‘Eaha te tia ia ˈu ia rave i roto i to ˈu oraraa?’
1 O outou e fatata ra i te riro ei taata paari, te uiui ra paha outou ia outou iho e: ‘Eaha te tia ia ˈu ia rave i roto i to ˈu oraraa?’ Te hinaaro nei te mau taurearea e faarahi atu â i ta ratou taviniraa no Iehova. Nafea râ outou e rave ai i te reira ma te amo i ta outou mau hopoia ei taata paari, oia hoi ma te haapao i to outou mau hinaaro i te pae materia? E ere i te mea ohie ia ite i te pahonoraa.
2 Te haapeapea ra vetahi o outou ia hiˈo ratou i te tupuraa i te pae faanavairaa faufaa e te mau opuaraa no a muri aˈe, e aita ratou e papu ra. E tia anei ia ratou ia tamau hau atu â i ta ratou mau haapiiraa aore ra ia rave oioi i te taviniraa ma te taime taatoa? Ia papu ta ˈna faaotiraa, e tia i te hoê taurearea ia pahono ma te haavare ore i teie atu uiraa: ‘Eaha ta ˈu e anaanatae roa ˈˈe i roto i te oraraa?’ Oia hoi, e tia ïa ia ˈna ia feruri i to ˈna mau hinaaro.
3 Eaha ta outou haapeapearaa matamua i to outou vai-apî-raa? Te manaˈo ra anei outou na mua i to outou maitai i te pae moni, aore ra te hinaaro mau ra anei outou e faaohipa i to outou oraraa no te faahaere i te mau faufaa o te Basileia i mua? Eita te hoê parau tuite teitei e haapapu i te hoê parahiraa i roto i te matete o te ohipa. No reira vetahi i maiti ai i te titau i te mau aravihi e maimihia ra i roto i te ao o te ohipa ma te haapii, ma te peeraa i te mau porotarama a te hoê fare haapiiraa toroa aore ra tuhaa aravihi aore ra te mau porotarama a te hoê fare haapiiraa o te horoa ra i te hoê haapiiraa poto, o te titau rii i te taime e te mau hopoia.
4 A tiaturi i te parau tǎpǔ a Iehova: Eiaha e haamoe i teie nei manaˈo faufaa roa: Te haapapu ra te Atua ra o Iehova ia tatou e e aupuru oia i te feia e tuu nei i te mau faufaa o te Basileia i te parahiraa matamua i roto i to ratou oraraa. (Mat. 6:33) E ere teie i te hoê parau tǎpǔ faufaa ore. E rave rahi taeae i haere na hoi i te Haapiiraa Faaineineraa no te Taviniraa o tei noaa ta ratou parau tuite teitei hou ratou a ite ai i te parau mau. Eaha râ te ohipa ta taua mau taeae ra e rave ra? Mea iti roa o tei tamau i te rave i te toroa e tuea ra i ta ratou haapiiraa. E rave rahi o te rave ra i te ohipa atuaturaa, tataîraa aore ra te tahi atu â mau ohipa ia nehenehe ratou e haapao i to ratou mau hinaaro i te pae materia e e riro atoa ratou ei pionie. Ma te faarahi i ta ratou ohipa i roto i te taviniraa, te fanaˈo ra ratou i te mau haamaitairaa hau aˈe i te faahiahia i te hoê aˈe maitai i te pae moni.
5 Ia tae i te taime no te faaoti eaha ta outou e rave i muri aˈe i ta outou mau haapiiraa tuarua, e tia ia outou ia hiˈopoa i te mau tupuraa atoa e ia feruri maite i to outou mau hinaaro. Mai te peu e te hinaaro ra outou i te hoê manaˈo aifaito no nia i te mau maitiraa e pûpûhia ia outou, a taio i te mau api 18-20 o te A ara mai na! o te 8 no Mati 1998. A paraparau atu i to outou mau metua, i te mau matahiapo, i ta outou tiaau haaati e i te mau pionie aravihi ta outou i matau. E tauturu te reira ia outou ia rave i te hoê faaotiraa paari no nia i te mea e tia ia outou ia rave i roto i to outou oraraa.—Koh. 12:1, 13.