‘E ore tatou e tia ia ore ia parau’
1 Te aratai maite ra Iesu Mesia i te pororaa. (Mat. 28:20; Mar. 13:10) Parau mau, fatata tatou i te ono mirioni feia poro itoito o te horoa ra i te faaiteraa i roto e 234 fenua e tuhaa fenua, eiaha râ tatou e faaoti e ua oti taua ohipa ra. Ia ore te Atua e parau e ua oti te reira, ‘e ore tatou e tia ia ore ia parau’ i te mau mea ta tatou i haapii.—Ohi. 4:20.
2 E turui anaˈe i nia i te varua o te Atua: Te rave ra Satani i te mau mea atoa no te haaparuparu ia tatou. (Apo. 12:17) Te haafifi mau atoa ra to tatou tino hara ia tatou. E mau mea anaˈe o te nehenehe e haafariu ê ia tatou i te ohipa faufaa roa ˈˈe e vai nei, te pororaa. Teie râ, mai te peu e e tiaturi tatou ia Iehova, e tauturu mai to ˈna varua ia tatou ia faaruru i te mau fifi atoa.
3 A hamani-ino-uˈana-hia ˈi te amuiraa Kerisetiano o te senekele matamua, ua pure te mau taeae i te Atua ia tauturu ia ratou ia tamau noa i te faaite i ta ˈna parau ma te mǎtaˈu ore mau. Ua pahono Iehova i ta ratou pure: maoti to ˈna varua, ua horoa oia i te itoito e te faaotiraa papu ta ratou i hinaaro no te tamau maite. Aita ïa ratou i faaea i te poro ma te mǎtaˈu ore i te parau apî maitai.—Ohi. 4:29, 31; 5:42.
4 Eiaha tatou e mǎtaˈu i te mau parau faaino: E nehenehe te manaˈo o te rahiraa aore ra te mau parau faaino no nia ia tatou e haamǎtaˈu ia tatou. E haamanaˈo anaˈe râ i ta Petero e ta te tahi atu mau aposetolo i faahiti ma te ore e mǎtaˈu i mua i te Sunederi, ia au i te Ohipa 5:29-32. Ua farii o Gamaliela, te hoê taata haapii i te Ture e eita e nehenehe e faatahuri i te ohipa a te Atua. E ere mea na roto i to tatou puai e tupu ai te reira. Te turu ra te Atua i taua ohipa rahi ra e o oia anaˈe te nehenehe e haamanuïa i te reira.—Zek. 4:6.
5 E ani anaˈe i te varua o Iehova i te mau mahana atoa no te poro ma te itoito i te parau apî maitai. Ia nehenehe tatou e parau, mai ia Ieremia e, mai te auahi ama i roto i to tatou mau ivi te poroi o te Basileia! (Ier. 20:9) E ore e tia ia tatou ia mamû.