E nafea ia faaineine ia tatou no te Putuputuraa no te taviniraa
1. Eaha te fa o te Putuputuraa no te taviniraa, e e nafea tatou e fanaˈo rahi ai i tera putuputuraa?
1 Ua faataahia te Putuputuraa no te taviniraa no te faaineine ia tatou no te hoê taviniraa manuïa. Te manaˈo tumu, o te faaite-haere-raa ïa i te evanelia, te faariroraa i te taata ei pǐpǐ, e te faaararaa i te mahana haavaraa a te Atua e fatata maira. (Mat. 28:19, 20; Mar. 13:10; Pet. 2, 3:7) E fanaˈo-rahi-hia tatou i teie putuputuraa faufaa ia faaineine maitai tatou ia tatou e ia ineine tatou i te apiti atu.
2. E nafea e faaineine ai ia tatou no te faaroo i te hoê oreroraa parau?
2 Oreroraa parau: Mea pinepine, e faaite te mau faaueraa i roto i te porotarama o te hebedoma iho i te taeae orero i te mau papai e faaohipa. E nehenehe oe e hiˈopoa i te tuhaa faataahia, mai te mau irava i faahitihia, e e feruri e nafea ia faaohipa i tera manaˈo i roto i ta oe taviniraa.
3. E nafea e faaineine ai ia tatou no te hoê aparauraa ma te uiraa e te pahonoraa?
3 Aparauraa ma te uiraa e te pahonoraa: E faaterehia tera tuhaa mai te Haapiiraa o Te Pare Tiairaa, ma te hoê omuaraa parau e faaotiraa poto. A reni i te mau manaˈo faufaa o te paratarafa taitahi, e a faaineine i te horoa i te mau pahonoraa poto e te anaanatae.
4. E nafea e faaineine ai ia tatou no te hoê aparauraa e te feia e faaroo ra?
4 Aparauraa e te feia e faaroo ra: E vauvauraa parau tera tuhaa, e ani râ te taeae orero i te feia e faaroo ra ia apiti mai. Ia reni oe i te mau manaˈo faufaa e ia imi oe i te mau irava i faahitihia, e nehenehe ïa oe e pahono ia uihia mai. E tutava te taeae e rave mai i tera tuhaa ia apiti mai te feia e faaroo ra ma te faataa mai i te mau manaˈo faufaa.
5. E nafea tatou e fanaˈo rahi ai i te mau faahiˈoraa?
5 Faahiˈoraa: E faahiˈoraa au noa to te tahi mau tuhaa o te putuputuraa no te faaite e nafea te mau manaˈo i hiˈopoahia e faaohipahia ˈi i roto i te tuhaa fenua. E anihia te mau matahiapo, te feia poro aravihi aore ra te mau pionie ia rave i te mau faahiˈoraa. E faaineine oe i tera tuhaa ma te feruri e nafea te faahiˈoraa e ravehia ˈi. A ravehia ˈi te hoê hohoˈa faaiteraa, a feruri e nafea oe e faatano ai i ta oe parau i te fatu fare taitahi. Ia papu ia oe e ua rave mai oe i te papai aore ra te vea e faaohipahia. A tupu ai ta oe haamoriraa utuafare, e faaoti paha oe e mea maitai ia tamata i te tahi o taua mau faaiteraa ra.
6. No te aha e faaineine ai ia tatou no te Putuputuraa no te taviniraa?
6 Ia faaineine tatou ia tatou e ia feruri na mua tatou i te haapiiraa maitai e vauvauhia mai, e mea au roa ˈtu â ïa te Putuputuraa no te taviniraa. Ia na reira tatou e mahanahana te tahi atu e tatou atoa. (Roma 1:11, 12) Ia rave tatou i te taime no te faaineine ia tatou no te Putuputuraa no te taviniraa, e aravihi aˈe ïa tatou i te rave i ta tatou ohipa i faauehia mai.—Tim. 2, 3:17.