TUMU PARAU HAAPIIRAA 10
Na te here e te mauruuru ia Iehova e turai ia outou ia bapetizo
“Eaha te tapea ra ia ˈu ia ore ia bapetizohia?”—OHI. 8:36.
HIMENE 37 Tavini anaˈe ia Iehova ma te aau atoa
HAAPOTORAAa
1-2. Ia au i te Ohipa 8:27-31, 35-38, na te aha i turai i te hoê taata tiaraa teitei Etiopia ia bapetizo ia ˈna?
NA TE here e te mauruuru tei tupu i roto i to ratou aau i turai e rave rahi piahi ia bapetizo. E hinaaro anei outou ia bapetizohia outou a riro atu ai ei pǐpǐ na te Mesia? A huti mai ïa i te haapiiraa i te hiˈoraa o te hoê taata tiaraa teitei Etiopia.
2 Ua faaohipa oioi tera taata Etiopia i ta ˈna i haapii i roto i te mau Papai. (A taio i te Ohipa 8:27-31, 35-38.) No te aha? Ua haafaufaa oia i te Parau a te Atua, te taio ra hoi oia i te tahi tuhaa o te buka Isaia a tere ai na nia i te pereoo. I muri aˈe i ta Philipa mau faataaraa, ua mauruuru roa teie taata i ta Iesu i rave no ˈna. No te aha râ teie taata tiaraa teitei i tere ai i Ierusalema? Ua faatupu ê na oia i te here i te Atua e ua haere oia i Ierusalema no te haamori ia Iehova. Te auraa, ua faarue oia i ta ˈna haapaoraa tahito e ua tahoê atu i te nunaa ta te Atua i maiti. E na tauâ here ia Iehova i turai ia ˈna ia rave i te tahi atu taahiraa avae, oia hoi te bapetizoraa ia ˈna e te riroraa mai ei pǐpǐ na te Mesia.—Mat. 28:19.
3. Eaha te nehenehe e tapea i te hoê taata ia bapetizo ia ˈna? (A hiˈo i te tumu parau “E au to outou aau i teihea huru repo?”)
3 E nehenehe to outou aau e turai ia outou ia bapetizo, e nehenehe atoa râ to outou aau e tapea ia outou ia na reira. No to outou here i te fetii aore ra hoa, e haapeapea paha outou aˈunei ratou e inoino ai ia bapetizohia outou ei Ite no Iehova. (Mat. 10:37) I roto i to outou aau, mea au paha na outou te mau peu ta te Atua e riri, e ere atu ra i te mea ohie no outou ia haapae i te reira. (Sal. 97:10) E mihi paha outou i te mau taime oaoa a faatupu ai outou i te mau oroa ta outou i matau, ta te Atua râ e ore e au. (Kor. 1, 10:20, 21) E titauhia ia pahono outou i teie uiraa, “I roto i to ˈu aau, eaha ta ˈu e haafaufaa na mua roa?”
IA RAHI AˈE TO OUTOU HERE IA IEHOVA
4. Eaha te tumu matamua roa o te turai ia outou ia bapetizohia?
4 Mea rahi te mau mea o te faatupu i te here e te mauruuru i roto i to outou aau. Hou a haapii ai e te mau Ite no Iehova, mea faufaa roa paha te Bibilia no outou. I roto i to outou aau, ua faatupu atoa paha outou i te here ia Iesu. I teie nei ua matau outou i te mau Ite no Iehova, mea au paha na outou ia tahoê e o ratou. Eita râ te reira e navai no te pûpû ia outou ia Iehova e ia bapetizohia outou. Te tumu matamua roa e na reira ˈi outou, no to outou ïa here ia Iehova. Ia rahi to outou here ia ˈna, eita outou e vaiiho i te hoê mea e tapea ia outou ia tavini ia Iehova. Na te here ia Iehova e turai ia outou ia bapetizo e ia ore e taiva ia ˈna i muri aˈe.
5. Eaha te mau uiraa ta tatou e hiˈopoa?
5 Ua parau Iesu ia here tatou ia Iehova ma to tatou aau, ora, manaˈo e puai atoa. (Mar. 12:30) E nafea te here e te faatura hohonu ia Iehova e tupu mai ai i roto i to tatou aau? E feruri anaˈe i ta ˈna i rave no to ˈna here rahi ia tatou. (Ioa. 1, 4:19) Ua tupu anaˈe mai te here ia Iehova i roto i to tatou aau, eaha ˈtu â te titauhia ia puai roa mai te reira?b
6. Ia au i te Roma 1:20, eaha te tahi ravea no te haapii atu â no nia ia Iehova?
6 A haapii no nia ia Iehova na roto i te mau mea ta ˈna i poiete. (A taio i te Roma 1:20; Apo. 4:11) A feruri na i te mau mea e tupu nei i nia i te fenua, i te mau animara e to tatou tino! Aita anei outou e faahiahia ra i te paari o te Atua? (Sal. 139:14) A hiˈo atoa na i te puai ta Iehova i haapue i roto i te mahana, hoê noa ïa tera o te mau miria fetia i roto i te ao nui!c (Isa. 40:26) A feruri ai i te paari e te puai o te Atua, e rahi mai to outou faatura a here atu ai outou ia ˈna. Ia puai mai râ to outou here i te Atua, mea titauhia ia haapii atu â no nia ia ˈna.
7. Ia puai atu â to outou here ia Iehova, eaha te titauhia ia papu ia outou?
7 Ia papu ia outou e te tâuˈa mai ra te Atua i te taata e tia ˈi. Aita hoi Iehova i “atea ia tatou tataitahi.” (Ohi. 17:26-28) Te paheru nei Iehova i te mau aau atoa. Ua haapapu Davida ia Solomona: “Ia imi oe ia ˈna ra, e itea ˈtu oia e oe.” Tera atoa ta te Atua e fafau nei ia outou. (Par. 1, 28:9) Te haapii ra anei outou i te Bibilia? Mai te peu e e, “ua faatae mai” ïa Iehova ia outou ia ˈna ra. (Ier. 31:3) E puai roa ˈtu â to outou here i te Atua a haafaufaa ˈi outou i te mau mea atoa ta ˈna e rave ra no outou.
8. E nafea ia faaite i to outou mauruuru i te Atua no to ˈna here ia outou?
8 E nafea ia faaite i to outou mauruuru i te Atua no to ˈna here ia outou? A pure ia ˈna no te faaite atu i te mau mea e tapitapi ai outou e a haamauruuru atoa ia ˈna no ta ˈna e rave ra no outou. Ia ite outou mea nafea te Atua e pahono ai i ta outou mau pure, e tupu mai te auhoaraa i rotopu ia outou e te Atua. (Sal. 116:1) E papu atoa ia outou e te taa ra o ˈna i to outou tupuraa. No te riro râ ei hoa piri no Iehova, e titauhia ia ite eaha ta ˈna e au e e ore e au, no te aha oia e haa ˈi mai tera aore ra mai tera e eaha ta ˈna e titau mai ra. Eaha te ravea hoê roa e noaa ˈi ia outou tera ite papu no nia i te Atua? O te haapiiraa ïa i ta ˈna Parau, te Bibilia.
O te haapiiraa i te Bibilia te ravea maitai roa ˈˈe no te ite i ta te Atua e titau ra ia tatou e no te riro ei hoa no ˈna (A hiˈo i te paratarafa 9)d
9. E nafea outou ia haafaufaa i te Parau a te Atua?
9 A haafaufaa i te Parau a te Atua. I roto anaˈe i te Bibilia e ite ai outou i te parau mau no nia ia Iehova e i ta ˈna opuaraa. E haafaufaa outou i te Parau a te Atua ma te taio i te Bibilia i te mau mahana atoa, ma te faaineine i ta outou haapiiraa e ma te faaohipa i ta outou e haapii ra. (Sal. 119:97, 99; Ioa. 17:17) E tapura taioraa Bibilia anei ta outou? Te pee maite ra anei outou i tera tapura i tera e tera mahana?
10. Eaha te tahi tuhaa faahiahia o te Bibilia?
10 Te tahi tuhaa faahiahia o te Bibilia, o te mau faatiaraa ïa papaihia e te feia tei ite mau ia Iesu. Tera anaˈe te mau faatiaraa o te faataa papu ra i ta Iesu i rave no outou. A ite ai i ta Iesu i parau e i rave, e hinaaro iho â outou e riro ei hoa no ˈna.
11. E nafea outou e here ai ia Iehova?
11 A haapii i te here ia Iesu no te here ia Iehova. Ua faaite Iesu ma te tia roa i te mau huru maitatai o to ˈna Metua. (Ioa. 14:9) Rahi atu â outou i te ite no nia ia Iesu, rahi atu â outou i te taa i te huru o Iehova e i te mauruuru ia ˈNa. A feruri na i to Iesu aumihi i te feia tei hiˈo-ino-hia mai te taata veve, tei maˈihia e tei paruparu. A feruri atoa na i te mau aˈoraa tano ta ˈna e horoa ra ia maitai to outou oraraa.—Mat. 5:1-11; 7:24-27.
12. A haapii ai outou no nia ia Iesu, eaha ta outou e rave?
12 E puai roa mai to outou here ia Iesu a feruri ai outou i te tusia ta ˈna i rave ia nehenehe ta tatou mau hara ia faaorehia. (Mat. 20:28) Ua taa anaˈe ia outou ua tae roa Iesu i te pohe no outou, e hinaaro iho â outou e tatarahapa e e taparu ia Iehova ia faaore i ta outou mau hara. (Ohi. 3:19, 20; Ioa. 1, 1:9) E a here ai outou ia Iesu e ia Iehova, e hinaaro outou e tahoê e te feia e here atoa ra ia raua.
13. Eaha ta Iehova e horoa ˈtu no outou?
13 A haapii i te here i te utuafare fetii o Iehova. Eita paha to outou utuafare e hoa e taa no te aha outou e pûpû ai i to outou ora ia Iehova e e patoi mai paha ratou. E horoa ˈtu râ Iehova i te hoê utuafare fetii no outou, to outou ïa mau taeae e tuahine i roto i te faaroo. Ia tamau outou i te amuimui i te fetii taeae, e fanaˈo outou i te here e te tauturu hinaarohia. (Mar. 10:29, 30; Heb. 10:24, 25) Ia tae i te hoê mahana, e apiti mai paha te tahi mau mero utuafare ia outou no te tavini ia Iehova a ora atoa ˈi ia au i ta ˈna mau ture aveia.—Pet. 1, 2:12.
14. Ia au i te Ioane 1, 5:3, eaha ta outou i ite no nia i te mau ture aveia a Iehova?
14 A haapii i te haafaufaa e i te haapao i te mau ture aveia a Iehova. Hou a ite ai ia Iehova, na outou noa paha i faaoti eaha te mea maitai e te mea ino no outou. I teie nei râ, ua ite outou ta Iehova mau ture aveia te mea papu aˈe. (Sal. 1:1-3; a taio i te Ioane 1, 5:3.) Aita anei to outou oraraa utuafare i maitai mai i te mau aˈoraa Bibilia no te mau tane, vahine, metua e tamarii? (Eph. 5:22–6:4) A auraro ai i ta Iehova mau aratairaa no te maiti o vai ta outou e amuimui, aita anei outou i riro ei taata maitai aˈe e te oaoa? (Mas. 13:20; Kor. 1, 15:33) Mea papu e pahono outou, oia.
15. Eaha te tauturu ia outou ia haapao i te mau faaueraa Bibilia?
15 I te tahi taime, mea fifi paha ia haapao i te mau faaueraa Bibilia ta outou e haapii ra. No reira Iehova e faaohipa ˈi i ta ˈna faanahonahoraa no te horoa ˈtu i te mau papai o te faataa ra i te Bibilia e o te tauturu ia outou ia faataa ê i te maitai i te ino. (Heb. 5:13, 14) Ia taio e ia hiˈopoa outou i tera mau papai, e taa ia outou e mea tano e te papu atoa te mau faataaraa e e tiaturi outou i te faanahonahoraa a Iehova.
16. Mea nafea Iehova i te faanahoraa i to ˈna nunaa?
16 A haapii i te here e i te turu i te faanahonahoraa a Iehova. Mea naho maitai ta Iehova faanahonahoraa. Ua haaputuputu Iehova i to ˈna mau taata i roto i te mau amuiraa e ua faariro i ta ˈna Tamaiti o Iesu ei upoo i nia ia ratou. (Eph. 1:22; 5:23) Area Iesu, ua faatoroa ïa i te hoê pǔpǔ iti taeae faatavaihia ei “tavini haapao maitai e te paari” no te aratai i ta ˈna ohipa, no te faatamaa e no te aupuru ia outou i te pae varua. (Mat. 24:45-47) I to ˈna pae, ua faatoroa tera tavini i te tahi mau taeae feruriraa paari i te pae varua ei matahiapo no te tiai e no te paruru ia outou. (Isa. 32:1, 2; Heb. 13:17; Pet. 1, 5:2, 3) Te rave nei teie mau matahiapo i tei maraa ia ratou no te tamahanahana e no te tauturu ia outou ia vai piri noa ia Iehova. Te tahi atu ohipa faufaa ta ratou e rave nei, o te tautururaa ïa ia outou ia haapii ia vetahi ê i te parau mau no nia ia Iehova.—Eph. 4:11-13.
17. Ia au i te Roma 10:10, 13, 14, no te aha tatou e haapii ai ia vetahi ê i te parau mau no nia ia Iehova?
17 A haapii ia vetahi ê ia here ia Iehova. Ua faaue Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia haapii ia vetahi ê i te parau mau no nia ia Iehova. (Mat. 28:19, 20) Eita râ outou e na reira no te haapao noa i tera faaueraa. A rahi mai ai to outou here ia Iehova, e feruri atoa outou mai ia Petero e Ioane tei parau: “Eita ïa e tia ia ore e parau i te mau mea ta mâua i ite e i faaroo.” (Ohi. 4:20) E oaoa outou i te tauturu i te taata ia here ia Iehova. Hoe â oaoa ta Philipa i ite i to ˈna tautururaa i te taata Etiopia ia taa i te mau Papai e ia bapetizohia. Ia pee outou i te hiˈoraa o Philipa e ia haapao atoa i ta Iesu faaueraa e poro, te hinaaro mau ra ïa outou e riro ei Ite no Iehova. (A taio i te Roma 10:10, 13, 14.) E e ani outou mai te taata Etiopia: “Eaha te tapea ra ia ˈu ia ore ia bapetizohia?”—Ohi. 8:36.
18. Eaha te hiˈopoahia i roto i to mua ˈtu tumu parau haapiiraa?
18 O te bapetizoraa te taahiraa avae faufaa roa ˈˈe ta outou e rave. Tera râ, e ere i te ohipa hauti, mea titauhia ïa ia feruri maite i te auraa o ta outou faaotiraa. Eaha te titauhia ia ite no nia i te bapetizoraa? Eaha te rave na mua ˈˈe e i muri aˈe i te bapetizoraa? I roto i to mua ˈtu tumu parau haapiiraa tera te mau uiraa e pahonohia ˈi.
HIMENE 2 O Iehova to oe iˈoa
a Aita vetahi feia o te here ra ia Iehova i papu ua ineine anei ratou no te bapetizoraa e no te riro mai ei Ite no Iehova. Tera atoa anei to outou manaˈo? Mai te peu e e, e tauturu teie haapiiraa ia outou ia hiˈo faahou eaha te tahi mau taahiraa avae o te aratai ia outou i te bapetizoraa.
b Mea taa ê te taata tataitahi, eita paha ïa vetahi e rave hoê taahiraa i muri mai i te tahi atu mai tei apapahia i roto i teie tumu parau.
c Te vai ra te tahi atu mau hiˈoraa i roto i te mau buka rairai Mea poietehia anei? e E pae uiraa no nia i te tumu o te ora (Farani).
d FAATAARAA O TE HOHOˈA: Te pûpû ra te tahi tuahine i te hoê api parau a haere ai o ˈna e hoohoo.