Te paturaa i te mau Piha no te Basileia
1 Ia hiˈo anaˈe tatou i te ohipa e ravehia ra na te ao nei, e itoitohia tatou i te iteraa e te maraa rahi ra te faanahonahoraa a Iehova i nia i te fenua nei. I te matahiti i mairi aˈenei, ua haamauhia e 246 amuiraa i te mau Hau Amui no Marite, e na te ao atoa nei, e 3 288 amuiraa. No teie huru maraaraa, eita e maerehia e te hinaaro-rahi-hia ra te mau Piha no te Basileia.
2 Te faaite nei e rave rahi mau taeae e mau tuahine i te hoê itoito faahiahia, e te turu nei ratou i te faanahonahoraa a Iehova, na roto i te opuaraa e horoa i to ratou taime e ta ratou mau faufaa no te paturaa i te mau Piha no te Basileia. I te mau matahiti atoa, i te mau Hau Amui no Marite, tau 200 Piha no te Basileia e patuhia ra e e 200 piha ê atu e faaapîhia ra. Na te mau tomite no te pae fenua e haapao ra i teie mau paturaa atoa, e te mauruuru-rahi-hia ra te ohipa ta ratou e rave ra. Te patuhia ra te mau Piha no te Basileia na roto i te huru feruriraa kerisetiano e horoa e e haapae, te hoê huru feruriraa tei taa ê roa i tei matauhia i roto i te ao nei.—Tim. 2, 3:2, 4.
3 No te faatuea i te mau Piha no te Basileia, ua horoa te Taiete i te mau tomite no te pae fenua, i te mau hohoˈa fare no te mau Piha no te Basileia no te mau Hau Amui no Marite, e tae noa ˈtu i te mau hohoˈa fare i nia i te ravea parauhia DAO (oia hoi hohoˈa papaihia e te matini roro uira). Na roto i teie faanahoraa, mea iti roa te taime e pau e eita e titau-rahi-hia i te mau rima tauturu. I teie nei, te maiti nei te mau matahiapo ia au i teie mau hohoˈa fare. I muri aˈe i te noaaraa mai teie ravea apî, ua parau te hoê tomite paturaa no te pae fenua e: “Ua oaoa roa matou e ua anaanatae mau â matou i te fanaˈoraa i teie mau hohoˈa fare. . . . Te manaˈo nei te mau taeae aravihi no te hamani i te hohoˈa e te mau taeae iite e na roto i te faaohiparaa i teie mau hohoˈa fare, e iti mai te taime e pau i nia i te faito e 50 e tae atu i te 60 %. E tauturu atoa te reira ia matou ia faanaho i te mau hohoˈa fare nehenehe aˈe e te nahonaho maitai aˈe no te mau Piha no te Basileia.” I te mea e te rave amui nei te mau amuiraa i te ohipa na roto i te tururaa i te faatuearaa i te mau Piha no te Basileia, te tiaturi nei tatou e e mâmâ rahi mai te hopoia a te feia hamani hohoˈa fare, te feia iite, e te feia faatere ohipa, o te pûpû ra i ta ratou tauturu.
4 Te turu nei te mau rima tauturu i te hoê ohipa maitai roa: Te mauruuru nei te Taiete i te mau rima tauturu e rave rahi e turu ra i te paturaa i te mau Piha no te Basileia. E mea oaoa mau ia ite i te mau ahuru tausani rima tauturu e pûpû ra ia ratou i roto i te mau tuhaa atoa o teie ohipa. Te manuïa ra te porotarama o te paturaa na roto i te huru feruriraa tauturu, horoa maitai, e te rave-amui-raa i te ohipa, o te mau rima tauturu o te pûpû ra i te taime, o ta ratou hoi e nehenehe e horoa no te tahi atu ohipa i roto i ta ratou amuiraa e to ratou utuafare. (Sal. 110:3; Kol. 3:23) E tia ia tatou ia haapopou, ia haamauruuru, e ia turu ma te taatoa i teie huru feruriraa î i te here.—Roma 12:10; Heb. 13:1.
5 Te anihia ra i te feia atoa e mea aravihi ratou no te tauturu tamau i te mau tomite paturaa no te pae fenua, ia faaî i te hoê api parau Construction des Salles du Royaume—Questionnaire pour les volontaires (S-82). Na te amuiraa e hapono i teie mau api parau i te tomite no te pae fenua, no te faaite atu i te aravihi o te mau rima tauturu e te mau taime ratou e vata ˈi. Ia taui anaˈe te huru tupuraa o te hoê rima tauturu, ei hiˈoraa, e taui paha oia i te faaearaa, aore ra e nominohia oia ei tavini tauturu aore ra ei matahiapo, e tia ia ˈna ia faaî oioi i te hoê api parau apî, o te haponohia e te papai parau o te amuiraa. Mai te peu e aita te hoê taata e faaî faahou ra i te mau titauraa, e tia ïa i te mau matahiapo ia faaara oioi, na roto i te rata, i te tomite no te pae fenua. Mai te peu e e hinaarohia te tahi atu â mau api parau, e nehenehe ïa e ani i nia i te api parau taavaˈe Demande de publications. E anaanatae atoa te tiaau haaati i te tabula o te feia e pûpû ra i ta ratou tauturu i roto i teie tuhaa o te taviniraa moˈa. E hiˈo faahou ïa oia i te haapueraa api parau no te mau rima tauturu i te mau taime atoa e tere ai oia i roto i te amuiraa.
6 E faaiti roa anaˈe i te mau haamâuˈaraa o te paturaa: Ua faauehia te mau tomite paturaa no te pae fenua ia faanaho i te hoê tuhaa hooraa e haapaohia e te hoê matahiapo aravihi. E hiˈopoa maitai te mau taeae e haapao ra i teie tuhaa i te mau hoo no te fanaˈo i te mau hoo maitatai, na roto i te raveraa i te mau faaauraa e te faatataˈuraa i te mau taiete. Na roto i teie ravea e itehia ˈi e o vai te feia hoo e tapea mai e eaha te mau tauihaa e hoo mai. I te tahi mau taime, i roto i te opuaraa e patu i te hoê Piha no te Basileia, e anihia i te mau taeae aravihi o te amuiraa ia tauturu i te mau melo e haapao ra i teie tuhaa.
7 No te hiˈopoa maitai e te faaiti-mau-hia ra te mau haamâuˈaraa, e tia i te tomite paturaa no te pae fenua ia farii i te mau haamâuˈaraa atoa i nia i te faufaa o te paturaa, o te tarima faahou i te mau parau moni aore ra te mau parau faaite o te hoo. Ia hinaarohia te mau rima tauturu o te tahi atu mau amuiraa aita e putuputu ra i roto i te piha, no te paturaa aore ra no te faaapîraa i te hoê Piha no te Basileia, na te tomite no te pae fenua e haapao i te reira.
8 E anihia i te feia faatere ohipa atoa i faaauhia no te rave i te ohipa i nia i te hoê Piha no te Basileia, ia horoa i te haapapuraa e ua paruruhia ta ˈna mau rave ohipa, e ua paruruhia te mau taata e te mau tauihaa i te mau pau i te pae moni, e te mau parururaa haihai e titauhia, ma te paruru atoa i te amuiraa e te hoê ture no te haapaeraa.
9 Te tautururaa i te tahi atu mau amaa: I te tahi mau taime, e hinaaro atoa te tahi atu mau amaa i te tauturu a te mau tomite paturaa no te pae fenua. E pinepine no te tataˈi i te mau mea i faainohia e te hoê ati, aore ra no te haamataro i te mau melo o te hoê tomite paturaa no te pae fenua i reira. Te mau taeae e amo ra i te mau hopoia i roto i teie tuhaa e o tei ineine i te haere na te ara no te horoa i ta ratou tauturu, e na ratou iho e aufau i to ratou tere, te horoa ra ïa ratou i te hoê faaiteraa o te here. Ia fariihia te hoê aniraa a te hoê amaa, e ani te Taiete i te hoê tomite no te pae fenua, e mea mâmâ paha ta ˈna porotarama paturaa i to ˈna fenua, i taua area taime ra. E nahonaho maitai ïa te mau mea.
10 Te hinaaro-rahi-noa-hia ra te mau Piha no te Basileia i te tahi atu mau fenua, e titauhia ïa ia tatuhaa maitai i te mau faufaa e vai ra. No reira, te faaitoitohia ra tatou ia faaiti rahi i te mau haamâuˈaraa i roto i te paturaa aore ra te faaapîraa i te mau piha.
11 Te tuu ra te Buka matahiti 1997 (Farani) i te tapao i nia i te faufaaraa e ia rahi atu â te mau piha i te tahi mau fenua. Te vai ra te fenua Ukraine, ua patuhia e 47 Piha no te Basileia e tae mai i teie mahana, e e 56 piha ê atu e hamanihia ra. Papu maitai e te hinaarohia ra te tauturu i taua mau fenua ra. O ta te hoê ïa tabula e faaite ra: “I Rusia, te hinaaro-rahi-hia ra te mau piha. Te maraa oioi ra te numera o te mau Ite, tera râ, tau 85 % o te mau amuiraa o ta te amaa no Rusia e haapao ra, aita ta ratou e vahi tamau no te putuputuraa. I Zimbabwe, tau 800 amuiraa i reira, e tia te rahiraa o ratou ia putuputu noa i rapaeau. No reira, aita te tahi mau taata e anaanatae ra aita i maoro aˈenei, e haere ra i te mau putuputuraa.” Te itehia ra te mau huru tupuraa mai teie te huru i Europa Hitia o te râ, i Afirika, e i Marite Latino.
12 Noa ˈtu e, i teie anotau hopea, te iti rahi ra te here o te mau taata e rave rahi, area te nunaa o te Atua ra, te tamau noa ra ratou i te faaite i to ratou here i te tahi e te tahi, te hoê here o te na nia ˈtu i te mau otia o te iri aore ra o te fenua. (Mat. 24:12) Na roto i te peeraa i te hiˈoraa o to tatou Metua i nia i te raˈi, ia tamau noa tatou i te faaite i teie here na roto i te tururaa ma te aau tae i te paturaa i te mau Piha no te Basileia! Ia na reira tatou, e fariihia tatou e Iehova e e fanaˈo tatou i ta ˈna mau haamaitairaa e rave rahi.—Mal. 3:10; Heb. 6:10.