E tamatahia te taiva ore Kerisetiano ia tiavaruhia te hoê fetii
1. Eaha te huru tupuraa e riro ei tamataraa i te taiva ore o te hoê Kerisetiano?
1 E pinepine e mea puai roa te mau taairaa fetii. E mea mauiui roa no te hoê Kerisetiano ia tiavaruhia te hoa faaipoipo, te hoê tamarii, te hoê metua, aore ra te tahi atu fetii piri aore ra ia faataa ê mai oia ia ˈna iho i te amuiraa. (Mat. 10:37) Ia nafea te hoê Kerisetiano taiva ore i nia i te hoê fetii i tiavaruhia? E mai te peu e te faaea ra oia i ǒ ˈna? Na mua, e hiˈo faahou anaˈe eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i teie tumu parau, hoê â hoi faaueraa tumu no te feia i tiavaruhia e te feia i faataa ê mai ia ratou iho.
2. Ia au i te Bibilia, ia nafea te mau Kerisetiano i nia i tei tiavaruhia i rapae i te amuiraa?
2 Ia nafea i nia i tei tiavaruhia: Te faaue ra te Parau a te Atua eiaha te mau Kerisetiano ia tamau noa i te faahoa ˈtu i te hoê taata tei tiavaruhia i rapae i te amuiraa: “Eiaha outou e amui atu i [te taata atoa] i parauhia e taeae ia riro ei taiata, e te nounou taoˈa, e te haamori idolo, e te faaino, e te taero ava, e te haru; e eiaha atoa e amu noa ˈtu i te maa i reira. . . . E faataa ê atu outou i taua taata parau ino i roto ia outou na.” (Kor. 1, 5:11, 13; Kingdom Interlinear) Te haapapu ra te mau parau a Iesu e vai ra i roto i te Mataio 18:17 i teie tumu parau: “Ia riro noa ˈtu [tei tiavaruhia] ia oe mai te etene e te telona.” Ua ite maitai te feia e faaroo ra ia Iesu e aita to te ati Iuda no to ratou tau e autaeaeraa e te Etene e i ape na ratou i te mau telona ei feia tiavaruhia. Te faaue ra ïa Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ eiaha e amui atu e tei tiavaruhia.—A hiˈo i te Tour de Garde o te 15 no Titema 1981, mau api 17-9.
3, 4. Eaha te mau taairaa eita e tia ia fanaˈo e te feia i tiavaruhia aore ra tei faataa ê mai?
3 Te auraa ra, aita ïa to te mau Kerisetiano taiva ore e taairaa pae varua e te taata atoa i tiavaruhia i rapae i te amuiraa. E ere râ te reira anaˈe. Te na ô ra te Parau a te Atua e “eiaha atoa” tatou ‘e amu i te maa e taua taata ra.’ (Kor. 1, 5:11) No reira, eita atoa tatou e amuimui e tei tiavaruhia. Eita ïa tatou e apiti atu ia ˈna i roto i te hoê amuraa maa i te mataeinaa, te hoê oroa, te hoê hautiraa popo, e haere i te fare toa aore ra i te teata e oia, e tamaa e oia i te fare anei aore ra i te hoê fare tamaaraa.
4 E te aparauraa e te hoê taata i tiavaruhia? Noa ˈtu e aita te Bibilia e faahiti ra i te mau huru tupuraa atoa, te horoa maira te Ioane 2, 10 i te manaˈo o Iehova: “Ia haere noa mai te hoê taata orometua ia outou na, e ere teie ta ˈna parau i haapii mai, eiaha e farii atu ia ˈna i roto i to outou mau fare, eiaha e parau atu ia ˈna e, Ia ora na i te haerea.” Teie te tatararaa a te Tour de Garde o te 15 no Titema 1981, api 23, no nia i te reira: “E nehenehe te hoê noa ‘Ia ora na’ e riro ei taahiraa matamua o te hoê aparauraa e peneiaˈe o te hoê auhoaraa. Te hinaaro ra anei tatou e rave i taua taahiraa matamua ra e te hoê taata i tiavaruhia?”
5. Ia tiavaruhia te hoê taata, eaha ta ˈna e ere?
5 Te faataa maitai ra tauâ numera o te Tour de Garde ra i te huru tupuraa i te api 29: “E tia ia fariihia e te ere ra te hoê Kerisetiano o te rave i te hara e o te tiavaruhia i te mau mea e rave rahi: te farii maitai a te Atua, . . . te auhoaraa au mau e te mau taeae, e te hoê pae rahi o te mau taairaa ta ˈna i fanaˈo na e to ˈna mau fetii e Kerisetiano ratou.”
6. Te titauhia ra anei i te hoê Kerisetiano ia faaea roa i te mau taairaa atoa e te fetii hoê â nohoraa e oia tei tiavaruhia? A faataa na.
6 I roto iho i te utuafare: O te auraa anei e eiaha te mau Kerisetiano hoê â nohoraa e te hoê melo utuafare tei tiavaruhia ia paraparau atu, ia tamaa e oia, e ia amui atu e oia i roto i te mau ohipa o te mau mahana atoa? Te na ô ra te nota i raro i te api 22 o te Tour de Garde o te 15 no Eperera 1991 e: “Mai te peu e i roto i te hoê utuafare Kerisetiano, te vai ra te hoê melo tei tiavaruhia, e tamau noa oia i te rave i te mau ohipa matauhia i te mau mahana atoa a te utuafare.” No reira, e faaoti te mau melo o te utuafare i nia i teihea faito e amui mai ai oia ia ratou ia tamaa aore ra ia rave ratou i te tahi atu mau ohipa a te utuafare. Teie râ, eiaha ratou ia rave e ia manaˈo te mau melo o te amuiraa e hoê â noâ te mau mea mai mutaa ihora.
7. Eaha te faahopearaa i nia i te mau taairaa pae varua i roto i te utuafare ia tiavaruhia te hoê melo?
7 Teie râ, te faaite ra te Tour de Garde o te 15 no Titema 1981, mau api 26 e 27, no nia i te taata i tiavaruhia aore ra tei faataa ê mai e: “Ua mutu taa ê roa te taairaa pae varua. E parau mau te reira e to ˈna atoa mau fetii, tae noa ˈtu i te mea piri roa. . . . E taui roa te auhoaraa pae varua i vai na i roto i te utuafare. Ei hiˈoraa, mai te peu e o te tane tei tiavaruhia, eita ta ˈna vahine e ta ˈna mau tamarii e au faahou ia faatere oia i te haapiiraa aore ra i te taioraa Bibilia a te utuafare, aore ra ia faaoti oia i te pure. Mai te peu e e hinaaro oia e faaoti i te hoê pure, hou e tamaa ˈi, ei hiˈoraa, e tiaraa to ˈna e na reira i roto i to ˈna iho fare. E nehenehe râ te toea o te utuafare e pûpû i ta ratou iho pure i te Atua ma te mamû. (Mas. 28:9; Sal. 119:145, 146) Mai te peu e e hinaaro te hoê melo utuafare i tiavaruhia e apiti i roto i te haapiiraa aore ra te taioraa Bibilia a te utuafare, e nehenehe e fariihia ia faaroo noa oia, eiaha râ oia ia tamata i te haapii ia vetahi ê aore ra i te faaite i to ˈna mau manaˈo faaroo.”
8. Eaha te hopoia a te mau metua Kerisetiano i nia i te hoê tamarii aitâ i taea te matahiti e faaea noa râ i te fare e tei tiavaruhia?
8 Ia tiavaruhia te hoê tamarii aitâ i taea te matahiti o te faaea noa ra i te fare, tei te mau metua Kerisetiano noa râ te hopoia e aratai ia ˈna. Te na ô ra te Tour de Garde o te 15 no Novema 1988, api 20 e: “Mai ia ratou e tamau i te horoa i te maa, te ahu e te haapuraa, e horoa ˈtu ratou i te haapiiraa e te aˈoraa e au i te Parau a te Atua. (Maseli 6:20-22; 29:17) E nehenehe ïa te mau metua î i te here e faanaho i te hoê haapiiraa bibilia i te fare e oia, noa ˈtu e ua tiavaruhia oia. Peneiaˈe e huti mai oia i te maitai rahi roa ˈˈe o te haapiiraa ia haapii ratou ia ˈna anaˈe. Aore ra, e faaoti ratou e e nehenehe ta ˈna e tamau i te apiti mai i roto i te haapiiraa a te utuafare.”—A hiˈo atoa i Te Pare Tiairaa o te 1 no Atopa 2001, mau api 16-7.
9. I nia i teihea faito e tia ˈi i te hoê Kerisetiano ia farerei i te hoê fetii i tiavaruhia e noho ra i te vahi ê?
9 Te fetii aita e faaea ra i te fare: “Mea ê te huru tupuraa mai te peu e e nohoraa taa ê to te fetii i tiavaruhia aore ra tei faataa ê mai,” o ta te Tour de Garde ïa o te 15 no Eperera 1988, api 28 e parau ra. “E nehenehe paha e faaiti roa ino i te taairaa e oia. Noa ˈtu e, no te tahi tumu parau fetii, e titauhia ia farerei ia ˈna, e tia ia taotia-roa-hia te reira,” ia au i te faaueraa a te Atua ‘eiaha e amui atu i te taata atoa’ tei hara ma te tatarahapa ore. (Kor. 1, 5:11, Kingdom Interlinear) E tia i te mau Kerisetiano taiva ore ia tutava i te ape i te mau amuiraa faufaa ore e taua fetii ra, a faaiti roa atoa ˈi i te mau ohipa tapihooraa e oia.—A hiˈo atoa i te Tour de Garde o te 15 no Titema 1981, mau api 28-9.
10, 11. Eaha ta te hoê Kerisetiano e hiˈopoa hou a faatia ˈi ia haere mai te hoê fetii i tiavaruhia e faaea i te fare?
10 Te faahiti ra Te Pare Tiairaa i te tahi atu huru tupuraa e nehenehe e farereihia: “Eaha ˈtura ïa mai te peu e e hinaaro te hoê fetii piri, mai te hoê tamaiti aore ra te hoê metua e noho ra i te vahi ê e tei tiavaruhia, e hoˈi mai i te fare? E nehenehe anei ta te utuafare e farii atu? Na ratou e faaoti ma te haapao i te huru tupuraa. Ei hiˈoraa, ua maˈihia paha te hoê metua i tiavaruhia aore ra eita ta ˈna e nehenehe faahou e aupuru ia ˈna iho no te tahi fifi i te pae moni aore ra i te pae tino. Ia au i te Bibilia e te morare, mea titauhia i te mau tamarii Kerisetiano ia tauturu atu. (Tim. 1, 5:8) . . . Te faaotiraa e ravehia, tei te mau mea ïa mai te mau hinaaro mau o tera taata, to ˈna huru feruriraa e te haapeapearaa o te upoo utuafare no te ea pae varua o te utuafare.”—La Tour de Garde o te 15 no Titema 1981, api 27.
11 No nia i te tamarii, te na ô ra tauâ tumu parau ra e: “Ua farii te tahi mau metua Kerisetiano ia hoˈi mai, no te hoê taime poto, te hoê tamarii i tiavaruhia e fifihia ra i te pae tino aore ra aau. E tia râ i te mau metua ia hiˈopoa maitai i te huru tupuraa o te tamarii. Eita anei e maraa faahou ia ˈna i te aupuru ia ˈna iho mai i mutaa ihora? Aore ra te hinaaro ra oia e hoˈi mai i te fare no te mea iho â râ e mea ohie aˈe te oraraa i reira? Eaha to ˈna huru feruriraa e to ˈna haerea morare? E faaô mai anei oia i te ‘hopue’ i roto i te utuafare?—Gal. 5:9.”
12. Eaha te tahi mau maitai e noaa maoti te faanahoraa o te tiavaruraa?
12 Te mau maitai e noaa i te taiva-ore-raa ia Iehova: Mea maitai te auraroraa i te faanahoraa bibilia e tiavaru e e ape i te feia rave hara tatarahapa ore. E tapeahia te viivii ore o te amuiraa e e faaite tatou e e feia paturu tatou i te mau ture aveia teitei o te Bibilia. (Pet. 1, 1:14-16) E paruru te reira ia tatou i te mau mana iino. (Gal. 5:7-9) E horoa atoa te reira i te ravea e fanaˈo hope ai te taata rave hara i te aˈoraa i horoahia ˈtu, o te nehenehe hoi e tauturu atu ia faahotu i ‘te maitai ra o te parau-tia.’—Heb. 12:11.
13. Eaha te faatitiaifaroraa i ravehia e te hoê utuafare, e eaha te faahopearaa?
13 I to te hoê taeae e to ˈna tuahine faarooraa i te hoê oreroraa parau i te hoê tairururaa haaati, ua taa ia raua e e tia ia raua ia taotia i to raua taairaa e to raua mama tei tiavaruhia ua ono atura matahiti e te faaea ra i te vahi ê. I muri noa iho i te tairururaa, ua taniuniu te taurearea ra i to ˈna mama, ua haamahanahana ˈtu e te here ra raua ia ˈna, faataa ˈtura e eita ta raua e nehenehe faahou e paraparau atu ia ˈna aita anaˈe e ohipa fetii ru. Aita i maoro aˈe, ua haamata to ˈna mama i te haere i te mau putuputuraa e i te pae hopea, ua faahoˈihia mai oia. Ua haamata atoa ta ˈna tane e ere i te Ite i te haapii e ia maoro aˈe, ua bapetizohia oia.
14. No te aha e tia ˈi ia tatou ia auraro ma te taiva ore i te faanahoraa o te tiavaruraa?
14 Ia paturu tatou ma te taiva ore i te faanahoraa o te tiavaruraa i faataahia i roto i te Bibilia, te faaite ra ïa tatou i to tatou here ia Iehova e te horoa ra i te hoê pahonoraa i tei tâhitohito ra ia ˈNa. (Mas. 27:11) Ei faahoˈiraa, e nehenehe e papu ia tatou e e haamaitai mai Iehova. Ua papai te arii Davida no nia ia Iehova e: “Ta ˈna ra mau [faatureraa], aore â vau i faarue i te reira. I te feia e [taiva ore] ra, e [taiva ore] atoa oe.”—Sam. 2, 22:23, 26; MN.