei â e a muri aˈe. Ia itoito ïa oe, e a rave i te ohipa!
a E ite oe i te tahi mau manaˈo tauturu no te haamau i te fa no te taviniraa i te Atua i roto i te tumu parau “A faahanahana i to Atua poiete ma te haamau i te fa pae varua,” piahia i roto i Te Pare Tiairaa o te 15 no Tiurai 2004 (Farani).