E haamata anaˈe i te mau haapiiraa bibilia i te uputa e na roto i te niuniu paraparau
1, 2. E nafea tatou e nehenehe ai e faatano i ta tatou porotarama haapiiraa bibilia no te tauturu i te mau taata mea ohipa roa ratou?
1 Mea ohipa roa te taata i teie mahana. Tera râ, mea rahi o te anaanatae ra i te mau mea pae varua. E nafea tatou e nehenehe ai e tauturu ia ratou ia matara mai i to ratou veve i te pae varua? (Mat. 5:3, MN) E rave rahi taata poro o te nehenehe e haapii i te Bibilia i te mau taata i te uputa aore ra na roto i te niuniu paraparau. E nehenehe anei ta outou e faarahi i ta outou taviniraa ma te na reira atoa?
2 No te haamata i te mau haapiiraa bibilia, e mea titauhia ia ineine tatou i te faaite, i te mau taime atoa e nehenehe ai, i ta tatou huru raveraa. E nafea e ihea e na reira ˈi?
3. No te aha e mea maitai ai, i te farereiraa matamua, ia faaite i te tereraa o te hoê haapiiraa bibilia, e e nafea ïa tatou?
3 I te uputa: Ia farerei outou i te hoê taata o te hinaaro e paraparau i nia i te Bibilia, a iriti i te hoê papai i te hoê paratarafa o ta outou i faaineine, ei hiˈoraa, i roto i te buka rairai Titau, te paratarafa matamua o te haapiiraa 1. I muri iho, a haamata. A taio i te paratarafa, a tatara i te uiraa e a tauaparau hoê aore ra e piti irava i horoahia. E pinepine, e nehenehe te reira e rave-roa-hia i te uputa, i roto e pae e tae atu ahuru minuti. Mai te peu e mea au na te taata te tauaparauraa, a faanaho no te hiˈopoa i te piti o te paratarafa, e oia atoa te toru i te tahi atu taime.—Te vai ra i roto i Ta tatou taviniraa i te Basileia no Tenuare 2002, te api 6, te mau manaˈo tauturu hau no nia i te haamata-roa-raa i te mau haapiiraa bibilia.
4. E nafea tatou e nehenehe ai e haamata i te hoê haapiiraa bibilia i te uputa, i te farerei-faahou-raa?
4 E tano atoa teie raveraa no te haamata i te mau haapiiraa bibilia i te farerei-faahou-raa. Ei hiˈoraa, e nehenehe outou e faaite i te buka rairai Titau e e haamahitihiti i te iˈoa o te Atua, maoti te haapiiraa 2, paratarafa 1 e te 2. I muri aˈe, e nehenehe outou e tauaparau no nia i ta te Bibilia e haapii maira no nia i te mau huru maitatai o Iehova ma te faaohipa i te mau paratarafa 3 e 4. I te farerei-faahou-raa i muri iho, e nehenehe outou e hiˈopoa i te mau paratarafa 5 e 6, e tae noa ˈtu i te hohoˈa o te api 5, e e haamahitihiti e nafea te hoê haapiiraa bibilia e tauturu ai ia tatou ia ite o vai Iehova. E nehenehe pauroa tera e tupu i te uputa.
5, 6. (a) No te aha mea au aˈe paha ˈi na vetahi mau taata ia haapii i te Bibilia na roto i te niuniu paraparau? (b) E nafea tatou e nehenehe ai e pûpû i te haapii na roto i te niuniu paraparau?
5 Na roto i te niuniu paraparau: Mea au aˈe paha na vetahi e haapii i te Bibilia na roto i te niuniu paraparau. A hiˈo na i teie tupuraa: a poro ai oia i tera fare i tera fare, ua farerei te hoê tuahine i te hoê metua vahine apî o te horoa rahi ra i te taime i ta ˈna ohipa. No te oreraa o ˈna e nehenehe e farerei faahou i teie metua vahine i te fare, ua faaoti te tuahine i te niuniu ia ˈna. Ua faaite atu teie vahine apî ia ˈna e aita mau to ˈna e taime no te paraparau no nia i te Bibilia. Ua parau atu te tuahine e: “I roto 10 e tae atu 15 minuti e nehenehe oe e ite i te hoê mea apî na roto i te niuniu paraparau.” “Ah! mai te peu e mea na roto i te niuniu paraparau, e hinaaro ïa vau,” ta te vahine ïa i pahono. Aita i maoro, ua haamata te hoê haapiiraa na roto i te niuniu paraparau.
6 E hinaaro anei vetahi o te mau taata ta outou e farerei faahou ra i te haapii na roto i te niuniu paraparau? E nehenehe outou e pee i te raveraa i faataahia aˈenei aore ra e parau noa e: “Mai te peu e mea au aˈe na oe, e nehenehe tâua e tauaparau i nia i te Bibilia na roto i te niuniu paraparau. Mea tano aˈe na oe e na reira?” Ma te faatano i ta tatou porotarama haapiiraa bibilia i te tupuraa o te mau taata, peneiaˈe e nehenehe ta tatou e tauturu ia ratou ia “noaa . . . te ite i te Atua.”—Mas. 2:5; Kor. 1, 9:23.