VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w16 Eperera api 9-14
  • “E tuu atu . . . i ta te faaoromai tamau ra ohipa ia tia roa”

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • “E tuu atu . . . i ta te faaoromai tamau ra ohipa ia tia roa”
  • Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2016
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • EAHA TE FAAOROMAI?
  • NA TE AHA E TAUTURU IA OUTOU IA FAAOROMAI?
  • “TE FEIA I TAMAU MAITE I TE FAAOROMAI”
  • E “TIA ROA” ANEI TA TE FAAOROMAI RA “OHIPA” I NIA IA OUTOU?
  • Te faaoromai—E mea faufaa roa no te mau kerisetiano
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • “A haamanaˈo maite i tei faaoromai rahi”
    ‘A haere mai e a pee mai ia ˈu’
  • Te faaoromai tamau e noaa mai ai te re
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
  • A pee i te faaoromai tamau o Iehova
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2021
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2016
w16 Eperera api 9-14
Te aratai ra te tavana Gideona i te mau faehau Iseraela

“E tuu atu . . . i ta te faaoromai tamau ra ohipa ia tia roa”

“E tuu atu hoi i ta te faaoromai tamau ra ohipa ia tia roa, ia maitai roa outou eiaha ei hapa, eiaha ei mea toe.”—IAK. 1:4.

HIMENE: 135, 139

EAHA TO OUTOU MANAˈO?

  • Eaha te tauturu ia outou ia faaoromai?

  • O vai ma te tahi mau hiˈoraa maitatai o te faaoromai?

  • Eaha te auraa “e tuu atu hoi i ta te faaoromai tamau ra ohipa ia tia roa”?

1, 2. (a) Eaha ta tatou e haapii mai i te faaoromai o Gideona e ta ˈna na 300 taata? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.) (b) Ia au i te Luka 21:19, no te aha mea faufaa ˈi te faaoromai?

A TAMATA na i te feruri i te hoê aroraa fifi e te rohirohi e tupu ra i rotopu i te mau faehau Iseraela o te arataihia ra e te tavana ra o Gideona, e to ratou mau enemi. Ua aˈuaˈu o Gideona e to ˈna mau taata i to Midiana e te mau nuu e turu ra ia ratou i tera po taatoa i nia 32 kilometera te atea! Te parau mai ra te Bibilia eaha tei tupu: “Tae atura Gideona i Ioridana, e ua haere atura i te tahi paeau, oia, e na taata e toru hanere ia ˈna ra, ua pau te aho.” Aita râ ratou i upootia ˈtura i te tamaˈi e e tia faahou ia aro ratou 15 000 faehau. Ua haavî teie mau enemi e rave rahi matahiti i te mau Iseraela, aita ïa e tia ia ratou ia tuu. Ua tamau noa o Gideona e to ˈna mau taata i te aˈuaˈu i to ratou mau enemi e ua upootia mai ratou.—Tav. 7:22; 8:4, 10, 28.

2 Te aro atoa ra tatou i te hoê aroraa fifi e te rohirohi. To tatou mau enemi, te vai ra o Satani, ta ˈna ao e to tatou iho mau huru tia ore. Ua aro vetahi o tatou i teie mau enemi e rave rahi matahiti. Maoti ta Iehova tauturu, ua upootia mai tatou e rave rahi aroraa. Aita râ tatou i upootia ˈtura i te aroraa hopea. I te tahi mau taime, e rohirohi tatou i te aro-noa-raa. Aore ra e rohirohi paha tatou i te tiai-noa-raa i te hopea o teie nei ao ino. Ua faaara mai Iesu e e faaruru tatou i teie anotau hopea i te mau ati ino mau e te mau hamani-ino-raa uˈana. Ua parau atoa râ oia e ia “mau tamau maite,” aore ra faaoromai tatou, e nehenehe tatou e upootia mai. (A taio i te Luka 21:19.) Eaha te faaoromai? Eaha te tauturu ia tatou ia faaoromai? Eaha ta tatou e haapii mai i te feia o tei faaoromai? E nafea tatou “e tuu atu . . . i ta te faaoromai tamau ra ohipa ia tia roa”?—Iak. 1:4.

EAHA TE FAAOROMAI?

3. Eaha te faaoromai?

3 I roto i te Bibilia, te auraa o te parau ra faaoromai, ua hau atu ïa te reira i te faaoromairaa aore ra i te fariiraa i te hoê tupuraa fifi. Ua niuhia te reira i to tatou manaˈo e huru aau no nia i to tatou mau ati. E tauturu mai te faaoromai ia faaite i te itoito, te faaroo e ia tiai noa. Te faataa ra te hoê buka e huru maitai te faaoromai o te tauturu ia tatou ia faaite i te hoê tiaturiraa papu e eiaha e tuu i mua i te mau tamataraa. E tauturu mai te reira ia mau papu e ia ore e aueue, i roto atoa i te mau ati ino mau. E tauturu atoa mai te reira ia upootia mai i te mau tamataraa e ia niu i to tatou feruriraa i nia i ta tatou fa, eiaha râ i nia i to tatou mauiui.

4. No te aha e nehenehe ai e parau e na te here i turai ia faaoromai?

4 E turai te here ia tatou ia faaoromai. (A taio i te Korinetia 1, 13:4, 7.) I roto i teihea tuhaa? E turai to tatou here ia Iehova ia faaoromai i te mau mea atoa ta ˈna e faatia. (Luka 22:41, 42) E tauturu to tatou here no to tatou mau taeae ia faaoromai i to ratou mau huru tia ore. (Pet. 1, 4:8) E tauturu to tatou here no to tatou hoa faaipoipo ia faaoromai i te “ati” o ta te mau hoa faaipoipo oaoa e faaruru atoa nei e e haapuai te reira i te faaipoiporaa.—Kor. 1, 7:28.

NA TE AHA E TAUTURU IA OUTOU IA FAAOROMAI?

5. No te aha o Iehova anaˈe te mea maitai aˈe no te tauturu ia tatou ia faaoromai?

5 A ani ia Iehova te puai. O Iehova “te Atua no ˈna te faaoromai e te mahanahana i to outou aau.” (Roma 15:5) O ˈna anaˈe te taa maitai ra i to tatou tupuraa, to tatou huru aau e to tatou oraraa. Ua ite maitai ïa oia eaha ta tatou e hinaaro mau ra no te faaoromai. Te parau ra te Bibilia: “E faatia oia i te hinaaro o te feia i mǎtaˈu ia ˈna, e faaroo mai oia i ta ratou tiaoro, e e faaora hoi ia ratou.” (Sal. 145:19) E nafea râ te Atua e pahono mai ai i ta tatou mau pure ia ani tatou i te puai no te faaoromai?

O Iehova anaˈe te taa maitai ra i to tatou tupuraa, ua ite maitai oia eaha ta tatou e hinaaro mau ra no te faaoromai

6. Mai ta te Bibilia i fafau, e nafea Iehova e faatupu ai i te haapuraa i te ati no tatou?

6 Ia ani tatou ia Iehova i te tauturu no te faaoromai, e “faatupu atoa oia i te haapuraa i [te] ati ra.” (A taio i te Korinetia 1, 10:13.) Tera ta ˈna i fafau. E nafea oia? I te tahi mau taime, e nehenehe oia e faaatea ê i te tamataraa. I te rahiraa râ o te taime, e horoa mai oia i te puai “ia rahi atu te faaoromai, e te haamahuraa roa . . . [e] te oaoa.” (Kol. 1:11) E no te mea ua ite maitai oia i to tatou taotiaraa i te pae tino, feruriraa e huru aau, eita roa ˈtu Iehova e vaiiho ia riro mai te hoê tupuraa ei mea fifi e aita ˈtura ta tatou e nehenehe e vai taiva ore.

7. A faataa no te aha mea titauhia te maa pae varua no te faaoromai.

7 A vaiiho i te maa pae varua e haapuai i to outou faaroo. No te aha mea faufaa ˈi te maa pae varua? Ei hiˈoraa: No te paiuma i te hoê mouˈa teitei roa, e titauhia i te hoê taata ia amu i te mahana hoê i te maa ta ˈna e amu i na toru aore ra e maha mahana. No te faaoromai e ia naea ta ˈna fa, mea tia i te taata e paiuma ra ia amu i te maa e rave rahi o te titauhia ia ˈna. Oia atoa, mea titauhia ia tatou i te maa pae varua e rave rahi no te faaoromai e ia naea ta tatou fa. Mea titauhia ia faaoti tatou i te horoa i to tatou taime no ta tatou iho haapiiraa e i ta tatou mau putuputuraa. E horoa mai teie mau ohipa i ta tatou e hinaaro mau ra ia vai puai noa to tatou faaroo.—Ioa. 6:27.

8, 9. (a) Ia au i te Ioba 2:4, 5, eaha te tupu ia faaruru tatou i te mau tamataraa? (b) I mua i te mau tamataraa, e nehenehe tatou e feruri i te aha?

8 A haamanaˈo i to outou taiva ore i te Atua. Ia faaruru tatou i te mau tamataraa, e ere noa te mauiui te tupu mai. To tatou atoa taiva ore i te Atua te tamatahia. E faaite to tatou huru i mua i te hoê tamataraa e ua riro Iehova ei Faatere mau o te ao taatoa. No te aha ïa? Ua faaino o Satani, te hoê enemi o te Atua o tei patoi i ta ˈna faatereraa, ia Iehova ma te parau atu e e tavini noa te mau taata i te Atua no te mau tumu miimii. Ua parau Satani: “E riro hoi ta te taata atoa ra ei hoo i to ˈna ora.” Ua parau o Satani no Ioba: “E nanao noa ˈtu na râ i to rima a rave atu ai i te ivi e te iˈo, e e faaino atu oia ia oe i mua i to aro i reira.” (Ioba 2:4, 5) Ua taui anei Satani a parau ai oia i te reira? Aita roa ˈtu! E rave rahi matahiti i muri aˈe, a hurihia ˈi Satani mai te raˈi mai i te fenua nei, ua tamau oia i te pari i te mau tavini taiva ore a te Atua. (Apo. 12:10) I teie mahana, te parau noa ra Satani e te haamori ra te mau taata i te Atua no te mau tumu miimii. Te tiai ru nei oia i te ite ia tatou ia patoi i te faatereraa tia a te Atua e ia faaea tatou i te tavini ia ˈNa.

9 Ia mauiui oe i mua i te hoê tamataraa, a feruri na ia Satani e ta ˈna mau demoni e tia ra i te tahi pae. Te hiˈo ra ratou eaha ta oe e rave e ua papu ia ratou e e taora oe i te tauera. I te tahi aˈe pae, o Iehova, to tatou Arii ra o Iesu Mesia, te feia faatavaihia o tei faatia-faahou-hia e oia atoa na tausani melahi. Te ite atoa ra ratou i ta oe mau tutavaraa e te faaitoito ra ratou ia oe eiaha e tuu! Te oaoa nei ratou i te ite e e nehenehe ta oe e faaoromai e e vai taiva ore ia Iehova. E i muri iho e faaroo oe ia Iehova ia parau ia oe: “E tau tamaiti, ia paari hoi oe, ia oaoa tau aau, ia tia ia ˈu ia patoi atu i tei faaino mai ia ˈu nei.”—Mas. 27:11.

Ua haamau Iesu i to ˈna feruriraa i nia i te mau haamaitairaa o to ˈna faaoromai

10. E nafea oe e pee ai i to Iesu hiˈoraa ma te tiatonu i nia i te mau haamaitairaa o te faaoromai?

10 A tiatonu i nia i te mau haamaitairaa. A feruri na e te haere ra oe no te hoê tere. I nia i te eˈa, e titauhia ia oe ia haere na te hoê eˈa na raro i te fenua. Te vahi atoa ta oe e hiˈo, mea poiri roa. Ua ite râ oe e ia nuu noa ˈtu â oe, e ite faahou oe i te maramarama. E nehenehe e faaauhia to tatou ora i teie tere. E nehenehe oe e ite i te mau fifi e rave rau, a paruparu atu ai oe i mua i te reira. Ua nehenehe atoa ta Iesu e manaˈo mai tera. A haapohehia ˈi oia i nia i te pou haamauiuiraa, ua faahaehaahia oia e ua mauiui rahi oia. Tera te mau taime fifi roa ˈˈe o to ˈna oraraa! Na te aha i tauturu ia ˈna ia faaoromai? Te parau ra te Bibilia e ua hiˈo oia i “te maitai i tuuhia mai i mua i tana aro.” (Heb. 12:2, 3) Ua haamau Iesu i to ˈna feruriraa i nia i te mau haamaitairaa o to ˈna faaoromai, te mea faufaa roa ˈtu â, e tuhaa atoa ta ˈna i roto i te faahanahanaraa i to te Atua iˈoa e i te tururaa i to ˈna tiaraa ia faatere. Ua ite oia e no te hoê taime noa te tamataraa e e ta ˈna haamaitairaa i te raˈi, e vai ïa e a muri noa ˈtu. I teie mahana, e faaruru outou i te mau tamataraa teimaha e te mauiui, a haamanaˈo râ e no te hoê taime poto noa te reira.

“TE FEIA I TAMAU MAITE I TE FAAOROMAI”

11. No te aha ia hiˈopoa tatou i te mau tupuraa o “te feia i tamau maite i te faaoromai”?

11 Eita oe e faaoromai o oe anaˈe. No te faaitoito i te mau Kerisetiano ia faaoromai i te mau tamataraa e rave rahi no ô mai ia Satani ra, ua papai te aposetolo Petero: “O te patoi atu . . . ma te faaroo turori ore, ua ite hoi outou e, tei to outou mau taeae atoa i te ao nei taua mau pohe ra.” (Pet. 1, 5:9) Te haapii mai ra te mau tupuraa ta “te feia i tamau maite i te faaoromai” ia vai taiva ore, te haapapu mai ra e e nehenehe tatou e upootia mai, e te haamanaˈo mai ra e e haamaitaihia to tatou taiva ore. (Iak. 5:11) E hiˈopoa anaˈe te tahi mau hiˈoraa.[1]

12. Eaha ta tatou e haapii mai i te hiˈoraa o te mau kerubi i tuuhia i roto i te ô i Edene?

12 Te mau kerubi, o te mau melahi ïa e tiaraa teitei to ratou. I muri aˈe i to Adamu e Eva hararaa, ua horoa Iehova i te mau kerubi i te hoê hopoia apî i te fenua nei. Mea taa ê te reira i ta ratou e rave ra i te raˈi. E tauturu mai to ratou hiˈoraa ia faaite i te faaoromai ia rave tatou i te hoê hopoia fifi. Te parau ra te Bibilia e “ua tuu ihora, i te pae i te hitia o te râ i taua ô i Edene ra, te kerubi ma te ˈoˈe ura e fariuriu haere, ei tiai i te eˈa i te raau ora ra.[2] (Gen. 3:24) Aita te Bibilia e parau ra e ua amuamu te mau kerubi aore ra ua manaˈo ratou e mea faufaa aˈe ratou i te hopoia apî i horoahia ˈtu. Aita ratou i haumani noa ˈˈe aore ra i faarue i ta ratou hopoia. Ua rave maite râ ratou i ta ratou hopoia e tae roa i te taime a oti ai te reira, peneiaˈe i te diluvi, ua hau atu i te 1 600 matahiti i muri aˈe!

13. Mea nafea Ioba i te faaoromairaa i ta ˈna mau tamataraa?

13 Te taata taiva ore ra o Ioba. I te tahi mau taime, e mauiui paha oe, no te mea ua haamauiui te hoê hoa aore ra ua parau te hoê melo o te utuafare i te hoê parau o te haaparuparu ia oe. Aore ra e maˈi ino mau to oe aore ra te mauiui ra oe no te mea ua pohe tei herehia e oe. Tera râ, noa ˈtu eaha te tupu, e nehenehe oe e ite i te tamahanahanaraa i roto i te hiˈoraa o Ioba. (Ioba 1:18, 19; 2:7, 9; 19:1-3) Aita Ioba i taa no te aha oia i roo-oioi-hia ˈi i te mau tamataraa e rave rahi, aita râ oia i tuu. Na te aha i tauturu ia ˈna ia faaoromai? Na mua roa, ua here oia ia Iehova e ua mǎtaˈu i te faaoto ia ˈna. (Ioba 1:1) Ua hinaaro Ioba e faaoaoa i te Atua i te mau taime maitai e i te mau taime ino. Hau atu â, ua tauturu Iehova ia Ioba ia ite i to ˈNa puai ma te faaite ia ˈna no nia i te tahi mau ohipa faahiahia mau o ta ˈna i poiete. Ua haapapu atu â te reira ia Ioba e e faaore Iehova i te mau tamataraa i te taime tano. (Ioba 42:1, 2) Eaha tei tupu? “Ua r[u]ri ê aˈera Iehova i taua pohe o Ioba ra.”—Ioba 42:10, 17.

14. Ia au te Korinetia 2, 1:6, mea nafea te faaoromai o Paulo i tauturu ai ia vetahi ê?

14 Te aposetolo Paulo. Te mauiui anei ra oe no te mau patoiraa uˈana aore ra no te hamani-ino-raa? E matahiapo anei oe no te hoê amuiraa aore ra e tiaau ratere o te teimaha nei no te mau hopoia e rave rahi? Mai te peu e e, e tauturu te hiˈoraa o Paulo ia oe. Ua faaruru o Paulo i te mau hamani-ino-raa uˈana e e haapeapearaa na ˈna te mau taeae o te mau amuiraa. (Kor. 2, 11:23-29) Aita roa ˈtu râ Paulo i tuu, e ua haapuai to ˈna hiˈoraa ia vetahi ê. (A taio i te Korinetia 2, 1:6.) E faaitoito atoa to outou faaoromai ia vetahi ê ia faaoromai.

E “TIA ROA” ANEI TA TE FAAOROMAI RA “OHIPA” I NIA IA OUTOU?

15, 16. (a) E nafea tatou e vaiiho ai i ta te faaoromai ra “ohipa” ia tia roa? (b) A horoa i te mau hiˈoraa e nafea tatou e vaiiho ai “i ta te faaoromai tamau ra ohipa ia tia roa.”

15 Ua aratai te varua moˈa i te pǐpǐ Iakobo ia papai: “E tuu atu . . . i ta te faaoromai tamau ra ohipa ia tia roa, ia maitai roa outou eiaha ei hapa, eiaha ei mea toe.” (Iak. 1:4) E nafea tatou e vaiiho ai i ta te faaoromai ra “ohipa” ia tia roa i nia ia tatou? A faaruru ai tatou i te hoê tamataraa, ua tapao paha tatou e mea titauhia ia faaoromai ˈtu â, ia faaite i te mauruuru aore ra i te here. A faaoromai ai tatou i te tamataraa, e haapii tatou i te faaite atu â i teie mau huru maitatai. E ma te na reira, e haamaitai tatou i to tatou huru Kerisetiano.

Te fana‘o ra te hoê tane Kerisetiano i te faaitoitoraa a te mau matahiapo, e feruriruri oia na roto i te pure, e aparau oia e te hoê matahiapo e e apiti oia i roto i te taviniraa

Ia faaoromai tatou i te mau tamataraa, te vaiiho ra ïa tatou i to tatou huru Kerisetiano ia tia roa (A hiˈo i te paratarafa 15, 16)

16 Maoti te faaoromai, e nehenehe tatou e riro mai ei Kerisetiano maitai, eita ïa tatou e hinaaro e ofati i ta Iehova ture no te mea noa eita tatou e hinaaro e faaruru i te tamataraa. Ei hiˈoraa, ia aro oe i te mau manaˈo morare ore, eiaha e vaiiho i te reira ia faahema ia oe! A ani ia Iehova i te tauturu no te patoi i te mau manaˈo tano ore. Te vai ra anei te hoê melo o te utuafare o te patoi ra ia oe? Eiaha e tuu! A faaoti papu i te tamau i te tavini ia Iehova. Ei faahopearaa, e nehenehe to oe tiaturiraa ia Iehova e puai mai. A haamanaˈo: No te fanaˈo i te farii maitai a te Atua, mea titauhia ia tatou ia faaoromai.—Roma 5:3-5; Iak. 1:12.

17, 18. (a) A faataa i te faufaaraa ia faaoromai e tae roa ˈtu i te hopea. (b) A piri ai tatou i te hopea, eaha to tatou tiaturiraa?

17 E tia ia faaoromai tatou, eiaha no te hoê noa taime, ia tae roa ˈtu râ i te hopea. A feruri na i te hoê pahi e tomo ra. No te ora mai, mea tia i te mau horopatete ia au e tae roa ˈtu i te pae tahatai. Te taata o te taora i te tauera a haamata ˈi oia i te au, e paremo ïa oia. Hoê â atoa no te taata o te faaea i te au hou rii oia a tapae atu ai i te pae tahatai, e paremo atoa oia. No te ora i roto i te ao apî, mea titauhia ia tatou ia tamau i te faaoromai. E pee anaˈe i te hoê â hiˈoraa e to te aposetolo Paulo o tei parau: “Aita ˈtura matou i rohirohi.”—Kor. 2, 4:1, 16.

18 Mai ia Paulo, ua papu maitai ia tatou e e tauturu mai Iehova ia tatou ia faaoromai e tae roa ˈtu i te hopea. Ua papai Paulo: “E riro te re i taua mau mea atoa nei ia tatou, i tei aroha mai ia tatou nei. Ua ite mau hoi au e, e ore te pohe, e ore hoi te ora, e ore te mau melahi, e ore hoi te hui arii, e ore te mau mea mana, e ore te mau mea e vai nei, e ore hoi te mau mea e tupu a muri atu, e ore te teitei, e ore hoi te haehaa, e e ore atoa te mau mea i hamanihia nei, e tia ia faataa ê ia tatou i te aroha o te Atua, i roto i to tatou Fatu ia Iesu Mesia ra.” (Roma 8:37-39) Parau mau, i te tahi mau taime e rohirohi tatou. E pee anaˈe râ i te hiˈoraa o Gideona e to ˈna mau taata. Ua rohirohi atoa ratou, aita râ ratou i tuu. Ua “tipapa noa ra” ratou!—Tav. 8:4.

^ [1] (paratarafa 11) E itoito-atoa-hia outou i te hiˈo faahou i te faaoromai o te nunaa o te Atua i teie nei tau. Ei hiˈoraa, i roto i te Buka matahiti 1992, 1999 e 2008 (Farani), te vai ra te mau aamu faaitoito mau o to tatou mau taeae no Éthiopie, Malawi e Rusia.

^ [2] (paratarafa 12) Aita te Bibilia e parau ra ehia kerubi tei tonohia no teie hopoia.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono