Nafea ia aratai i te taata ia horoa mai i te tariˈa faaroo?
1 I te hoê mahana, i Philipi, “te faaroo maira te hoê vahine . . . o Ludia te iˈoa, e hoo ahu ute, . . . e haamahorahorahia ihora to ˈna aau e [Iehova], ia haapao oia i te parau i parauhia e Paulo ra.” (Ohi. 16:14) Eaha ta te reira e haapii maira ia tatou? Oia ïa, ia ore te taata e faaroo ra, e ore ïa oia e haapii i te parau mau. Ua taaihia to tatou manuïaraa i roto i te pororaa i te hinaaro o te taata ia faaroo mai. Ia horoa mai te taata i te tariˈa faaroo, mea ohie ïa ia faaite atu i te poroi o te Basileia. Tera râ, ua riro te aratairaa i te hoê taata ia faaroo mai ei tamataraa fifi mau. Eaha ta tatou e nehenehe e rave?
2 Hou tatou e haere ai e poro, e tia ia tatou ia hiˈopoa i to tatou huru faanehenehe e te huru o ta tatou pute. No te aha? No te mea e faaroo ohie aˈe te taata i te hoê taata mea tura ia hiˈohia. Mea au anei to tatou mau ahu e te faaahaaha ore? Parau mau, i roto i teie nei ao, mea au na te taata ia ore e haapao i to ratou huru, tera râ, aita tatou e hinaaro ra e haafaufaa ore i teie tuhaa, no te mea e mau tavini tatou o te tia nei no te Basileia o te Atua. Na roto i to tatou huru faanehenehe mâ maitai e te au, e turu tatou i te tura o ta tatou poroi.
3 Ei huru auhoa e te faatura to tatou e tia ˈi: Noa ˈtu e te taui nei te huru o te taata, e rave rahi te vai noa râ te tahi faatura no te Bibilia i roto ia ratou e te farii nei ratou i te tauaparau ma te auhoa i nia i te parau bibilia. E nehenehe te mata ataata e te maitai e tamǎrû i te taata e e riro ei omuaraa no te hoê aparauraa au mau. E tia ia itehia to tatou huru haavare ore e ta tatou mau peu maitatai na roto i ta tatou mau parau e to tatou haerea, oia atoa hoi te auraa, ia faaroo atu tatou ma te faatura i ta te taata e parau maira.
4 Ta tatou tapao, o te faaiteraa ïa ia vetahi ê i te tiaturiraa ta te Bibilia e horoa ra. Maoti teie tapao i roto i to tatou feruriraa, e imi tatou i te faatupu i te mau aparauraa au maitai e e ape tatou i te mârô. Aita e faufaa ia haamâuˈa i te taime ia tauaparau e te hoê taata o te patoi ra i te parau mau. (Tim. 2, 2:23-25) Te horoa maira Te taviniraa o te Basileia e te buka Comment raisonner e rave rau mau faaiteraa tano maitai e te faaitoito. Papu maitai, e tia ia tatou ia faaineine mai te peu e e hinaaro tatou e paraparau ma te mahanahana e te manaˈo papu.—Pet. 1, 3:15.
5 Mea varavara te taata o te haamanaˈo i te mau parau atoa o ta tatou i faahiti. Tera râ, e haamanaˈo fatata te taata atoa i ta tatou huru faaiteraa i teie mau parau. Eiaha tatou ia haafaufaa ore i te mana o te maitai e te mǎrû. Aita e feaaraa e, i roto i te tuhaa fenua, e rave rahi mau taata e au i te mamoe o te faaroo i te parau mau, mai ia Ludia i te senekele matamua ra. Mai te peu e e haapao tatou i to tatou huru faanehenehe e ta tatou huru paraparau, e aratai ïa tatou i te mau taata aau haavare ore ia faaroo e ia farii popou i te Parau a te Atua.—Mar. 4:20.