Te mau haamaitairaa o ta tatou tairururaa mataeinaa
1 Tau avaˈe noa aˈenei, ua faaineine na tatou ia tatou no te haere i te mau tairururaa mataeinaa e no te mau nunaa atoa no te matahiti 1998, teie hoi te upoo parau “E aratai te eˈa o te Atua i te ora.” I teie nei, ua riro ïa teie mau tairururaa ei haamanaˈonaˈoraa faahiahia roa no to tatou nei tuhaa fenua. Ua haafaufaa tatou i te maa varua o tei afai-rahi-hia mai e teie mau haaputuputuraa faufaa roa.
2 I teie matahiti, ua oaoa roa tatou i teie mau tairururaa no te mea ua faanahohia te reira no te mau nunaa atoa. Noa ˈtu e ua tae mai te mau mitionare aore ra te mau tia no te tahi atu mau fenua i ta tatou nei tairururaa aore ra aita, ua faaroo tatou paatoa i te mau tupuraa faahiahia mau i te avatea mahana pae i roto i te tuhaa o te porotarama “Te taviniraa i roto i te ohipa mitionare.” Ua faaitoito-rahi-atoa-hia tatou e te “Mau faatiaraa no nia i te haereraa i mua o te ohipa ootiraa” na te ao nei, i horoahia i te mau mahana atoa.
3 Te mau mea apî faahiahia roa: Ua faahiti te upoo parau o te oreroraa parau hopea o te mahana pae i te hoê uiraa i uiuihia e te rahiraa o te taata o tei ore e ite i te parau mau: “Te vai ra anei te ora i muri aˈe i te pohe?” No te faahope i taua oreroraa parau anaanatae mau ra, ua faaarahia te matararaa mai o te hoê vea iti apî ra: Eaha te tupu i nia ia tatou ia pohe tatou? Eita e ore e ua taio tatou e ua ite tatou e mea faufaa roa te reira no tatou ia faataa i te parau mau no nia i te huru o te feia pohe e ia tamahanahana i te feia e oto ra maoti i te tiaturiraa o te tia-faahou-raa. Ua faaara-atoa-hia e ua matara mai te mau buka ra Concordance e Étude perspicace na roto i te reo Farani.
4 Teie te tumu parau o te oreroraa parau hopea o te mahana maa avatea “Te Poiete—To ˈna huru e to ˈna mau eˈa.” Ua aratai te reira ia tatou ia faaoti ma te maramarama maitai e te vai ra iho â te hoê Poiete. No te tauturu ia tatou ia taa i teie parau mau, ua neneihia te buka ra Y a-t-il un Créateur qui se soucie de vous? E faarahi atu â teie buka i to tatou faaroo i roto ia Iehova e i to tatou maramarama no nia i to ˈna huru e to ˈna mau eˈa; ua nenei-taa-ê-hia râ teie buka no te feia maramarama aita e tiaturi ra i te Atua.
5 Te hoê faaotiraa ravehia ma te mafatu taatoa: Ua faataa te oreroraa parau hopea o te tairururaa e tia ia tatou ia ‘tamau i te haere na nia i te eˈa o Iehova.’ Mea tia ˈtura iho â ïa e ia faaite tatou i mua i te taata na roto i te hoê faaotiraa e e hinaaro mau tatou e pee tamau i te eˈa o te Atua, o te aratai i te ora, e titau i te taata ia na reira atoa e e tuu i to ˈna tiaraa hau aˈe i mua. (Isa. 30:21) Aita anei tatou i itoitohia i te pae varua ia tatou i apiti atu i te tairururaa “E aratai te eˈa o te Atua i te ora?”