VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w25 Atete api 2-7
  • E nafea Iehova e tauturu ai ia tatou ia faaoromai tamau?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E nafea Iehova e tauturu ai ia tatou ia faaoromai tamau?
  • Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2025
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • TE PURE
  • TE PARAU A TE ATUA
  • TO TATOU MAU TAEAE E TUAHINE
  • TO TATOU TIATURIRAA
  • A haamanaˈo o Iehova “te Atua ora”
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2024
  • Hoê rata o te tauturu mai ia faaoromai tamau tae roa ˈtu i te hopea
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2024
  • E farii anaˈe aita tatou i ite i te mau mea atoa
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2025
  • Te rapaau ra Iehova i te feia aau oto
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2024
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2025
w25 Atete api 2-7

TUMU PARAU HAAPIIRAA 32

HIMENE 38 E puai roa oe ia Iehova

E nafea Iehova e tauturu ai ia tatou ia faaoromai tamau?

“Na te Atua î i te hamani maitai rahi . . . e faaitoito. . . ia outou, e haapuai oia ia outou, e haamau papu oia ia outou.”—PET. 1, 5:10.

MANAˈO FAUFAA

I roto i teie tumu parau, e ite mai tatou i te tahi mau ravea ta Iehova i horoa mai no te tauturu ia tatou ia faaoromai tamau. E ite atoa tatou e nafea ia faaohipa i teie mau ravea.

1. No te aha e ere i te mea ohie ia faaoromai tamau, o vai râ te nehenehe e tauturu ia tatou? (Petero 1, 5:10)

TE ORA nei tatou i te mau mahana hopea ino mau e te fifi ia faaruru. E hinaaro ïa tatou i te tauturu no te faaoromai tamau. Te vai ra e mea maoro to ratou faarururaa i te maˈi ino mau. No vetahi atu, ua pohe tei herehia e ratou. Te vai atoa ra o te faaruru nei i te patoiraa a te fetii e te feia mana. (Mat. 10:18, 36, 37) Noa ˈtu te fifi ta oe e faaruru ra, ia papu ia oe e nehenehe Iehova e tauturu ia oe ia faaoromai tamau.—A taio i te Petero 1, 5:10.

2. Nohea mai tera puai to tatou no te faaoromai tamau?

2 Ia parauhia te faaoromai tamau, to ˈna auraa e vai taiva ore tatou ia Iehova a tavini ai ia ˈna ma te oaoa noa ˈtu te fifi, te hamani-ino-raa e te faahemaraa. Ei Kerisetiano, eita e haere ia tatou ia faaoromai tamau maoti to tatou iho puai, maoti râ o Iehova anaˈe. O ˈna hoi te horoa mai i “te puai o te hau ê i to te taata nei.” (Kor. 2, 4:7) I roto i teie tumu parau, e ite mai tatou e maha ravea ta Iehova i horoa mai no te tauturu ia tatou ia faaoromai tamau. E ite atoa mai tatou e nafea ia faaohipa i teie mau ravea.

TE PURE

3. No te aha e ô faahiahia mau te pure?

3 No te tauturu ia tatou, ua horoa mai Iehova i te hoê ô faahiahia mau. Noa ˈtu to tatou huru tia ore, e nehenehe tatou e paraparau ia ˈna. (Heb. 4:16) A feruri na, e nehenehe tatou e pure ia Iehova i te mau taime atoa, no nia i te mau mea atoa e noa ˈtu eaha te reo. E faaroo mai o ˈna i ta tatou mau pure i te mau vahi atoa, noa ˈtu o tatou anaˈe aore ra i te fare tapearaa. (Iona 2:1, 2; Ohi. 16:25, 26) Mai te peu ua rahi roa to tatou mauiui e eita e haere ia tatou ia faaite roa ˈtu i to tatou manaˈo, e taa ia Iehova eaha ta tatou e hinaaro e parau ia ˈna. (Roma 8:26, 27) E ô faahiahia mau â te pure.

4. Na te aha e haapapu ra e pahono mai iho â Iehova ia ani tatou ia ˈna i te tauturu ia faaoromai tamau?

4 Te haapapu mai ra Iehova i roto i ta ˈna Parau, “noa ˈtu eaha ta tatou e ani ia au i to ˈna hinaaro, e faaroo mai o ˈna.” (Ioa. 1, 5:14) E nehenehe anei tatou e ani ia ˈna i te tauturu no te faaoromai tamau? E, e nehenehe. Te tuati ra ta tatou aniraa i to ˈna hinaaro. No te aha? Ia faaoromai tatou i te fifi, te horoa ra tatou ia Iehova i te ravea no te pahono i tei faatihaehae ra ia ˈna, oia hoi o Satani te Diabolo. (Mas. 27:11) Te parau atoa ra te Bibilia e te hinaaro ra Iehova e “faaite i to ˈna puai no te feia ua tia te aau ia ˈna.” (Par. 2, 16:9) No reira, ia papu ia tatou e mana to Iehova e te hinaaro ra o ˈna e tauturu ia tatou ia faaoromai tamau.—Isa. 30:18; 41:10; Luka 11:13.

5. E nafea te pure e horoa mai ai i te hau o te feruriraa? (Isaia 26:3)

5 Te faaite ra te Bibilia e ia pure tatou ia Iehova, “na te hau o te Atua, tei hau ê i te mau manaˈo atoa, e tiai i to [ta]tou aau e feruriraa.” (Phil. 4:7) A feruri na. E faaruru atoa te taata o te ore e tavini ra ia Iehova i te fifi e e tamata ratou i te mau huru raveraa no te ore e haapao faahou i to ratou mau fifi. Ei hiˈoraa, e imi vetahi i te ravea no te tamǎrû i te feruriraa. Mea atâta râ no te mea aita faahou ratou e haavî ra i to ratou mau manaˈo. (A hiˈo atoa i te Mataio 12:43-45.) No reira, noa ˈtu e fanaˈo ratou i te hau, mea maitai aˈe te hau no ǒ mai ia Iehova. Ia pure tatou ia Iehova, te faaite ra tatou i to tatou tiaturi e horoa mai o ˈna “i te hau mure ore.” (A taio i te Isaia 26:3.) Hoê ravea e tauturu mai ai Iehova, o te haamanaˈoraa ia tatou i te mau irava Bibilia o te tamahanahana ia tatou. Na roto i teie mau irava, e taa ia tatou i to Iehova here rahi ia tatou e to ˈna hinaaro ia vai hau noa tatou.—Sal. 62:1, 2.

6. Eaha ta oe e faahiti i roto i ta oe mau pure? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

6 Te haapiiraa no tatou: Ia faaruru oe i te tamataraa, “a huri i ta oe hopoia i nia ia Iehova” na roto i te pure e a ani i to ˈna hau. (Sal. 55:22) A ani atoa i to ˈna paari no te ite eaha te rave i roto i tera tupuraa. (Mas. 2:10, 11) A taparu noa ˈi oe ia ˈna no te faaoromai tamau, eiaha e moˈehia ia oe ia haamauruuru ia ˈna. (Phil. 4:6) A feruri i te mau mea atoa ta Iehova i rave no te tauturu ia oe i te mau mahana atoa e a haamauruuru ia ˈna. Noa ˈtu te hepohepo rahi, eiaha e moˈehia ia oe te mau haamaitairaa ta oe i fanaˈo ê na.—Sal. 16:5, 6.

Hoê taeae paari e pure ra i ǒ ˈna. I rapaeau te topa ra te hiona. E Bibilia to nia i to ˈna turi e e raau to pihai iho mai.

Ia pure oe, te paraparau ra ïa oe ia Iehova. Ia taio oe i te Bibilia, o Iehova ïa te paraparau ra ia oe (A hiˈo i te paratarafa 6)b


TE PARAU A TE ATUA

7. E nafea te Bibilia e tauturu ai ia tatou ia faaoromai tamau?

7 Ua horoa mai Iehova i ta ˈna Parau no te tauturu ia tatou, e e rave rahi irava Bibilia o te haapapu ra i te reira. Ei hiˈoraa, te na ô ra te Mataio 6:8: “Ua ite hoi to outou Metua i ta outou e hinaaro mau hou outou a ani atu ai ia ˈna.” Na Iesu i faahiti i teie parau e aita ˈtu taata tei matau maitai ia Iehova maori râ o Iesu. Aita ïa e tumu ia feaa tatou e horoa mai iho â Iehova i ta tatou e hinaaro no te faaoromai i te hoê fifi. E ite atoa mai tatou i roto i te Bibilia i te tahi atu mau manaˈo faahiahia o te faaitoito ia tatou ia faaoromai tamau.—Sal. 94:19.

8. (1) A horoa i te tahi aratairaa Bibilia o te tauturu ia tatou ia faaoromai tamau. (2) Eaha te tauturu ia tatou ia haamanaˈo i teie mau aratairaa Bibilia?

8 E nehenehe te mau aratairaa Bibilia e tauturu ia tatou ia faaoromai tamau. Maoti te reira e fanaˈo ai tatou i te paari no te rave i te faaotiraa maitai. (Mas. 2:6, 7) Ei hiˈoraa, te faaitoito mai ra te Bibilia eiaha e haapeapea rahi roa no ananahi. Tera mahana hoi to ˈna fifi. (Mat. 6:34) Mai te peu ua matau tatou i te taio i te Bibilia e i te feruriruri i te reira, ohie noa ïa tatou i te haamanaˈo i te mau aratairaa ta tatou e hinaaro mau i roto i te fifi.

9. E nafea te mau aamu Bibilia e haapuai ai i to tatou tiaturi ia Iehova?

9 I roto i te Bibilia, e faahiti-atoa-hia te aamu o te tahi mau taata tei tiaturi ia Iehova e tei fanaˈo i ta ˈna tauturu. (Heb. 11:32-34; Iak. 5:17) Ia feruriruri tatou i teie mau aamu, e papu atu â ia tatou e o Iehova to tatou “haapuraa e puai, e tauturu oia i te taime ahoaho.” (Sal. 46:1) Ia hiˈopoa tatou i te hiˈoraa o te mau tavini a Iehova i tahito ra, e hinaaro tatou e pee i to ratou taiva ore e faaoromai tamau.—Iak. 5:10, 11.

10. E nafea oe e fanaˈo ai i te tauturu a te Bibilia?

10 Te haapiiraa no tatou: A taio i te Bibilia i te mau mahana atoa e a papai i te mau irava o te tauturu ia oe. Mea au na e rave rahi e taio i te irava mahana i te poipoi, e manaˈo faaitoito ïa no roto mai i te Bibilia ta ratou e feruriruri. O ta tuahine Mariea ïa i ite i te iteraahia e mariri ai taata to to ˈna na metua. Na te aha i tauturu ia ˈna ia aupuru ia raua i te mau avaˈe hopea hou raua a pohe ai? Te na ô ra o ˈna: “E taio vau i te mau poipoi atoa i te irava mahana o te buka rairai E hiˈopoa anaˈe i te mau Papai i te mahana hoê. E feruriruri au i te reira. Ua tauturu mai te reira ia ˈu ia ore ia tiatonu i to ˈu tupuraa, ia haamanaˈo râ ia Iehova e te mau mea faahiahia mau ta ˈna e haapii mai ra na roto i ta ˈna Parau.”—Sal. 61:2.

TO TATOU MAU TAEAE E TUAHINE

11. No te aha mea faaitoito ia ite e ere o tatou anaˈe te faaruru nei i te fifi?

11 No te tauturu ia tatou, ua horoa atoa mai Iehova i te hoê utuafare pae varua. Inaha ua ite tatou e “tera atoa te mau mauiui ta to [ta]tou fetii taeae na te ao nei e faaruru ra,” e itoitohia tatou no te mea e ere o tatou anaˈe. (Pet. 1, 5:9) Ua papu ia tatou noa ˈtu eaha te fifi ta tatou e faaruru nei, ua faaruru atoa vetahi i te reira. E ua noaa ia ratou ia faaoromai tamau. Te auraa, e haere atoa ia tatou ia faaruru i teie fifi.—Ohi. 14:22.

12. E nafea to tatou mau taeae e tuahine e faaitoito ai ia tatou, e e nafea tatou e na reira atoa ˈi? (Korinetia 2, 1:3, 4)

12 E faaitoito to tatou mau taeae e tuahine ia tatou. O ta te aposetolo Paulo ïa i ite. I roto i ta ˈna mau rata, ua haamauruuru o ˈna i te mau Kerisetiano tei tauturu ia ˈna i to ˈna tapearaahia. E ua faahiti roa o ˈna i to ratou iˈoa. Ua tamahanahana, ua faaitoito e ua aupuru ratou ia Paulo. (Phil. 2:25, 29, 30; Kol. 4:10, 11) Hoê â huru i teie mahana. Ia hinaaro tatou i te tauturu, tei pihai iho to tatou mau taeae e tuahine. E ia fifihia ratou, na tatou ïa e tauturu atu.—A taio i te Korinetia 2, 1:3, 4.

13. Eaha tei tauturu ia tuahine Maya ia faaoromai tamau?

13 Ua fanaˈo te tuahine Maya no Rusia i te tauturu a to ˈna mau taeae e tuahine. I 2020, ua paheruhia to ˈna fare e ua haavahia o ˈna no to ˈna pororaa ia vetahi ê. Te faatia ra o ˈna: “I tera taime, ua oti roa vau i te rohirohi. Tera râ, ua niuniu mai te mau taeae e tuahine e ua hapono mai i te poroi e te rata no te haapapu i to ratou here ia ˈu. Ua ite iho â vau mea here na ratou ia ˈu. Tera râ, i 2020 te papuraa ia ˈu te reira.”

14. E nafea oe e fanaˈo ai i te tauturu a te mau taeae e tuahine? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

14 Te haapiiraa no tatou: Ia vai piri oe i to oe mau taeae e tuahine e tia ˈi. Eiaha atoa oe e haama i te ani i te tauturu a te mau matahiapo. “E riro ratou tataitahi ei tamaru i te mataˈi, ei haapuraa i te vero ûa.” (Isa. 32:2, nota) Eiaha ia moˈehia ia oe te faaruru atoa nei to oe mau hoa Kerisetiano i te fifi. No reira, ia tauturu oe i te hoê e fifihia ra, noa ˈtu to roto atoa oe i te fifi, e tauturu te reira ia oe ia oaoa noa e ia tapea i te hoê feruriraa maitai.—Ohi. 20:35.

Tau avaˈe i muri mai, tera taeae paari noa â i ǒ ˈna e paraparau ra i na hoa faaipoipo e ta raua na tamahine iti. I pihai iho ia taeae e rave rahi raau e hoê turutootoo. Te faaite ra hoê o na tamahine i te hohoˈa ta ˈna i hamani no nia i te paradaiso.

Ia vai piri oe i to oe mau taeae e tuahine e tia ˈi (A hiˈo i te paratarafa 14)c


TO TATOU TIATURIRAA

15. Mea nafea te tiaturiraa i te tautururaa ia Iesu, e eaha te haapiiraa no tatou? (Hebera 12:2)

15 Ua horoa mai Iehova i te hoê tiaturiraa papu no tatou. (Roma 15:13) A haamanaˈo na ia Iesu, maoti to ˈna tiaturiraa, ua faaoromai tamau o ˈna i te mauiui rahi i te mahana hopea o to ˈna oraraa i te fenua. (A taio i te Hebera 12:2.) Ua ite o ˈna e paturu to ˈna taiva ore i te iˈoa o Iehova. Ua tiai ru o ˈna i te hoˈi i to ˈna Metua i te raˈi, e i te taime e riro mai ai o ˈna ei Arii no te faatere e to ˈna mau taeae faatavaihia. Hoê â huru no tatou. Maoti to tatou tiaturiraa e ora e a muri noa ˈtu i roto i te ao apî, e noaa ia tatou ia faaoromai tamau i te mau fifi ta tatou e faaruru i roto i teie ao a Satani.

16. Mea nafea te tiaturiraa i te tautururaa ia Anna, e eaha ta tatou e haapii mai?

16 A tapao na mea nafea te tiaturiraa e ora e a muri noa ˈtu i roto i te ao apî i te tautururaa ia tuahine Anna no Rusia. Ua tapeahia ta ˈna tane a tiai noa ˈi i ta ˈna haavaraa. Te na ô ra Anna: “Ua pure noa vau ia Iehova no nia i te tiaturiraa ta ˈna i horoa mai, e ua feruriruri au i te reira. Ua tauturu te reira ia ˈu ia ore ia toaruaru roa. Ua taa ia ˈu e oraraa maitai aˈe to mua nei. E upootia Iehova i nia i to ˈna mau enemi, e e haamaitai o ˈna ia tatou.”

17. E nafea ia faaite i to tatou mauruuru no to tatou tiaturiraa? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

17 Te haapiiraa no tatou: A rave i te taime no te feruri i te a muri aˈe nehenehe mau ta Iehova i fafau. A feruri ia oe i roto i te ao apî e te mau maitai ta oe e fanaˈo. I reira e taa ˈi ia oe “mea poto e te mâmâ” te fifi ta oe e faaruru nei ia faaauhia i te ora mure ore i roto i te paradaiso. (Kor. 2, 4:17) A tutava atoa i te faaite i teie parau fafau ia vetahi ê. A feruri na i to ratou tupuraa. Mea rahi te fifi ta ratou e faaruru nei, aita râ ratou i ite i te mau mea faahiahia ta Iehova i fafau. Noa ˈtu mea iti ta oe e faaite atu, e hinaaro paha ratou e ite atu â no nia i ta Iehova Faatereraa arii e ta ˈna mau parau fafau.

Tau avaˈe i muri iho, tera taeae paari noa â i ǒ ˈna e feruriruri ra i te hohoˈa no nia i te paradaiso i nia i ta ˈna matini afaifai. I pihai iho mai e rave rahi atu â raau ta ˈna e te hoê mauhaa no te tauturu ia ˈna ia hahaere.

A rave i te taime no te feruri i te a muri aˈe nehenehe mau ta Iehova i fafau (A hiˈo i te paratarafa 17)d


18. No te aha tatou e nehenehe ai e tiaturi i ta Iehova i fafau?

18 I muri aˈe i to ˈna faaoromai-tamau-raa i to ˈna mau ati, ua parau Ioba ia Iehova: “I teie nei, ua ite au e nehenehe ta oe e rave i te mau mea atoa e aita hoê mea ta oe i opua e rave eita ta oe e nehenehe e faatupu.” (Ioba 42:2) Ua taa ia Ioba aita hoê aˈe mea e nehenehe e tapea ia Iehova ia rave i ta ˈna i parau. E nehenehe atoa teie manaˈo e faaitoito ia tatou. Ei hiˈoraa, a feruri na i te hoê vahine ua fiu roa o ˈna, ehia hoi taote ta ˈna i haere e hiˈo, aita râ to ˈna maˈi i ora. Itea maira râ ia ˈna te hoê taote aravihi tei ite maitai eaha to ˈna maˈi e e nafea ia rapaau i te reira. Topa ihora to ˈna hau, ua ite hoi o ˈna e maitai mai o ˈna noa ˈtu e titauhia ia ˈna ia tiai. Hoê â huru no tatou. E noaa ia tatou ia faaoromai tamau, no te mea ua papu ia tatou e tupu iho â ta Iehova i fafau, oia hoi te ora mure ore i roto i te paradaiso.

19. Ia aha tatou e haere ai ia tatou ia faaoromai tamau?

19 Mai ta tatou i ite mai, e tauturu Iehova ia tatou ia faaoromai tamau i to tatou mau fifi maoti te pure, ta ˈna Parau, to tatou mau taeae e tuahine e to tatou tiaturiraa. Ia faaohipa maitai tatou i teie mau ravea, e tauturu mai iho â Iehova i roto i te mau fifi atoa ta tatou e faaruru ra. E haere ïa ia tatou ia faaoromai tamau tae roa i te taime e mou roa ˈi te ao a Satani e te mauiui atoa.—Phil. 4:13.

E NAFEA IEHOVA E TAUTURU AI IA TATOU IA FAAOROMAI TAMAU MAOTI . . .

  • te pure e ta ˈna Parau?

  • to tatou mau taeae e tuahine?

  • to tatou tiaturiraa?

HIMENE 33 A huri ta oe hopoia teimaha ia Iehova

a Ua tauihia te tahi mau iˈoa i roto i teie tumu parau.

b FAATAARAA O TE HOHOˈA: Hoê taeae ruhiruhia e faaoromai tamau ra a mairi ai te matahiti.

c FAATAARAA O TE HOHOˈA: Hoê taeae ruhiruhia e faaoromai tamau ra a mairi ai te matahiti.

d FAATAARAA O TE HOHOˈA: Hoê taeae ruhiruhia e faaoromai tamau ra a mairi ai te matahiti.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono