Te taui nei te tau
1 Te parau maira te Bibilia e “te mou nei hoi te huru o teie nei ao.” (Kor. 1, 7:31) E parau mau iho â i teie mahana! I roto noa iho i to tatou oraraa, ua ite tatou i te mau tauiraa rahi i roto i te huru feruriraa e i roto i te haerea o te mau taata no te mau huru tiaraa totiale atoa. Ia hinaaro tatou e ia putapû ratou i te poroi o te Basileia, e tia ia tatou ia faaite atu ma te tâuˈa i te mea e te taui nei te tau. Te hinaaro nei tatou e afai i te parau apî maitai ia nehenehe te anaanatae o te mau taata e faaarahia e ia putapû to ratou mafatu.
2 A tau matahiti i teie nei, mea taa ê te ohipa faaiteraa i roto e rave rahi fenua, no te mea te fanaˈo ra te rahiraa taata i te hoê oraraa hau e te ino ore. E parahiraa faufaa roa to te haapaoraa i roto i to ratou oraraa; e faatura-rahi-hia te Bibilia. E pinepine, ua tia ia tatou ia paraparau no nia i te mau haapiiraa tumu i roto i te pororaa. I teie mahana, te huehue ra te oraraa o te mau taata. Te haavahavahahia ra te haapaoraa. Mea iti te taata e tiaturi ra i te Bibilia, e ua faaore roa te haapiiraa e mea tupu noa mai te mau mea, i te faaroo o e rave rahi i te Atua.
3 Teie ta te hoê tiaau ratere i parau: “I teie nei râ, e au ra e, no te rahi o te mau ati e te mau fifi e vai ra i roto i te oraraa o te taata e tia ia tatou ia haapii ia ratou e mea nafea ia ora.” Te tapitapiraa matamua o te mau taata, o ratou noa iho ïa, to ratou utuafare e to ratou mau haapeapearaa. O te reira hoi ta ratou tumu parau rahi ia aparau amui anaˈe ratou. E tia ïa ia tatou ia haamanaˈo i te reira i roto i ta tatou ohipa faaiteraa.
4 Te Basileia o te Atua te tiaturiraa otahi papu no te tau a muri aˈe: Aita te rahiraa o te mau taata e tiaturi ra i te mau faatereraa taata. Te manaˈo nei ratou e aita ta ratou e ravea no te ite i te hoê ao maitai aˈe a ora noa ˈi ratou. Aita te haapaoraa hape i nehenehe e horoa mai i te tahi noa ˈˈe tumu no te tiaturi atu. No reira te mea hinaaro-roa ˈˈe-hia e te mau taata, o te faarooraa ïa i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua. E huti anaˈe ïa i te ara-maite-raa i nia i taua Basileia ra, e e faaite anaˈe e te reira te ravea no te faaafaro i te mau fifi o te huitaata nei.
5 O te Bibilia anaˈe te horoa i te mau aˈoraa o te nehenehe e tiaturihia: I teie mahana, ua haavarehia te rahiraa o te mau taata e te mau faatere o te turui nei i nia i te paari o te taata e te mau haapiiraa philosopho o te ao nei. E nehenehe ïa te mau taata e haapapu e “e ere hoi tei taua taata e haere ra i te haapao i to ˈna taahiraa.” (Ier. 10:23) Te ohipa maitai roa ˈˈe ta ratou e nehenehe e haapii, o te ‘tiaturiraa ïa ia Iehova ma to ratou mafatu atoa e eiaha e tiaturi i to ratou [maramarama, MN].’ (Mas. 3:5) Te taui nei te tau, aita râ te Bibilia. No reira, e tia ia tatou ia haafaufaa noa i te Parau a te Atua i roto i ta tatou taviniraa e ia haapii ia vetahi ê ia ite i te faufaa o te aratairaa no ǒ mai i te Atua ra ta ˈna e horoa ra (Tim. 2, 3:16, 17) No reira, e tia ia tatou ia faaite i te faufaaraa o te Bibilia i te mau taata, ma te faahiti atu i roto i ta tatou mau faaiteraa, ma te faaohipa no te pahono i ta ratou mau uiraa, e ma te haapapu e e tia ia tuatapapa i te Bibilia e ia faaohipa i te paari aravihi e vai ra i roto.
6 Noa ˈtu e te taui noa nei te tau, eita râ ta tatou mau fa i roto i te taviniraa e taui. E tia ia tatou ia poro i te parau apî maitai o te Basileia, ia haapaari to tatou tiaturiraa i roto i te Parau a te Atua e ia tauturu ia vetahi ê ia taa i te faufaaraa ia tuatapapa i te Bibilia e o tatou. Ia tu ïa ta tatou e parau atu i te mau hinaaro no teie nei tau o te feia o ta tatou e poro ra. Ia na reira tatou, e nehenehe ïa vetahi ê e apiti mai na muri iho ia tatou i roto i te parau apî maitai, e e noaa mai ai e rave rahi taata.—Kor. 1, 9:19, 23.