Te haere-tamau-raa i te mau putuputuraa: e mea faufaa no te tapea maite
1 Ua faaitoito mai te aposetolo Paulo ia tatou ia tapea maite ia vai ‘puai noa i roto i te faaroo.’ (Tito 1:9, 13.) I te mau putuputuraa o te amuiraa, te hiˈopoa nei tatou i te mau manaˈo e horoa i te ora e te haapii nei tatou e nafea ia ahu mai i te haana tamaˈi atoa a te Atua no te “patoi atu i te mau ravea paari a te diabolo ra.”—Eph. 6:11; Phil. 4:8.
2 Te pahono nei te mau putuputuraa i to tatou mau hinaaro: E mea faufaa roa ia haere tamau tatou i te mau putuputuraa o te amuiraa no te tapea maite. (Kor. 1, 16:13). Te pure nei tatou no te haamauruuru e no te arue i te Atua e te faatae nei tatou i te mau aniraa no nia i te amuiraa e ta ˈna mau hiaai (Phil. 4:6, 7). E mau manaˈo hohonu te tupu mai na roto i te himeneraa i te mau himene o te Basileia e te taatoaraa e e nehenehe tatou e faahiti i to tatou mau manaˈo i roto i te haamoriraa ia Iehova (Eph. 5:19, 20). I te Piha no te Basileia, te faaitoito nei, te haamaitai nei e te tamahanahana nei te mau taairaa e te mau taeae ia tatou.—Tes. 1, 5:11.
3 I te avaˈe eperera i mairi aˈenei, ua faaite tahaa mai te oreroraa parau taa ê oia hoi “Ua fatata te hopea o te haapaoraa hape” i te mau taata o te here nei i te parau mau i te faufaaraa ia haere oioi i rapaeau ia Babulonia rahi (Apo. 18:4). I te mau avaˈe tiunu e tiurai, ua faaitoito mau â te tuatapaparaa o na tumu parau e toru o Te Pare Tiairaa no nia i te mau haamaramaramaraa o tei turama i te eˈa o te feia parau-tia ia tatou (Mas. 4:18). A feruri na i te mau mea e nehenehe e erehia e tatou mai te peu e aita tatou i tae mai i teie mau putuputuraa.
4 I te tairururaa mataeinaa “E arue anaˈe i te Atua ma te oaoa,” ua faahaamanaˈohia e mea faufaa roa te haapiiraa no ta tatou taviniraa. Mai ta te buka farani ra Faanahohia no te rave faahope roa i ta tatou taviniraa e faaite ra i te api 73, ua riro te Haapiiraa o te taviniraa teotaratia ei porotarama faaineineraa taotia-ore-hia tamau no te amuiraa atoa. I teie nei mahana, te tauturu nei te hoê o te mau tuhaa o teie putuputuraa ia tatou ia haamatau e te aamu o teie tau o te faanahonahoraa na roto i te buka farani te Feia poro. Eita tatou e nehenehe e haere na pihai iho i taua faaineineraa ra
5 Te faaineine ra te putuputuraa o te taviniraa ia tatou ia aravihi roa ˈtu â tatou i roto i te pororaa. O te manaˈo ïa i matara mai i te putuputuraa i reira te noaaraa ia tatou i te mau faaueraa no nia i te opere-rahi-raa i Te parau apî o te Basileia n° 34. Ua haamaitai rahi o Iehova i teie ohipa, mai ta te mau faahopearaa maitatai i roto i te ao atoa nei e faaite ra. (Hiˈo Kor. 2, 9:6, 7.) Ua faaitoitohia e ua tauturuhia te mau taata i apiti tamau noa i te mau putuputuraa ia turu maite i te mau tutavaraa i faanahohia no taua opereraa ra.
6 I te haapiiraa buka, te papu roa nei ia tatou e e taime ru to tatou nei tau na roto i ta tatou e haapii ra i roto i te Parau a te Atua maoti te buka ra Te Apokalupo: tatararaa. Te tupu oioi nei te mau ohipa te tahi i muri i te tahi i nia i te faito o te ao nei, mea titauhia e ia taa i te tupuraa o te mau parau tohu faufaa o te Apokalupo.
7 Te haere-tamau-raa i te mau putuputuraa: te hoê ïa tuhaa matamua: I roto e rave rahi fenua i reira ratou e faaruru ai i te mau tamataraa, te taa papu ra i te mau taeae e mea faufaa no ratou ia putuputu i te mau hebedoma atoa. I Burundi, i Rwanda, i Liberia e i Bosnie-Herzégovine ei hiˈoraa, e rave rahi mau taata apî o te tae mai i te mau putuputuraa e ua hau aˈe piti aore ra toru taata i nia ˈtu te numera o te feia poro. Na roto i teie arai, te tauturu nei Iehova i te mau taeae ia tapea maite na roto i te hoê â huru feruriraa.—Phil. 1:27; Heb. 10:23-25.
8 E tia i te feia aita e tae pinepine nei i te mau putuputuraa ia faanaho ia ratou i teie nei no te faatitiaifaro i taua haerea ra (Koh. 4:9-12). No te tapea maite, te hinaaro nei tatou e tauaparau e te feia paari, o te ohipa ïa e tupu ra ia haere tamau tatou i te mau putuputuraa.—Roma 1:11.