Ia au maite tatou
1 Ehia taime to outou faahiahiaraa i mua i te ohipa aravihi o te tino taata? (Sal. 139:14) E ohipa amui te mau melo atoa. Te faaau ra te Parau a te Atua i te amuiraa Kerisetiano i te hoê tino taatoa. I raro aˈe i te Upoo, te Mesia, e mea ‘au maite’ te mau melo atoa o te amuiraa e ‘te [haa amui] ra no te maitai o te mau tiaatiraa atoa.’ (Eph. 4:16a; MN) No reira, e nehenehe o Iehova e faaohipa i to ˈna nunaa tahoêhia no te faatupu i te mau ohipa faahiahia.
2 “Ma te hinaaro hoê,” ua haapao te mau melo o te amuiraa no te senekele matamua i te mau hinaaro pae varua e materia o te tahi e te tahi. (Ohi. 2:44-47) Maoti te turu a Iehova, e mea tahoê ratou no te faaruru e no te upootia i nia i te patoiraa uˈana. (Ohi. 4:24-31) Ua faaite ratou i te poroi o te Basileia na te mau vahi atoa ta ratou i haere, ma te haaparare i te parau apî maitai i te mau vahi i matauhia na. (Kol. 1:23) I to tatou nei tau, te rave nei te amuiraa Kerisetiano i tera noa iho â mau ohipa ma te tahoê, i nia râ i te hoê faito rahi atu â. Eaha te mau mea e turu ra i teie tahoêraa?
3 Tahoêhia e te haapiiraa a te Atua: I te fenua atoa nei, na ta tatou haamoriraa e tahoê ia tatou. E nafea? Te farii ra tatou i te arai ite-mata-hia na reira o Iehova e horoa ˈi i te ‘maa varua i te hora mau ra.’ (Mat. 24:45) Te haafaufaa atoa ra tatou i “te [mau ô] taata” ta ˈna i horoa mai no te haapii i te amuiraa. Mai te peu e e farii tatou ma te haehaa i te mau faanahoraa i ravehia e Iehova no te faaamu ia tatou i te pae varua, e maramarama ˈtu â tatou i te Parau a te Atua e e faatupu te reira i roto ia tatou paatoa i te hinaaro e pee ia Iesu ei pǐpǐ na ˈna. E tia ia tatou ia tutava ma te haavare ore i te ‘riro i te faaroo hoê’ ma te haapii tamau i te Parau a te Atua. (Eph. 4:8, 11-13; MN) Te paturu ra anei outou iho i to tatou tahoêraa pae varua ma te taio i te Bibilia i te mau mahana atoa?
4 Tahoêhia e te mau amuimuiraa Kerisetiano: E haafatata te aroha ia tatou i te mau putuputuraa Kerisetiano. I taua mau putuputuraa ra, ‘e haapao maite tatou te tahi i te tahi.’ (Heb. 10:24, 25) Te auraa ra, e hiˈo na nia ˈˈe i te huru rapaeau e e haapii i te haamatau maitai i to tatou mau taeae e tuahine, e hiˈo ia ratou mai ta Iehova hiˈoraa, mai te mau taata faufaa. (Hag. 2:7, nota) Ia faaroo tatou ia ratou ia faatia i to ratou faaroo, e rahi to tatou aroha ia ratou e e paari to tatou tahoêraa. Mea matauhia anei outou i te haere tamau i te mau putuputuraa?
5 To tatou mau hoa ohipa i roto i te taviniraa: E tahoê te pororaa i te parau apî maitai e to tatou mau hoa ia tatou i roto i te tupuraa o te hinaaro o te Atua. Ua poihere te aposetolo Paulo i to ˈna mau hoa ‘ohipa no te basileia o te Atua.’ (Kol. 4:11) Na roto i te faatiaraa i te tahi mau tupuraa anaanatae e na roto i te tautururaa tatou te tahi i te tahi i roto i te taviniraa, e nehenehe tatou e rave i ta tatou ohipa faauehia Kerisetiano e e haapaari i to tatou taairaa tahoêhia.—Kol. 3:14.
6 Te mana o te varua moˈa no te tahoêraa: A tamau noa ˈi tatou i te rave maitai i to ˈna hinaaro, e haamaitai o Iehova ia tatou maoti to ˈna varua. E nehenehe ïa tatou e tamǎrû i te mau fifi e e ora amui ma te tahoê. (Sal. 133:1) Te faaitoitohia ra tatou ia “ara maite ia vai â te au tahoê a te [v]arua i te ati ra i te hau.” (Eph. 4:3) Ia faaite tatou i te hotu ta te varua e faatupu i roto i to tatou mau taairaa e vetahi ê, te paturu ra ïa tatou i te au-maite-raa o te nunaa o te Atua.—Gal. 5:22, 23.
7 Maoti ta tatou taviniraa i ravehia ma te tahoê i raro aˈe i te mana o te Mesia ‘e tupu ai te tino i te rahiraa o to ˈna iho maitai ma te aroha.’ (Eph. 4:16b) Hau atu â, e faahanahanahia o Iehova “te Atua hau.”—Roma 16:20.