E faaite anaˈe i te parau mau i te mau mahana atoa ia au i te hiˈoraa o Iesu
1 I to Iesu haereraa mai i nia i te fenua nei, e ohipa taa ê ta ˈna e tia ia rave. E ohipa ohie roa hoi: “E faaite i te parau mau.” (Ioa. 18:37) Ua faaite oia i te parau mau no nia i te mau huru faahiahia e te mau opuaraa a to ˈna Metua. No ˈna, ua riro taua ohipa ra mai te maa ra te huru; ua haamauhia to ˈna oraraa taatoa i nia i ta ˈna hopoia. (Ioa. 4:34) Ua faatia o Luka e ‘e tia na o Iesu i roto i te hiero i te haapiiraa, i te mau mahana atoa.’ (Luka 19:47) Ua faaohipa maitai Iesu i to ˈna taime. (Ioa. 9:4) Na mua iti noa ˈˈe i to ˈna poheraa, ua nehenehe oia e parau i to ˈna Metua e: “Ua haamaitai au ia oe i te ao nei; ua oti ia ˈu te ohipa ta oe i ho mai na ˈu e rave ra.”—Ioa. 17:4.
2 Oia atoa, mai te peu e ua î to tatou mafatu i te mauruuru no te mau mea atoa o ta Iehova i rave, e turaihia ïa tatou ia paraparau no nia ia ˈna i te mau mahana atoa. E au ïa to tatou huru i to te mau pǐpǐ a Iesu o tei parau ma te mǎtaˈu ore e: “E ore hoi matou e tia ia ore ia parau i ta matou i hiˈo aˈenei, e ta matou i faaroo aˈenei.” (Ohi. 4:20) Ua paraparau ratou no nia ia Iehova ma te tuutuu ore, inaha te haapapu ra te faatiaraa e “aore e mahana tuua ia ratou i” te parau. (Ohi. 5:42) E tia ia tatou ia aniani e: ‘Te pee ra anei au i te hiˈoraa o to ˈu Orometua ra o Iesu?’
3 E poro anaˈe ma te ore e faataupupu: Ua faaite o Iesu e, ia oti te poroi o te Basileia i te parau-haere-hia e ati noa ˈˈe te fenua nei, “o te hopea ihora ïa i reira ra.” (Mat. 24:14) E tia i te reira ia turai ia tatou ia taa i te faufaaraa e te ru o ta tatou ohipa. Ia papu ia tatou e e mau mirioni taata o te nehenehe e pohe, e farii ïa tatou e aita ˈtu ohipa faufaa roa ˈˈe e te maitai roa ˈˈe i te ohipa pororaa. I te mea e te piri atura teie faanahoraa o te mau mea i to ˈna hopea, mea iti roa te taime e toe ra no te faaoti i teie ohipa.
4 Te faaite ra te mau tabula e te faaoioi nei Iehova i te haaputuputuraa o te mau taata e au i te mamoe. (Isa. 60:22) I roto e rave rahi mau fenua, te haere rahi mai nei te taata i roto i te parau mau, i te na ôraa e: “E haere atoa matou i ǒ na: ite aˈenei matou e, tei ia outou te Atua.” (Zek. 8:23) E faufaaraa rahi atu â to te mau parau a Iesu i teie mahana: “Te rahi mau nei te auhune, te iti nei râ te feia e rave: e teie nei, e pure outou i te Fatu o te ohipa ia tono â oia i te rave ohipa ei ooti.” (Mat. 9:37, 38) Aita anei te reira e turai ra ia tatou ia faaitoito, mai te mau pǐpǐ a Iesu o “tei tia i roto i te hiero ma te tuutuu ore, i te haamaitairaa i te Atua ra”?—Luka 24:53, MN.
5 E faaite anaˈe i te parau mau i te mau mahana atoa: E tia ia tatou ia feruri i te mau mahana atoa e nafea tatou ia tufa i te parau mau na vetahi ê. Mea rahi te ravea. E nehenehe anei tatou e rave te tahi tau minuti no te taniuniu i te hoê hoa aore ra i te hoê taata ta tatou i matau, o ta tatou paha e manaˈo ra e, e farii mai oia? Aore ra e nehenehe paha tatou e papai i te hoê taata o ta tatou i ore i farerei i to ˈna fare? Ua manaˈo anei tatou e vaiiho i te hoê api parau iti i te fatu o te fare toa o ta tatou e matau noa i te haere? Ma te papu maitai, e nehenehe tatou e feruri i te mau ravea huru rau e vai ra i te mau mahana atoa no te tufa i to tatou tiaturiraa na vetahi ê. Mai te peu e e tutava tatou e e faaite tatou i te mǎtaˈu ore, e tauturu mai Iehova ia tatou.—Tes. 1, 2:2.
6 No reira, hou tatou e haamata ˈi i ta tatou mau ohipa o te mahana, e aniani anaˈe na: ‘E imi anei au i te ravea no te faaite i to ˈu tiaturiraa mai te peu e e tano te huru tupuraa i teie mahana?’ E pee anaˈe i te hiˈoraa o Iesu, o tei faataa e no te aha oia i tonohia mai ai i nia i te fenua nei: “E parau haere â vau i te parau maitai o te basileia o te Atua . . . e tia ˈi.” (Luka 4:43) Mai te peu e e hinaaro tatou e pee i te hiˈoraa o to tatou Orometua, e na reira atoa ïa tatou.—Luka 6:40.