VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w20 Fepuare api 26-30
  • Hiˈoraa maitai tei aratai i te haamaitairaa rahi

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Hiˈoraa maitai tei aratai i te haamaitairaa rahi
  • Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2020
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • HAAPIIHIA IA HAAFAUFAA I TE TAVINIRAA
  • TONOHIA I QUÉBEC EI PIONIE TAA Ê
  • TITAU-MANIHINI-HIA EI TIAAU HAAATI
  • TE HOÊ MATAHITI FAUFAA MAU
  • TE HOÊ TUHAA FENUA APÎ
  • Ua haapii Iehova ia ˈu mai to ˈu apîraa mai â
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2026
  • E haamaitaihia tei haapao i to vetahi ê maitai
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2023
  • Te faatiamâraa i mua i te ture no te poro i Québec
    Faaineineraa no te putuputuraa Oraraa e taviniraa Kerisetiano (2019)
  • O Iehova to ’u haapuraa e to ’u puai
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 2000
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2020
w20 Fepuare api 26-30

AAMU

Hiˈoraa maitai tei aratai i te haamaitairaa rahi

FAATIARAA A LÉONCE CRÉPEAULT

Léonce Crépeault i to ’na apîraa.

I TO ˈU apîraa, e ere i te mea ohie no ˈu ia poro. I te paariraa mai râ, ua horoahia mai ia ˈu te hoê hopoia ta ˈu i manaˈo eita e maraa ia ˈu. E faatia ˈtu vau ia outou no nia i te tahi mau hiˈoraa maitai tei tauturu mai ia ˈu ia ore e taiâ faahou e ia oaoa i tera mau haamaitairaa i te roaraa o na 58 matahiti taviniraa taime taatoa.

Ua fanauhia vau i te oire no Québec i Kanada, e tuhaa fenua teie e paraparau ra i te reo Farani. Ua paari au i roto i te hoê utuafare oaoa mau, o Louis e Zélia te iˈoa o to ˈu na metua. E taata mamahu to ˈu papa e mea au roa na ˈna e taio, o vau râ mea au roa na ˈu e papai i hinaaro ai au e riro ei papai vea.

I te 12raa o to ˈu matahiti, ua haere mai Rodolphe Soucy te hoê hoa ohipa o papa e te tahi atu taata e farerei ia matou i te fare. E Ite no Iehova raua, aita vau i ite rahi no nia i tera pǔpǔ e aita atoa vau i anaanatae roa i tera haapaoraa. Tera râ, hoê mea ta ˈu i faahiahia roa, e faaohipa ratou i te Bibilia no te pahono i te mau uiraa. Ua faahiahia atoa to ˈu na metua i te reira e ua farii matou i te hoê haapiiraa Bibilia.

I tera taime te haere ra vau i te fare haapiiraa Katolika, pinepine au i te faatia ˈtu i to ˈu mau hoa ta ˈu i haapii i roto i te Bibilia. Ua faarooroo râ te orometua haapii, e perepitero atoa oia. Ua faahapa oia i ta ˈu mau parau ma te ore e faaohipa noa ˈˈe i te Bibilia, ua pari atoa mai ia ˈu ei tamarii orure hau! Ua haapapu mai tera tupuraa aita roa matou i haapiihia ta te Bibilia e parau ra. I muri mai, ua tatara to ˈu na metua ia ˈu i tera fare haapiiraa.

HAAPIIHIA IA HAAFAUFAA I TE TAVINIRAA

Ua tamau vau i te haapii i te Bibilia, aita râ vau i nuu oioi i mua i te pae varua no to ˈu mǎtaˈu rahi e haere e poro i tera e tera fare. Mea puai roa te haapaoraa Katolika e ua patoi uˈana ratou i te ohipa pororaa a te mau Ite no Iehova. Mea piri atoa te faatere hau matamua no Québec o Maurice Duplessis i tera haapaoraa. Ua farii roa oia ia hamani-ino-hia matou. I taua taime, e itoito rahi te titauhia i te mau Ite no Iehova.

O taeae John Rae hoê o tei tauturu rahi mai ia faaea i te mǎtaˈu, ua apiti atu oia i te ivaraa o te Haapiiraa no Gileada. E taeae haehaa e te maitai atoa, mea varavara oia i te aˈo tia mai ia ˈu, te mea papu râ ua horoa mai oia i te hiˈoraa maitai. To ˈna fifi, aita oia i matau i te paraparau i te reo Farani, pinepine ïa vau i te apiti atu ia ˈna e i te tauturu atoa i roto i te pororaa na roto i tera reo. Ua tauturu mai te reira ia pûpû ia ˈu ia Iehova. Ua bapetizohia vau i te 26 no Me 1951, ahuru matahiti ïa i muri aˈe i to ˈu farerei-matamua-raa i te mau Ite no Iehova.

Léonce Crépeault, taeae John Rae e te tahi atu mau hoa.

Ua tauturu rahi mai te hiˈoraa maitai o taeae John Rae (A) ia ˈu (B) ia ore e taiâ i te poro i tera e tera fare

E pionie te rahiraa i roto i ta matou amuiraa nainai i Québec. Ua turai mai to ratou hiˈoraa ia rave atoa i tera taviniraa. I tera taime, e faaohipa noa matou i te Bibilia a poro ai i tera e tera fare, ua titauhia ïa ia haamataro atu â i te Bibilia. Ua tutava ïa vau i te taa maitai i te mau irava o te turu i te parau mau. Mea rahi râ tei patoi i te taio i te Bibilia mai te peu e ere no ǒ mai i te ekalesia Katolika.

I 1952, ua faaipoipo vau ia Simone Patry, te hoê tuahine haapao maitai. Ua haere mâua e noho i Montréal, e i roto hoê noa matahiti ua fanauhia mai ta mâua tamahine o Lise. Ua faataime au i ta ˈu taviniraa pionie hou te faaipoiporaa. Ua tapi noa râ mâua Simone i te hoê oraraa haapae no te apiti rahi atu â i roto i te mau ohipa a te amuiraa.

Ahuru matahiti i muri aˈe, puta faahou maira te manaˈo e rave i te taviniraa pionie. I 1962, ua apiti atu vau i te Haapiiraa no te mau taeae faatoroahia tei tupu i te Betela no Kanada. Mâua taeae Camille Ouellette to mâua piha i tera taime. Ua faahiahia roa vau i te itoito rahi o Camille i roto i ta ˈna taviniraa, e tane faaipoipo e e metua atoa hoi oia. I Québec, e ere i te mea matauhia ia rave te mau Kerisetiano e tamarii ta ratou i te taviniraa pionie. Tera râ te fa a Camille! Ua faaitoito mai oia ia feruri i to ˈu tupuraa. Tau avaˈe noa i muri aˈe, faaoti atura vau i te rave faahou i te taviniraa pionie. No vetahi, e ere roa ˈtu i te faaotiraa paari, aita râ vau i haamarirau, ua tiaturi noa e haamaitai mai Iehova i ta ˈu mau tutavaraa i roto i te taviniraa.

TONOHIA I QUÉBEC EI PIONIE TAA Ê

I 1964, ua tonohia mâua Simone ei pionie taa ê i Québec, to mâua oire tumu e ua tavini i reira e rave rahi matahiti. I tera taime ua iti rii mai te patoiraa, aita râ i ore roa.

I te hoê Mahana maa i te taperaa mahana, ua tapeahia vau i Sainte-Marie, te hoê oire tapiri ia Québec. Ua hurihia vau i roto i te fare auri no te mea aita ta ˈu e parau faatia no te poro haere i tera e tera fare. I muri aˈe, afaihia ˈtura vau i mua i te hoê haava o Baillargeon te iˈoa, e tiapai taata! Ua ani mai oia o vai to ˈu paruru. I to ˈu pahonoraa ˈtu o Glen How,a parau mai nei te haava: “Auê, o ˈna faahou!” E roo maitai to Glen How no te paruru i te mau Ite no Iehova. Aita i maoro, ua faaara mai te tiripuna ua faaorehia te mau pariraa.

No te patoiraa e vai ra i Québec, mea fifi ia imi i te vahi tano no te mau putuputuraa. Hoê noa fare vairaa pereoo tei itehia mai. I te tau toˈetoˈe roa, e faaohipa te mau taeae i te hoê matini haamahanahana e tere i te mori hinu. Tau hora na mua ˈˈe te putuputuraa e haamata ˈi, e haaati matou i te matini a faaitoito noa ˈi te tahi i te tahi.

Mea faahiahia mau ia ite ua haere roa te ohipa pororaa i mua. I 1960, aita i rahi te amuiraa i Québec, i te Côte-Nord e i Gaspé. I teie mahana, ua hau atu i te piti tuhaa haaati na tera mau vahi e te putuputu nei te mau taeae i roto i te mau Piha a te Basileia nehenehe mau.

TITAU-MANIHINI-HIA EI TIAAU HAAATI

Léonce Crépeault i te putuputuraa a te mau tiaau ratere i 1977 i Toronto.

I 1977, ua apiti au i te putuputuraa a te mau tiaau haaati e mataeinaa i Toronto

I 1970, ua titau-manihini-hia vau ia tavini ei tiaau haaati e i 1973, ei tiaau mataeinaa. I te roaraa o tera mau matahiti, e rave rahi haapiiraa faufaa ta ˈu i huti mai i te mau taeae faatoroahia mai ia Laurier Saumurb raua David Splane,c e tiaau haaati atoa raua i tera taime. I muri aˈe i te tairururaa tataitahi, e tauaparau na mâua taeae David ia aravihi atu â mâua i te horoa i te haapiiraa. Te haamanaˈo ra vau i te taime a parau mai ai David: “Léonce mea au roa ta oe oreroraa parau hopea, tera râ, e oti roa e toru oreroraa parau i ta oe mau faataaraa!” Tera iho â to ˈu fifi, ua titauhia ia haapii au i te tatara noa i te mau manaˈo faufaa.

Hoho‘a fenua e faaite ra i te mau oire i reira taeae Léonce Crépeault i te taviniraa: Sainte-Marie, Québec, Montréal e Toronto.

I tavini na vau i roto e rave rau oire o te pae hitia o te râ o Kanada

Mea titauhia ia faaitoito te mau tiaau mataeinaa i te mau tiaau haaati. Mea matau maitai te feia poro i Québec ia ˈu. Ia tere au na muri i te tiaau haaati, e ani pinepine mai te mau taeae ia poro e o ratou. E ere i te mea ino, aita râ vau i poro aˈe e te tiaau haaati. I te hoê mahana, ua parau mai te tahi tiaau haaati î i te here: “Ua faaitoito rahi oe i te mau taeae, a haamanaˈo atoa mai râ ia ˈu!” Ua tauturu rahi mai tera aˈoraa.

E ati manaˈo-ore-hia tei tupu i 1976, ua roohia ta ˈu vahine o Simone i te maˈi ino mau e ua pohe i muri iho. I riro na oia ei hoa ohipa itoito mau no to ˈna huru feruriraa haapae e here ia Iehova. Ua tauturu rahi mai te rohiraa i roto i te taviniraa ia faaoromai i tera ati. Te mauruuru atoa ra vau ia Iehova i to ˈna aupururaa mai ia ˈu i tera taime fifi mau. I muri mai, ua faaipoipo vau ia Carolyn Elliott, e pionie itoito mau o te paraparau ra i te reo Beretane tei tere mai i Québec no te tavini i te vahi e hinaaro-rahi-hia te feia poro. Mea ohie ia faafatata ˈtu ia Carolyn e mea tâuˈa atoa oia i te taata, te feia mamahu iho â râ e te faaea ra o ratou anaˈe. E haamaitairaa mau oia i roto i te taviniraa haaati.

TE HOÊ MATAHITI FAUFAA MAU

I Tenuare 1978, ua anihia vau ia riro ei taeae haapii i te Haapiiraa matamua roa no te mau pionie i Québec. Ua taiâ rii au no te mea aita vau i apiti aˈenei i tera haapiiraa. Auaa râ, mea rahi te pionie aravihi e ua faufaa-mau-hia vau i to ratou hiˈoraa noa ˈtu o vau te taeae haapii.

I 1978, ua tupu te tairururaa nunaa rau “Te faaroo o te upootia” i te tahua tuaro rahi no Montréal. Aita e tairururaa mai tera te huru i tupu aˈenei i Québec, ua hau atu i te 80 000 taata tei tae mai. Ua ohipa amui au e te tuhaa e farii i te mau papai vea. Ua paraparau vau i te papai vea e rave rahi e e parau maitai anaˈe ta ratou no te mau Ite no Iehova. Ua hau atu 20 hora uiuiraa manaˈo tei haapurorohia i roto i te afata teata e te radio e e rave rahi atoa tumu parau tei neneihia. Ua atutu rahi ïa te parau no nia i te mau Ite no Iehova!

TE HOÊ TUHAA FENUA APÎ

Mai to ˈu bapetizoraahia, ua tavini noa vau i te tuhaa fenua reo Farani i Québec. E tauiraa rahi râ ta ˈu i ite i 1996. Ua tonohia vau i te tuhaa fenua reo Beretane i Toronto. Ua taiâ roa vau e ua manaˈo atoa eita e haere ia ˈu ia horoa i te hoê oreroraa parau na roto i te reo Beretane. Ua titauhia ia pure rahi e ia tiaturi atu â ia Iehova.

Ua oaoa mau vau i te taviniraa i Toronto e piti matahiti. Ma te faaoromai, ua tauturu rahi mai Carolyn ia ˈu ia ore e taiâ i te paraparau i te reo Beretane. Ua turu e ua faaitoito rahi mai te mau taeae ia ˈu e aita i maoro, ua noaa mai te mau hoa apî.

Taa ê atu i te mau ohipa e faaineineraa no te mau tairururaa, pinepine au i te poro hoê aˈe hora i te Mahana pae ahiahi i tera e tera fare. No vetahi, mea maitai aˈe ia faaherehere ia oe no te tairururaa. No ˈu râ, e oaoaraa ïa ia tauaparau i te feia i roto i te tuhaa fenua. E tae roa mai i teie mahana, te itoito-noa-hia ra vau i te pororaa.

I 1998, ua tonohia mâua Carolyn ei pionie taa ê i Montréal. E rave rahi matahiti, na ˈu i haapao na i te pororaa i te vahi taata e te faatitiaifaroraa i te mau parau haavare ta te mau vea i faahiti no nia i te mau Ite no Iehova. I teie nei, te oaoa ra mâua Carolyn i te poro i te feia ěê o tei tae apî mai i Kanada e tei anaanatae mau i te haapii i te Bibilia.

Léonce Crépeault e ta ’na vahine o Carolyn.

Mâua ta ˈu vahine o Carolyn

Ua bapetizohia vau a 68 matahiti i teie nei, ua haamaitai rahi mai Iehova ia ˈu i tera maororaa. Te mea faahiahia, ua haapii au i te poro ma te taiâ ore e i te tauturu e rave rahi taata ia ite i te parau mau. No ta ˈu tamahine o Lise, ua riro mai raua ta ˈna tane ei pionie tamau i te paariraa mai te tamarii. Oaoa roa to ˈu aau i te ite i to ˈna itoito rahi i roto i te taviniraa. Te haamauruuru nei au i te mau hoa Kerisetiano tei horoa mai i te hiˈoraa maitai e te aˈoraa paari o tei tauturu mai ia piri atu â ia Iehova e ia amo e rave rau hopoia. Maoti noa te varua moˈa o Iehova e amo maite ai tatou i te hopoia. (Sal. 51:11) Te haamauruuru rahi nei au ia Iehova no te haamaitairaa rahi ia faahanahana i to ˈna iˈoa.—Sal. 54:6.

a No te ite i te aamu o taeae Glen How, a taio i te tumu parau “E ere na outou te aroraa, na te Atua râ” i roto i te A ara mai na! o te 22 no Eperera 2000 (Farani).

b No te ite i te aamu o taeae Laurier Saumur, a taio i te tumu parau “Ua itehia mai ia ˈu te hoê mea e hoona ia titau” i roto i Te Pare Tiairaa o te 15 no Fepuare 1977 (Farani).

c Te tavini nei taeae David Splane ei mero o te Tino aratai a te mau Ite no Iehova.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono