VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • km 8/01 api 3-4
  • Mea ite te feia haapao maitai i te Atua i te peu

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Mea ite te feia haapao maitai i te Atua i te peu
  • Ta tatou taviniraa i te Basileia 2001
  • Papai tei tuea
  • “Ia au râ ta outou parau i te evanelia o te Mesia”
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1989
  • Ia atuatu na tatou i te mau huru kerisetiano i roto i te hoê ao faatura ore
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1989
  • Ei peu maitai ta tatou te mau tavini a te Atua
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2009
  • Ia riro tatou ei hiˈoraa i te parau e i te haerea
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 1996
Ite hau atu â
Ta tatou taviniraa i te Basileia 2001
km 8/01 api 3-4

Mea ite te feia haapao maitai i te Atua i te peu

1 Mea varavara te mau peu maitatai i teie mahana. No te aha? No te mea e mea ru roa te taata i teie mahana, e pinepine, e moe ia ratou te peu maitai ohie roa, mai te parauraa e “e tia anei ia oe,” “mauruuru” aore ra “eiaha e inoino mai.” Ua faaite atea te Parau a te Atua e e ino noa ˈtu te huru o te taata i te mau mahana hopea, ma te parau e e riro te taata ‘ei miimii, e faaahaaha, e teoteo, e mauruuru ore, e aroha ore, e haapao ore, e au ore i te maitai, e e mârô.’ (Tim. 2, 3:1-4) Te faaitoito ra teie mau huru atoa i te peu etene. Mea titauhia ia vai ara te mau Kerisetiano, ei nunaa o te Atua, ia ore ratou ia pee i te haerea faatura ore o te ao.

2 Eaha te mau “peu”? E nehenehe e faataa i te mau peu maitatai mai te tâuˈaraa i te mau huru o te aau o vetahi ê, te neheneheraa e ora e vetahi ê ma te hau. I roto i te mau peu maitatai, te vai ra te hamani maitai, te peu nehenehe, te huru maitai, te peu maitai, te ite i te peu e te raveraa maitai. No roto mai taua mau maitai morare ra i te here i te Atua e te aroha i te taata-tupu. (Luka 10:27) Mea tamoni ore te reira, e tauturu faufaa râ no te haamaitai i to tatou mau taairaa e o vetahi ê.

3 Ua vaiiho mai o Iesu Mesia i te hoê hiˈoraa tia roa. Ua faaohipa noa oia i te Ture auro: “O ta outou e hinaaro ia vetahi ê ra, e na reira atoa ˈtu outou ia ratou.” (Luka 6:31) Aita anei tatou e faahiahia ra i te raveraa maitai e te here ta Iesu i faaite i roto i to ˈna mau taairaa e ta ˈna mau pǐpǐ? (Mat. 11:28-30) E ere ta ˈna mau peu maitatai no roto mai i te mau ture tei papaihia i roto i te hoê buka no nia i te peu maitai. No roto mai râ i te hoê aau haavare ore e te horoa noa. Mea titauhia ia tutava tatou i te pee i to ˈna hiˈoraa maitai roa.

4 I teihea mau taime e tia ˈi i te mau Kerisetiano ia faaite i te mau peu maitatai? I te tahi noa anei mau taime taa ê, no te faahoruhoru i te taata? Aore ra no te ohipa i nia ia vetahi ê? Eita. Mea titauhia ia faaite tatou i te mau peu maitatai i te mau taime atoa. I roto i teihea mau tuhaa e tia ˈi ia tatou ia na reira ia amuimui tatou i to tatou mau taeae e mau tuahine i roto i te amuiraa?

5 I te Piha a te Basileia: Te Piha a te Basileia, o ta tatou ïa vahi haamoriraa. Na te Atua ra o Iehova e titau manihini ra ia tatou ia haere i ǒ. No reira, e mau manihini tatou na ˈna. (Sal. 15:1) E mau manihini hiˈoraa maitai anei tatou ia haere tatou i te Piha a te Basileia? Te haapao maitai ra anei tatou i to tatou faaahuraa e to tatou faaneheneheraa? E hinaaro iho â ïa tatou e haapae i te mau ahu haapaoraa ore roa aore ra huru ê roa. Ia haere ratou i te mau tairururaa aore ra i te mau putuputuraa tahebedoma, mea matauhia te mau tavini a Iehova no to ratou faaneheneheraa maitai e au i te mau taata e haamori ra i te Atua. (Tim. 1, 2:9, 10) E faaite ïa tatou i te hamani maitai e te faatura e au i to tatou Fatu fare i te raˈi e i te tahi atu mau manihini.

6 Te tahi atu ravea e faaite ai tatou i te mau peu maitatai, oia ïa ia tae tatou i te mau putuputuraa na mua ˈˈe i te hora. E tia ia parauhia e e ere i te mea ohie noa. Mea atea paha te faaearaa o te tahi pae aore ra mea rahi ta ratou mau tamarii e faaineine. Ua tapaohia râ e i roto i te tahi mau amuiraa, e tae roa e 25 % o te feia poro tei matau i te tae mai i muri aˈe i te himene e te pure. Mea hoata ore teie tupuraa. Mea maitai ia haamanaˈo tatou e te faaiteraa i te mau peu maitatai, o te tâuˈaraa ïa i te mau huru o te aau o vetahi ê. Ua faataa Iehova, to tatou Fatu fare hamani maitai, i taua mau amuraa maa pae varua ra no to tatou maitai. Ia tae mai tatou na mua ˈˈe i te hora, e faaite ïa tatou i to tatou mauruuru e te tâuˈa ra tatou i te mau huru o to ˈna aau. Hau atu â, ia tae maoro mai tatou i te mau putuputuraa, e haapeapea tatou i te feia i putuputu mai e e faaite tatou i te faatura ore i te feia e faaroo aˈena ra i te porotarama.

7 Ia putuputu tatou, te ite ra anei tatou i te feia a tahi ra a haere mai ai i te putuputuraa? Te manavaraa ia ratou, e faaite-atoa-raa ïa i te mau peu maitatai. (Mat. 5:47; Roma 15:7) Te hoê aroharaa hamani maitai, te horoaraa ˈtu i te rima ma te mahanahana, te hoê mata ataata, e mau mea rii noa ïa teie, tera râ, e faaite te reira e e mau Kerisetiano mau tatou. (Ioa. 13:35) I muri aˈe i to ˈna haereraa i te Piha a te Basileia no te taime matamua, ua parau te hoê taata e: “Mea rahi aˈe te taata î i te here mau, e feia ěê roa hoi ratou, ta ˈu i farerei hoê noa mahana i ta ˈu i farerei i roto i te Ekalesia i reira to ˈu aratairaahia. Ua papu roa ia ˈu e ua itea mai ia ˈu te parau mau.” I muri aˈe, ua taui oia i to ˈna huru oraraa e e hitu avaˈe i muri aˈe, ua bapetizohia oia. Aita e feaaraa, e nehenehe te mau peu maitatai e horoa mai i te mau faahopearaa maitai roa.

8 Mai te peu e e faaite tatou i te mau peu maitatai i nia i te feia ěê ta tatou e farerei, eita anei e tia ia ‘rahi atu â tatou i te na reira i nia i to te fetii faaroo ra’? (Gal. 6:10) E tano teie manaˈo tumu: “E faatura oe i te taata [ruhiruhia].” (Lev. 19:32; MN) Eiaha roa ˈtu tatou e haamoe i to tatou mau taeae e mau tuahine ruhiruhia i roto i ta tatou mau haaputuputuraa.

9 E faaroo maite anaˈe: I roto i te mau putuputuraa o te amuiraa, e paraparau mai te mau tavini a te Atua no te horoa mai i te tahi ô pae varua o te patu ia tatou. (Roma 1:11) E peu etene mau â ia taotooto, ia amu i te chewing-gum ma te maniania, ia faatia parau mǎrû noa e te taata tapiri, ia haere i te haumitiraa e ia hoˈi mai ma te faufaa ore, ia taio i te hoê papai aore ra ia manaˈonaˈo i te tahi atu â mau mea. I te reira paeau, mea titauhia ia horoa te mau matahiapo i te hiˈoraa. E turai te mau peu maitatai Kerisetiano ia tatou ia faaite i te faatura e au i te taeae orero e i te poroi bibilia ta ˈna e horoa ra ma te faaroo maite atu ia ˈna.

10 Hau atu â, ei faaturaraa i te taeae orero e i te feia e faaroo ra, e ara tatou eiaha te hoê vini aore ra te hoê biper e faahuehue i te putuputuraa.

11 Te mau tamarii e te mau peu maitatai: Mea titauhia ia ara noa te mau metua i te haerea o ta ratou mau tamarii. Ia taˈi te hoê tamarii aore ra ia hauti noa oia i te putuputuraa, e haapeapea ˈtu ai i te tahi atu mau taata, mea maitai ia afai ia ˈna i rapaeau i te piha i te neheneheraa iho â outou, ia nâ oia. Mea fifi paha i te tahi taime, e haamanaˈo râ tatou e ia na reira tatou e faaite ïa tatou i te hamani maitai i nia ia vetahi ê. E pinepine, e maiti te mau metua e mau tamarii aruaru o te hautiuti roa ta ratou, i te parahi i muri roa i te piha ia ore ratou e faahuehue roa mai te peu e e tia ia ratou ia tia i nia i te roaraa o te putuputuraa. No reira, e faaite te tahi atu mau taata e putuputu mai i te hamani maitai i nia i te mau utuafare na roto i te vaiihoraa i te mau anairaa parahiraa i muri roa no ratou, ia hinaarohia ra.

12 E tia atoa i te mau metua ia haapao maitai i ta ratou mau tamarii na mua ˈˈe e i muri aˈe i te mau putuputuraa. Eiaha te mau tamarii e horo haere i roto i te piha, e nehenehe te ati e tupu mai. Mea atâta atoa ia horo haere i rapaeau i te Piha a te Basileia, i te ahiahi iho â râ eita e ite-maitai-hia te mau mea. E nehenehe te mau aparauraa maniania i rapaeau i te piha e faahuehue i te feia tapiri e e horoa i te hoê hohoˈa tano ore o ta tatou haamoriraa. E tia ia haapopouhia te mau metua o te tutava maite ra i te haapao maitai i ta ratou mau tamarii i rapaeau e i roto i te Piha a te Basileia, no te mea e turu te reira i te au-maitai-raa o ta tatou mau haaputuputuraa i roto i te auhoêraa.—Sal. 133:1.

13 I te haapiiraa buka: Te mauruuru nei tatou no te farii maitai o to tatou mau taeae o te pûpû ra i to ratou fare no te mau putuputuraa o te amuiraa. No reira, e tia ia tatou ia faaite i te faatura e te hamani maitai i ta ratou mau taihaa. Hou e tomo ai, e tia ia tatou ia horoi maitai i to tatou avae ia ore ia repo te tahua aore ra te vauvau tahua. E haapao maitai te mau metua i ta ratou mau tamarii ia faaea noa ratou i roto i te vahi i faataahia no te haapiiraa buka. Noa ˈtu e mea nainai te pǔpǔ e mea huru haapeapea ore te tupuraa, eiaha tatou e rave i ta tatou mau peu etene i ǒ vetahi ê. Ia hinaaro te hoê tamarii e haere i te haumitiraa, na te metua tane aore ra te metua vahine e afai ia ˈna. Inaha, i te mea e e putuputuraa te haapiiraa buka o te amuiraa, e tia ia tatou ia faaahu ia tatou mai te mea ra e te haere ra tatou i te Piha a te Basileia.

14 Mea faufaa roa te mau peu maitatai: Eita noa te mau peu maitatai e faanehenehe i ta tatou taviniraa, e faatupu atoa râ i te mau taairaa maitatai e vetahi ê. (Kor. 2, 6:3, 4, 6) Ei feia haamori i te Atua oaoa, e tia iho â ïa ia faaite tatou i te mata ataata, i te huru maitai e ia rave i te mau mea rii maitatai o te faaoaoa ia vetahi ê. E faanehenehe ïa te mau peu maitatai i to tatou oraraa ei taata haapao maitai i te Atua.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono