Rata a te Tino aratai
E to matou hoa Kerisetiano here e:
Auê matou i te oaoa ia papai ia outou i te omuaraa o teie matahiti taa ê! I te hopea o te matahiti 2014, e hoê hanere matahiti i te maoro to Iesu faatereraa i rotopu i to ˈna mau enemi.—Sal. 110:1, 2.
I te omuaraa o teie matahiti taviniraa, i te rururaa matahiti a te Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania, ua pia te Tomite huriraa o te New World Bible i te Bibilia Beretane faaapîhia. Tera te huriraa Bibilia maitai roa ˈˈe ta te huitaata i fanaˈo. I faaohipa na Iehova i ta ˈna mau tamaiti faatavaihia no te faaineine i te New World Translation matamua. (Roma 8:15, 16) No reira e mea taa ê ai teie huriraa, e ere anei?
I te roaraa o te tau, o te huriraa Bibilia te ohipa faufaa roa ˈˈe no te Tomite o te papairaa a te Tino aratai. I teie mahana, e fanaˈohia te New World Translation i roto i to ˈna taatoaraa aore ra hoê noa tuhaa, na roto e 121 reo. Te faaitoito atu nei matou ia faaite ia Iehova e te haafaufaa nei outou i te Bibilia. A taio e a feruri maite i te reira. E haafatata ˈtu â ïa outou i te Atua ra o Iehova, te Tumu o te Bibilia.—Iak. 4:8.
E putapû matou ia faaroo e te faaoromai ra to tatou mau taeae e tuahine here i te ati. E parau mau, i te tahi taime, mea fifi paha no ratou ia oaoa e to ratou mau taeae. Ei hiˈoraa, i Asia, ua ino roa te oraraa o te tahi utuafare. Ua paruparu te tino o te metua vahine e aita ta te mau taote e ravea no te tauturu ia ˈna. Auê i te peapea mau! E aupuru te metua tane i to ˈna vahine i te po e te ao. Ei Kerisetiano, te horoa ra ta raua tamaiti e e piti tamahine i te hiˈoraa maitai. Ma te here, te tauturu nei ratou i to ratou na metua. E oaoa tera utuafare i te faarururaa i te mau tamataraa o te faaroo. O outou atoa. (Iak. 1:2-4) Te haapapu nei Iehova i to ˈna feia faatavaihia e te mau mamoe ê atu e e oaoa tatou no to tatou faaoromai. Hou atu â, e haamaitaihia tatou e te ora mure ore!—Iak. 1:12.
I te matahiti i mairi, e 19 241 252 taata tei tae mai i te Oroa haamanaˈoraa. E rave rahi taata tei faahanahana ia Iehova e Iesu ma te haere i te putuputuraa faufaa roa ˈˈe o te matahiti! Ua itoitohia tatou i te iteraa i te reira! I te tau o te Oroa haamanaˈoraa, e tau mirioni tei riro ei pionie tauturu i Mati e Eperera. E arueraa puai ïa tei faaroohia. Aita anei tatou i itoitohia? Ua oaoa paha outou i te iteraa e ia tere mai te tiaau haaati, e nehenehe te mau pionie tauturu e apiti i te taatoaraa o te putuputuraa no te mau pionie tamau. E na reira ratou noa ˈtu e aita te tere o te tiaau haaati e tupu i te avaˈe no Mati e Eperera. Ua taa i te mau taata î i te paari i te pae varua i te faufaaraa ia haa noa i roto i te pororaa e te mau ohipa a te amuiraa. E tauturu te reira ia tatou ia vai taiva ore e ia ore e aueue. E patoi atoa tatou i te tutavaraa a Satani ia haaparuparu i to tatou faaroo e ia fariu ê ia tatou i te ohipa pae varua.—Kor. 1, 15:58.
I te matahiti taviniraa i mairi, e 277 344 taata tei bapetizohia ei taipe o ta ratou pûpûraa ia Iehova. Ua itoitohia tatou i te iteraa e e haere tera mau taata na te eˈa o te ora e to ratou mau taeae na te ao nei! (Mat. 7:13, 14) E hinaaro te feia i tae apî mai i to tatou tauturu ia ‘papu ratou i te parau faaroo.’ (Kol. 2:7) A tamau â i te faaitoito te tahi i te tahi ia faaoromai e tae roa ˈtu i te hopea. (Mat. 24:13) “E haamahanahana ˈtu i te aau taiâ, e tauturu atu i tei paruparu, ia maoro te faaoromai i te taata atoa ra.” (Tes. 1, 5:14) Hau atu â, ‘eiaha tatou e tuutuu i te pure’ ia tae mai te Basileia o te Atua.—Tes. 1, 5:17; Mat. 6:10.
E haafaufaa na i tera Annuaire. Eiaha e haamoe e te here nei matou ia outou taitahi, outou o te here ra ia Iehova!
To outou mau taeae,
Tino aratai a te mau Ite no Iehova