A haamanaˈo i te mau taata tei te mau fare matahiapo
1. No te aha e tia ˈi ia poro i te mau taata e noho ra i te mau fare matahiapo?
1 E rave rahi taata te faaruru nei i te mau faahopearaa ino o te matahiti rahi. (Koh. 12:1-7) Te noho ra te tahi i te mau fare matahiapo. E ere ïa i te mea ohie ia poro ia ratou maoti te taviniraa i tera e tera fare. Oia atoa i te mau fenua e matau te mau metua ruhiruhia i te faaea e to ratou mau tamarii aore ra te tahi atu mau fetii. Eita paha te mau taata e noho ra i te mau fare matahiapo e nehenehe maitai e haere aore ra e haamanaˈo i te mau mea. E nehenehe râ ratou e haapii, e taa e e here ia Iehova. E nafea ïa tatou e faaite ai ia ratou i te “tiaturiraa oaoa”?—Tito 2:13, Te Bibilia Moˈa V.C.J.S. (1976)
2. E nafea ia imi i te mau fare matahiapo?
2 A haamata maitai: E nehenehe e imi i te mau fare matahiapo maoti te buka numera niuniu. A imi i te mau tuhaa mai te “Maisons de retraite, foyer public” aore ra “Maisons de santé, de repos et de convalescence.” E nehenehe te tiaau no te taviniraa e haapao i te reira ma te ani i te mau pionie aravihi ia tere i roto i te fare matahiapo taitahi. Maoti te hoê faanahoraa maitai e te tiaturi ia Iehova, e pinepine te mau taata poro i te haamata i te hoê pǔpǔ haapiiraa Bibilia.—Mas. 21:5; Ioa. 1, 5:14, 15.
3, 4. (a) O vai ta tatou e tia ia farerei no te haamata i te pǔpǔ haapiiraa? (b) E nafea tatou e faataa ˈi i te faanahoraa o te pǔpǔ haapiiraa?
3 Ia pûpû tatou i te hoê haapiiraa, e faatano tatou i te omuaraa parau ia au i te huru o te fare matahiapo. I te mau fare rarahi, e rave rahi taata e ohipa ra aore ra e noho ra. E mea au aˈe ïa ia ani i te taata farii ia nehenehe tatou e farerei i te tia faatere. I roto râ i te mau utuafare fariiraa, tau taata noa ˈˈe e noho ra e e piti aore ra e toru taata haapao. E mea maitai aˈe ïa ia faataa i te taime no te farerei i te fatu fare.
4 Noa ˈtu e te huru o te fare matahiapo, a faataa atu e ohipa oe ma te tamoni ore no te farerei i te mau taata e au ra i te taio e i te paraparau i nia i te mau aamu Bibilia. A ani mai te peu e e anaanatae te tahi mau taata i te apiti atu i te hoê pǔpǔ aparauraa Bibilia e 30 minuti i te hebedoma taitahi. Mea rahi te mau papai ta oe e nehenehe e faaohipa. E farii maitai râ te mau taata i te mau buka Ta ˈu Buka Aamu Bibilia aore ra Te taata rahi roa ˈˈe i ora aˈenei. E hinaaro paha oe e faaite i tera mau papai i te tia faatere. E nehenehe atoa oe e faaoti e o ˈna i te mahana, te taime e te vahi no te haamata i te pǔpǔ haapiiraa. E pinepine te reira i te tuuhia i roto i te porotarama o te fare matahiapo. Eiaha e taiâ ia faaite e e Ite no Iehova oe. A faataa atoa i te tia faatere e e haere mai oe no te turu i te haapiiraa Bibilia, eiaha râ no te faatere i te hoê putuputuraa faaroo.
5. Eaha te tauturu mai ia faariro i te haapiiraa ei mea au mau e te faufaa?
5 A faatere i te haapiiraa: E faatere oe i te haapiiraa ia au i te mau tupuraa e te huru oraraa i roto i te fare matahiapo. A faaau ohie ïa e a haroaroa. E tia ia afai i tau papai e hiˈopoahia e ia faahoˈi i te reira i te hopea o te haapiiraa. E mea faufaa atoa paha ia rave i te mau papai orarahi no te tahi mau taata. E nehenehe e taio i te mau paratarafa, e ui i te mau uiraa e e horoa i te mau pahonoraa mai ta tatou e rave. A ani i te feia e hinaaro ia taio i te mau paratarafa aore ra i te mau irava Bibilia. A faatere ai oe i te haapiiraa, a faatupu i te mau huru maitatai mai te maitai, te oaoa e te auhoa. Ia faatia te tia faatere, a faaohipa i te tahi taime i te mau video a te faanahonahoraa no te tauturu i te feia ruhiruhia ia tiaturi i te Bibilia e no te haafaufaa i te mau haapiiraa o te tahi aamu Bibilia. Ia nehenehe, a haamata e a faaoti i te haapiiraa ma te pure. Ua faaohipa atoa te tahi mau taata poro i te mau himene o te Basileia.
6. E nafea ia pahono i te hoê patoiraa?
6 Ia aha tatou mai te peu e te patoi ra te tahi taata te noho ra i te fare matahiapo i te tahi mea tei taiohia aore ra tei parauhia i roto i te haapiiraa? E titauhia ia feruri maitai hou a pahono ai. (Kol. 4:6) A faaite paha i te hoê irava Bibilia poto te pahono ra i ta ˈna uiraa. Mai te peu e e mea fifi na oe ia na reira, e mea au aˈe paha ia parau atu e e mea maitai ta ˈna uiraa e e hiˈopoa orua i te reira ia oti anaˈe te haapiiraa.
7. Eaha te rave ia ui te tahi taata i te uiraa aore ra ia hinaaro oia e ite atu â i nia i te Bibilia?
7 I te tahi taime, e ui paha te tahi taata i te hoê uiraa aore ra e faaite o ˈna i to ˈna hinaaro e ite atu â i nia i te Bibilia. Teie ta te hoê tuahine e parau: “Mea maitai roa teie uiraa. I te mea râ e e uiraa na oe te reira, a tiai rii i te pahonoraa ia oti ta tatou taioraa. I muri iho, e nehenehe ïa taua e tauaparau i nia i te reira.” E nehenehe tatou e faatere i te hoê haapiiraa Bibilia e te feia e anaanatae ra i te tahi atu taime e vahi.
8. E nafea ia tapao i te mau pǔpǔ haapiiraa e te haapiiraa Bibilia taitahi?
8 E mea maitai aˈe eiaha e taui i te feia poro te faatere ra i te haapiiraa i te fare matahiapo. E nehenehe te mau taata poro atoa te apiti ra i roto i te haapiiraa o te hoê pǔpǔ e tapao i te taime. Ia haamauhia te haapiiraa, na te taata poro te faatere ra i te reira e tapao hoê noa farerei-faahou-raa i te mau taime atoa e faatupuhia ˈi te haapiiraa e hoê noa haapiiraa Bibilia i te avaˈe. Ia aratai râ tatou i te mau haapiiraa Bibilia e te taata taitahi o te nehenehe e taa e e haapii, e tapao ïa tatou i te reira ia au i tei matauhia.
9, 10. Eaha te mau huru maitatai e titauhia a rave ai te mau taata poro i tera ohipa? A faataa.
9 A tamau maite: E mea au aˈe ia faaoti i te mahana e te taime e tupu ai te haapiiraa o te pǔpǔ. E hinaaro te mau taata e noho ra aore ra e ohipa ra i te fare matahiapo ia faatupu-tamau-hia te reira e ia haamata e ia hope i te taime tia. (Mat. 5:37) E titauhia ïa ia amo maitai i ta tatou hopoia, ia ohipa maite e ia faatere i te haapiiraa ma te naho maitai. Ua itehia e e mea maitai aˈe ia ohipa amui e piti taata poro aravihi no te faatere i te pǔpǔ haapiiraa. (Koh. 4:9, 10) Ia au i te rahi o te fare matahiapo, e hinaarohia paha hau atu â mau taata poro.
10 E mea faufaa atoa te auhoaraa e te tâuˈaraa i te taata taitahi. (Phil. 2:4) I te farereiraa matamua, a faataa i te taime no te farerei i te taata taitahi te apiti ra i te haapiiraa. A tapao e a tamata i te haamanaˈo i to ratou iˈoa no te haapiiraa i mua. Teie râ, ia pii oe ma to ratou paeraa, e huru ê paha te tahi feia ruhiruhia i te mea e aita ratou e matau ia oe. Ma te faatupu i te faaoromai e ma te faaite i te aroha, e tutava oe i te farii maitai e i te haafaufaa ia ratou pauroa.
11. E nafea te feia faatere i te pǔpǔ haapiiraa e faatura ai i te mau rave ohipa e te fetii o te taata e noho ra i te fare matahiapo?
11 E titau-atoa-hia ia faatura e ia faaite i te maitai i te mau rave ohipa e te fetii o te taata e noho ra i te fare matahiapo. Ia faanahohia te haapiiraa, e mea au aˈe eiaha e taui i te hora e te huru o te aparauraa hou a ani ai i te parau faatia a te tia faatere. I te tahi mau taime, a ani i to ˈna manaˈo i nia i te tereraa o te haapiiraa. Ia haere mai te mau fetii i te fare matahiapo i te taime o te haapiiraa, a tutava i te farerei ia ratou. A faataa atu i te fa o te haapiiraa Bibilia. A haapapu ia ratou e te tâuˈa mau â nei oe i to ratou fetii ruhiruhia. A titau manihini atoa ia ratou ia parahi mai e ia faaroo i te haapiiraa.
12, 13. A faatia i te mau tupuraa te faaite ra i te mau haamaitairaa ia poro i roto i te mau fare matahiapo.
12 Te mau faahopearaa: E faatia te mau tiaau ratere e te mau amuiraa i te mau faahopearaa maitai o tera taviniraa. Ei hiˈoraa, e 20 taata e noho ra i te hoê fare matahiapo tei apiti i te aparauraa matamua. I te pae hopea, e ono taata tei haamata i te hoê haapiiraa Bibilia e e hoê o ratou tei bapetizohia. I te tahi atu fare matahiapo, na te haapiiraa i faaitoito i te tahi vahine e 85 matahiti to ˈna ia haere i te mau putuputuraa a te amuiraa i to ˈna vahi. Ua faaite atoa oia i to ˈna hinaaro ia bapetizo ia ˈna. Ia faaoti te tahi fare matahiapo ia faaiti i ta ˈna mau ohipa e ia faaore i te pǔpǔ haapiiraa faaterehia na te mau Ite no Iehova, ua amuamu te mau taata e noho ra i ô i te tia faatere! I te pae hopea râ, ua haamau-faahou-hia te haapiiraa e e 25 tae atu i te 30 taata tei apiti i te reira.
13 Ia faaite tatou i te here i te mau taata i roto i te fare matahiapo, e ere o ratou anaˈe te haaputapûhia. Ei hiˈoraa, i te tahi taime, e parahi mai te mau rave ohipa e e apiti atoa ratou i te haapiiraa. Ia tutava tatou i te tâuˈa i tei roto i te mau fare matahiapo, e horoa tatou i te hoê faaiteraa maitai i te huiraatira. (Pet. 1, 2:12) Ua na ô te hoê tia faatere tei faaitehia te fa o te haapiiraa: “No te aha ua tiai maoro outou? Afea e nehenehe ai outou e haamata i te reira?” Teie ta te tahi atu i papai: “E faaite iho â vau i te mau fare atoa e farii ra i te mau matahiapo i roto i te tuhaa fenua e te vai ra teie pǔpǔ haapiiraa. E horoa te mau Ite no Iehova i teie tauturu tamoni ore i roto i ta ratou ohipa pororaa.” I te tahi fare matahiapo i Vaihi, ua horoahia te hoê parau haapapuraa i te mau Ite no Iehova no te haapopou atu e no te faaite e e “taoˈa faito ore” ratou no te mau taata o tera fare.
14. No te aha e hinaaro ai tatou e tauturu i te feia tei te mau fare matahiapo?
14 E titau manihini Iehova i te feia ruhiruhia ia faahanahana ia ˈna. (Sal. 148:12, 13) Oia atoa i te feia tei te mau fare matahiapo. Te vai ra anei te mau fare e farii ra i te feia ruhiruhia i roto i ta oe tuhaa fenua? E hinaaro anei ratou e faaroo i te parau api oaoa? E nehenehe tatou e horoa ia ratou i te hoê faaiteraa maitai maoti te tauturu a te mau matahiapo o te amuiraa e te mau tia faatere o te mau fare matahiapo. Ia haamanaˈo tatou i te feia ruhiruhia, e pee tatou ia Iehova.—Sal. 71:9, 18.