Pahonoraa i ta outou mau uiraa
◼ O vai te nehenehe e pure i te mau putuputuraa a te amuiraa?
E tuhaa faufaa o ta tatou haamoriraa te pure amui. E fanaˈoraa taa ê faufaa roa e e hopoia rahi te tiaraa ˈtu no te amuiraa i mua ia Iehova. I te mea e mea faufaa te pure, e tia i te mau matahiapo ia feruri maitai a faaoti ai ratou o vai te mau taeae o te nehenehe e pure i te mau putuputuraa. E mau Kerisetiano bapetizohia e te feruriraa paari, matauhia no to ratou hiˈoraa maitai e o te faaturahia e te amuiraa, te mau tane e tia ˈtu no te amuiraa. E faaite papu ta ratou mau pure tura i to ratou taairaa hohonu e te Atua ra o Iehova. I roto i Te Pare Tiairaa o te 15 no Me 1986 (Farani), te haamanaˈo ra te tumu parau “Des prières publiques qui viennent d’un cœur humble” i te tahi mau faaueraa tumu faufaa no te feia iho â râ e pure i mua i te taata ma te iˈoa o te amuiraa.
Eita te mau matahiapo e ani i te hoê taeae mea huru ê aore ra mea haapao ore te haerea ia pure, tae noa ˈtu i te hoê taata mea pinepine oia i te amuamu aore ra i te faahiti i te tahi mau peapea i roto i ta ˈna mau pure i mua i te taata. (Tim. 1, 2:8) No nia i te hoê taurearea bapetizohia, e hiˈopoa ïa ratou mai te peu e te vai ra ia ˈna te pautuutu pae varua hinaarohia no te pure ma te iˈoa o te amuiraa.—Ohi. 16:1, 2.
I te tahi mau taime, i te mau putuputuraa no te pororaa, e nehenehe e titauhia i te hoê tuahine ia pure mai te peu e aita e taeae e tia ˈtu no te pǔpǔ. E tapoˈi ïa oia i to ˈna upoo mai tei tia. Mai te peu e e ite-oioi-hia e eita hoê aˈe taeae e tae mai i te tahi mau putuputuraa no te pororaa, e ani ïa te mau matahiapo i te hoê tuahine aravihi ia faatere atu.
I te rahiraa o te taime, na te taeae peretiteni i te putuputuraa no te taatoaraa e faaoti i te pure matamua. I te tahi atu râ mau putuputuraa, mai te peu e mea rahi te mau taeae aravihi, e nehenehe e anihia i te hoê taata ê atu i te taeae e omua i te putuputuraa aore ra e vauvau i te tumu parau hopea ia faaoti i te pure matamua aore ra i te pure faaotiraa. I roto i te mau tupuraa atoa, e tia ia faaara-oioi-roa-hia te taeae na ˈna e pure i te putuputuraa ia nehenehe oia e feruri maitai i ta ˈna e parau. E nehenehe ïa oia e faaoti i te hoê pure papu e te aau tae, e tano maitai i te putuputuraa.
Aita e faufaa ia roa teie mau pure. Ia pure te hoê taeae i mua i te taata, mea au aˈe ia tia mai oia, e ia paraparau oia ma te puai maitai e te papu. I te na reiraraa, e faaroo ïa te feia atoa i putuputu mai i te pure e e nehenehe ratou e parau ma te haavare ore “Amene” i te pae hopea.—Par. 1, 16:36; Kor. 1, 14:16.