TUMU PARAU HAAPIIRAA 36
Mea faufaa roa te parau-tia no te mau tavini a Iehova
“E oaoa te feia e poia e e poihâ ra i te parau-tia.”—MAT. 5:6.
HIMENE 9 O Iehova to tatou Arii!
HAAPOTORAAa
1. Eaha te tamataraa ta Iosepha i faaruru e eaha ta ˈna i rave i mua i te reira?
E TAMATARAA fifi mau ta Iosepha, te tamaiti a Iakoba i faaruru. I to te vahine a to ˈna fatu ra, o Potiphara aniraa ia taoto ia ˈna, ua patoi Iosepha. E ui paha vetahi, ‘No te aha Iosepha i patoi ai i tera aniraa?’ Aita hoi Potiphara to te fare i tera taime. Hau atu, i te mea e tavini noa Iosepha e nehenehe to ˈna fatu vahine e haafifi atu â i to ˈna oraraa aita anaˈe o ˈna e farii. Aita roa ˈtu râ Iosepha i tuu. Ua na ô o ˈna: “E nahea . . . vau e nehenehe ai e rave i teie ino rahi, a hara ˈtu ai hoi i te Atua?”—Gen. 39:7-12.
2. Mea nafea to Iosepha iteraa e no te Atua, e hara te faaturi?
2 Mea nafea to Iosepha iteraa e mea ino mau te faaturi no te Atua? Te itehia ra te faaueraa “eiaha roa oe e faaturi” i roto i te ture i horoahia i te nunaa Iseraela e piti hanere matahiti i muri aˈe noa. (Exo. 20:14) Noa ˈtu râ, ua taa maitai ia Iosepha eaha to Iehova manaˈo no nia i te faaturi. Ua ite atoa paha o ˈna e a faanaho ai Iehova i te faaipoiporaa, hoê ïa tane e hoê vahine. Ua faaroo atoa paha Iosepha no nia i na piti taime i paruru ai Iehova ia Sara, to ˈna metua vahine tupuna, i te feia o tei hinaaro e taoto ia ˈna. Oia atoa paha i te taime a paruru ai Iehova ia Rebeka, te vahine a Isaaka. (Gen. 2:24; 12:14-20; 20:2-7; 26:6-11) A feruri ai Iosepha i taua mau tupuraa ra, ua taa ia ˈna eaha te mea maitai e te mea ino i te aro o Iehova. No to ˈna here ia Iehova, ua faaoti papu Iosepha i te rave noa i to Iehova hinaaro.
3. Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i teie tumu parau haapiiraa?
3 Eita e ore e mea faufaa te parau-tia no outou. I te mea râ e e taata tia ore anaˈe tatou, e nehenehe tatou e pee i te manaˈo tano ore o teie ao no nia i te parau-tia, ia ore tatou e haapao. (Isa. 5:20; Roma 12:2) E hiˈopoa ïa tatou eaha te parau-tia e eaha te mau maitai ia faatupu i te reira. E hiˈopoa atoa tatou e toru ravea o te tauturu mai ia haafaufaa ˈtu â i te mau ture aveia a Iehova.
EAHA TE PARAU-TIA?
4. Eaha te manaˈo tano ore o e rave rahi no nia i te parau-tia?
4 No e rave rahi, te hoê taata parau-tia, e taata teoteo ïa o te faaino ia vetahi ê e o te manaˈo ra e mea maitai aˈe o ˈna ia ratou. Eita roa ˈtu râ Iehova e au i tera mau huru. A ora ˈi Iesu i te fenua, ua faahapa etaeta oia i te mau aratai haapaoraa tei haamau i ta ratou iho mau ture no nia i te parau-tia. (Koh. 7:16; Luka 16:15) Eita roa ˈtu te hoê taata parau-tia e manaˈo e mea maitai aˈe o ˈna ia vetahi ê.
5. Ia au i te Bibilia, eaha te parau-tia? A horoa i te hiˈoraa.
5 Te parau-tia, o te raveraa ïa i te mea tia i te aro o Iehova. Auê huru maitai nehenehe mau! I roto i te Bibilia, e faaohipahia te taˈo “parau-tia” no te taata o te ora ra ia au i te mau ture aveia tia roa a Iehova. Ei hiˈoraa, ua parau Iehova e titauhia i te feia hoohoo ia faaohipa i te “ofai faito . . . afaro.” (Deut. 25:15) E nehenehe te taˈo Hebera hurihia “afaro” e huri-atoa-hia “parau-tia.” Te auraa, no te riro ei taata parau-tia i mua i te aro o Iehova, e titauhia i te Kerisetiano ia faaite i te hoê haerea afaro i roto i ta ˈna mau ohipa atoa. Eita atoa te taata parau-tia e au i te ohipa parau-tia ore. E ia mauruuru roa Iehova ia ˈna, e feruri maitai te taata parau-tia i te mau faaotiraa ta ˈna e rave.—Kol. 1:10.
6. No te aha tatou e nehenehe ai e tiaturi i te mau ture aveia a Iehova no nia i te mea maitai e te mea ino? (Isaia 55:8, 9)
6 I roto i te Bibilia, te faataahia ra e o Iehova te tumu o te parau-tia. No reira i parauhia ˈi o ˈna “te vairaa o te parau-tia.” (Ier. 50:7) I te mea e na Iehova i poiete ia tatou, o ˈna anaˈe te nehenehe e horoa mai i te mau ture aveia tia roa no nia i te mea maitai e te mea ino. E ere tatou i te taata tia roa mai ia Iehova. No reira, ei taata hara, eita e tia ia tatou ia faaoti eaha te mea maitai e te mea ino. (Mas. 14:12; a taio i te Isaia 55:8, 9.) I te mea râ e ua poietehia tatou i to te Atua huru, e nehenehe tatou e ora ia au i ta ˈna mau ture aveia parau-tia. (Gen. 1:27) A na reira ˈi e oaoa tatou. No to tatou here i to tatou Metua, e tutava tatou i te pee maite i ta ˈna mau ture aveia i roto i to tatou oraraa.—Eph. 5:1.
7. Eaha te faufaaraa o te mau ture aveia no tatou? A horoa i te hiˈoraa.
7 E faufaahia tatou a faaohipa ˈi i ta Iehova mau ture aveia no nia i te mea maitai e te mea ino. No te aha? A feruri na i teie hiˈoraa: Eaha te tupu ia haamau te mau taiete paturaa i ta ratou iho mau ture no nia i te faitoraa? E huehue tera ohipa e ere anei? E mai te peu eita te mau taote e te mau tuati maˈi e haapao i te mau ture no nia i te rapaauraa i te taata, e pohe te feia maˈi. Papu maitai, ua haamauhia tera mau ture no te paruru ia tatou. Hoê â atoa no te mau ture aveia a te Atua no nia i te mea maitai e te mea ino, e paruru te reira ia tatou.
8. Eaha te mau haamaitairaa ta te feia o te haafaufaa nei i te parau-tia e fanaˈo?
8 E haamaitai Iehova i te feia e ora ra ia au i ta ˈna mau ture aveia. Te fafau ra o ˈna: “E fatu te feia parau-tia i te fenua, e e parahi ratou i nia iho e a muri noa ˈtu.” (Sal. 37:29) A feruri na i te auhoêraa, te hau e te oaoa a ora ˈi te taata atoa ia au i te mau ture aveia a Iehova. E oraraa oaoa ta Iehova e hinaaro ra no tatou, e faaoti papu anaˈe ïa i te haafaufaa i te parau-tia i roto i to tatou oraraa. E nafea râ tatou ia haafaufaa ˈtu â i teie huru maitai? E hiˈopoa anaˈe e toru ravea.
A HAAFAUFAA ˈTU Â I TE MAU TURE AVEIA A IEHOVA
9. Eaha te tauturu mai ia haafaufaa ˈtu â i te parau-tia?
9 Ravea matamua: Faaite i to tatou here i Tei horoa mai i te mau ture aveia. Ia riro te parau-tia ei mea faufaa no tatou, e titauhia ia haapuai i to tatou here no Tei horoa mai i te mau ture aveia no nia i te mea maitai e te mea ino. Puai atu â to tatou here ia Iehova, rahi atu â ïa to tatou hinaaro e pee i ta ˈna mau ture aveia parau-tia. A feruri na, ahani ua here mau Adamu raua Eva ia Iehova, aita roa ˈtu raua e orure hau e e haafaufaa ore i te mau ture aveia parau-tia a Iehova.—Gen. 3:1-6, 16-19.
10. Mea nafea to Aberahama taaraa ˈtu â i te manaˈo o Iehova?
10 Papu, eita roa ˈtu tatou e hinaaro e pee i te haerea o Adamu raua Eva. E haere ia tatou, mai te peu e tamau tatou i te haapii no nia ia Iehova, e haafaufaa tatou i to ˈna mau huru maitatai e e tutava tatou i te taa i to ˈna manaˈo. Ma te na reira, e puai atu â to tatou here ia Iehova. A feruri na ia Aberahama, ua here mau o ˈna ia Iehova. Noa ˈtu e ere i te mea ohie no ˈna ia taa i ta Iehova mau faaotiraa, aita o ˈna i patoi noa ˈˈe. Ua tutava noa râ Aberahama i te haapii atu â no nia ia Iehova. Ei hiˈoraa, i to Iehova faaotiraa e haamou ia Sodoma e Gomora, ua mǎtaˈu Aberahama aˈunei “te Haava o te fenua taatoa” e haamou atoa ˈi i te taata parau-tia. No Aberahama, e ore roa e tia ia Iehova ia na reira, uiui atura ïa o ˈna ia Iehova. E ua rave Iehova i te taime no te pahono ia Aberahama. I te pae hopea, ua taa ia Aberahama e hiˈopoa Iehova i te aau o te taata atoa, eita ïa o ˈna e faautua i te feia parau-tia.—Gen. 18:20-32.
11. Mea nafea to Aberahama faaiteraa i to ˈna here e tiaturi ia Iehova?
11 Ua putapû roa Aberahama i to ˈna paraparauraa ia Iehova no nia i te oire o Sodoma e Gomora. Papu, ua rahi atu â to ˈna here e faatura i to ˈna Metua i te raˈi. Tau matahiti i muri aˈe, ua tamatahia to ˈna faaroo. Ua ani Iehova ia ˈna ia pûpû i ta ˈna tamaiti here, ia Isaaka, ei tusia. I taua taime ra, ua matau maitai Aberahama ia Iehova, aita ïa o ˈna i feaa noa ˈˈe. Eita e ore e ua mauiui Aberahama a faaineine ai i te rave i ta Iehova i ani. Papu maitai e ua feruri maite o ˈna i ta ˈna i haapii no nia ia Iehova. Ua ite o ˈna e aita roa ˈtu Iehova e rave i te tahi noa ˈˈe ohipa tano ore. Mai ta te aposetolo Paulo i parau, ua papu ia Aberahama e faatia faahou mai Iehova ia Isaaka. (Heb. 11:17-19) Ua fafau hoi Iehova e e haere mai te hoê huaai na roto ia Isaaka e aita â ta Isaaka e tamarii i tera taime. No to Aberahama here ia Iehova ua tiaturi o ˈna e e rave iho â Iehova i ta ˈna i parau. Noa ˈtu e ere i te mea ohie, maoti to ˈna faaroo, ua auraro noa Aberahama ia Iehova.—Gen. 22:1-12.
12. E nafea tatou e pee ai i te hiˈoraa o Aberahama? (Salamo 73:28)
12 E pee tatou i te hiˈoraa o Aberahama ma te haapii atu â no nia ia Iehova. A na reira ˈi, e piri e e here atu â tatou ia ˈna. (A taio i te Salamo 73:28.) E haamataro atoa tatou i to tatou manaˈo haava ia pee noa i te aratairaa a te Atua. (Heb. 5:14) Ei faahopearaa, eita tatou e hema ia turai mai te tahi ia rave i te mea tano ore. Eita roa ˈtu tatou e rave i te tahi noa ˈˈe mea o te haamauiui ia Iehova e o te haafifi i to tatou auhoaraa e o ˈna. Eaha ˈtu â te rave no te faaite e mea faufaa te parau-tia no tatou?
13. E nafea tatou e tapi ai i te parau-tia? (Maseli 15:9)
13 Te piti o te ravea: Tutava i te faatupu i te parau-tia i te mau mahana atoa. Ia pautuutu maitai to tatou tino, e titauhia te mau tutavaraa no te faaetaeta i te reira, hoê â atoa no te haafaufaa ˈtu â i te mau ture aveia a Iehova. I te mea e huru au noa to Iehova, aita o ˈna e titau mai ra hau aˈe i ta tatou e nehenehe e rave. (Sal. 103:14) Te haapapu ra te Bibilia e mea here na Iehova “te taata e tapi ra i te parau-tia.” (A taio i te Maseli 15:9.) Ia haamau tatou i te hoê fa pae varua, e tutava tatou ia naeahia te reira. Hoê â huru ia tapi tatou i te parau-tia. E tauturu mai Iehova ia haere i mua i te pae varua e ia maitai atu â to tatou haerea.—Sal. 84:5, 7.
14. Eaha te “tapoˈi ouma o te parau-tia,” e no te aha mea faufaa te reira no tatou?
14 Te haamanaˈo mai ra Iehova e ere ta ˈna mau faaueraa i te mea teimaha. (Ioa. 1, 5:3) Mea faufaa roa te reira no te paruru ia tatou i te mau mahana atoa. Te haamanaˈo ra anei outou i te haana tamaˈi ta te aposetolo Paulo i faahiti? (Eph. 6:14-18) Eaha te tuhaa o te paruru ra i te mafatu o te faehau? O te “tapoˈi ouma o te parau-tia” ïa, oia hoi te mau ture aveia tia roa a Iehova. Mai te hoê tapoˈi ouma e paruru ra i te mafatu, e nehenehe te mau ture aveia tia roa a Iehova e paruru ia tatou i te pae varua. No reira, mea faufaa roa ia ahu noa mai i te tapoˈi ouma o te parau-tia.—Mas. 4:23.
15. E nafea ia ahu mai i te tapoˈi ouma o te parau-tia?
15 E ahu tatou i te tapoˈi ouma o te parau-tia ma te imi i te aratairaa a Iehova hou a rave ai i te hoê faaotiraa. Ei hiˈoraa, hou a paraparau ai, a faaroo ai i te hoê upaupa, a mataitai ai i te hohoˈa teata aore ra a taio ai i te hoê buka, e ui tatou ia tatou iho: “Eaha ta ˈu e tuu i roto i to ˈu aau? E tuati anei teie faaanaanataeraa i te manaˈo o Iehova? E turu anei te reira i te mau peu ta Iehova e ore e au mai te peu taotoraa tia ore, te haavîraa uˈana, te nounou e te miimii?” (Phil. 4:8) Ia tu ta tatou mau faaotiraa i te hinaaro o Iehova, e paruru ta ˈna mau ture aveia tia roa i to tatou aau.
E nehenehe ta outou parau-tia e riro mai te “are o te miti” (A hiˈo i te paratarafa 16-17)
16-17. Ia au i te Isaia 48:18, e nehenehe anei tatou e haapao noa i te mau ture aveia a Iehova e a muri noa ˈtu? A faataa.
16 Ua uiui aˈena paha outou e tamau anei outou i te haapao i te mau ture aveia tia roa a Iehova, i tera e tera mahana e i tera e tera matahiti. A feruri na i te faahohoˈaraa ta Iehova i horoa i roto i te Isaia 48:18. (A taio.) Ua fafau o ˈna e e riro ta tatou parau-tia mai te “are o te miti.” A feruri na, tei te pae miti outou a mataitai noa ˈi i te mau are e fati ra te tahi i muri iho i te tahi. Papu, eita outou e haapeapea e e mou te reira i te hoê mahana. Ua ite hoi outou e e tamau te mau are i te fati, aita e hopearaa to te reira.
17 E nehenehe ta outou parau-tia e riro mai te are o te miti. E nafea ïa? Ia rave outou i te hoê faaotiraa, a imi na mua eaha te hinaaro o Iehova e a ohipa ia au i te reira. Noa ˈtu e faaotiraa rahi tei titauhia ia outou ia rave, e tauturu iho â to outou Metua î i te here ia outou ia tamau i te rave i te mea tia i te mau mahana atoa.—Isa. 40:29-31.
18. No te aha mea tia ia ore tatou e haava ia vetahi ê?
18 Te toru o te ravea: Vaiiho na Iehova e haava. Ia tutava noa tatou i te haapao i te mau ture aveia tia roa a Iehova, eita tatou e faaau ia tatou ia vetahi ê aore ra e manaˈo e mea maitai aˈe tatou ia ratou. Eita e tia ia tatou ia faaoti e mea maitai aore ra mea ino anei ta vetahi ê e rave ra i te aro o Iehova. Mea tia ia haamanaˈo e o Iehova te “Haava o te fenua taatoa.” (Gen. 18:25) Aita Iehova i horoa i tera tiaraa ia tatou. Ua faaue mai hoi Iesu: “A faaea i te haava ia ore outou ia haavahia.”—Mat. 7:1.b
19. Mea nafea Iosepha i te faaiteraa i to ˈna tiaturi i te huru haavaraa a Iehova?
19 A feruri na i te tahi atu tupuraa ta Iosepha i farerei. Aita o ˈna i haava ia vetahi ê, oia atoa i te feia i hamani ino ia ˈna. Ua taparahi to ˈna mau tuaana ia ˈna a hoo atu ai ia ˈna ei tîtî. Ua haavare ratou i to ratou metua tane e ua pohe Iosepha. Tau matahiti i muri aˈe, ua farerei faahou Iosepha i to ˈna fetii. I tera taime, e taata puai o ˈna i Aiphiti, ua nehenehe ïa o ˈna e haava i to ˈna mau tuaana aore ra e tahoo atu. Ua mǎtaˈu to ˈna mau tuaana e e na reira iho â Iosepha, noa ˈtu ua tatarahapa mau ratou no ta ratou i rave. Ua parau râ Iosepha ia ratou: “Eiaha e mǎtaˈu. O vau anei te Atua no te haava ia outou?” (Gen. 37:18-20, 27, 28, 31-35; 50:15-21) Ma te haehaa, ua taa ia Iosepha e o Iehova anaˈe te nehenehe e haava i to ˈna mau tuaana.
20-21. No te aha eiaha roa ˈtu tatou e faataata parau-tia ia tatou?
20 Mai ia Iosepha, e vaiiho tatou e na Iehova e haava. Ei hiˈoraa, eita tatou e faahapa i to tatou mau taeae e tuahine no ta ratou e rave. O Iehova anaˈe te nehenehe e ite eaha to roto i to tatou aau e e hiˈopoa i “te mau manaˈo turai.” (Mas. 16:2) Mea here na Iehova i te mau huru taata atoa noa ˈtu nohea mai ratou. Te faaitoito nei Iehova ia tatou “ia haamahora . . . i to [tatou] aau.” (Kor. 2, 6:13) Mea here na tatou i te mau taeae e tuahine, eita ïa tatou e haava ia ratou.
21 Eita atoa tatou e haava i te feia e ere i te Ite no Iehova. (Tim. 1, 2:3, 4) A feruri na, e haava anei outou i te hoê fetii ma te parau, “eita roa ˈtu o ˈna e riro ei Ite no Iehova”? Aita! Ia na reira tatou, te faahua taata parau-tia ra ïa tatou ia tatou iho. Te vaiiho ra Iehova i te taime “i te taata atoa i te mau vahi atoa,” no te tatarahapa. (Ohi. 17:30) No Iehova, te feia o te faataata parau-tia ra ia ratou, mea parau-tia ore ïa ratou.
22. No te aha tatou e faaoti papu ai i te haafaufaa noa i te parau-tia?
22 Ia haafaufaa tatou i te mau ture aveia tia roa a Iehova e oaoa tatou e e turai te reira ia vetahi ê ia na reira atoa. Hau atu, e piri atu â tatou te tahi i te tahi e i to tatou Atua. Ia “poia” e ia “poihâ” noa ïa tatou i te parau-tia e tia ˈi. (Mat. 5:6) Ia papu ia tatou e te haafaufaa e te mauruuru nei Iehova i te mau tutavaraa ta tatou e rave. Noa ˈtu te rahi noa ˈtura te parau-tia ore i roto i teie ao, a haamanaˈo e “mea here na Iehova i te feia parau-tia.”—Sal. 146:8.
HIMENE 139 Feruri anaˈe to roto tatou i te ao apî
a Mea iti roa te taata parau-tia i roto i teie ao ino. Te tutava nei râ e mirioni taata i te faaite i te hoê haerea parau-tia. Te na reira atoa ra paha oe. Te tutava nei oe i te ora ma te parau-tia, no to oe here ia Iehova e no te mea mea faufaa roa te parau-tia no ˈna. E nafea râ tatou ia haafaufaa ˈtu â i teie huru maitai nehenehe mau? I roto i teie tumu parau haapiiraa, e ite tatou eaha te parau-tia e e nafea tatou e faufaahia ˈi a faatupu ai i te reira. E hiˈo atoa tatou eaha te rave no te haafaufaa ˈtu â i te parau-tia.
b Ua hara anaˈe te hoê Kerisetiano, e hiˈopoa te mau matahiapo o te amuiraa i te reira. (Kor. 1, 5:11; 6:5; Iak. 5:14, 15) Ma te haehaa râ, e haamanaˈo ratou e aita ta ratou e nehenehe e ite i roto i te aau. E haava noa hoi ratou no Iehova. (A hiˈo atoa i te Paraleipomeno 2, 19:6.) E rave ratou i te mau faaotiraa ma te pee i to Iehova huru au noa, to ˈna aroha hamani maitai e ta ˈna parau-tia.