E nehenehe anei tatou e arue hau atu â ia Iehova i te avaˈe eperera?
1 E hinaaro rotahi mau to te taata papai salamo ra o Davida no te arue ia Iehova i roto i te hoê ravea e au ia ˈna, no reira ïa teie parau e: “E haamaitai rahi roa vau ia Iehova i to ˈu nei vaha; e arue au ia ˈna i roto i te rahi atoa o te taata ra.” (Sal. 109:30). Ua riro te avaˈe eperera ei avaˈe faahiahia roa no te ‘haamaitai ia ˈna na nia iho e na nia iho’ ma te apiti hau atu â i roto i te taviniraa (Sal. 71:14). Te faanaho ra anei tatou ia apiti atoa tatou i te feia, e rave rahi, e na reira ma te faaô i roto i te mau pǔpǔ o te mau pionie tauturu?
2 Ia faanaho ia tatou iho i teie nei: Te faahaamanaˈo ra te Maseli 21:5 ia tatou e: “Te imiraa o te feia faaitoito ra, tei nia ïa i te taoˈa rahi.” E tia ïa ia tatou ia tuu i teie ohipa ia Iehova ra i roto i te pure, ma te tâuˈa ia ˈna na mua i roto i ta tatou mau opuaraa (Mas. 3:5, 6). E i muri iho, e hiˈopoa maitai tatou i ta tatou porotarama no te faaoti i te mau tauiraa e rave no te faataa e piti hora au noa i te mahana i roto i te taviniraa. Ma te “faaherehere” i te taime i nia i te tahi atu mau ohipa, e nehenehe ïa tatou e horoa hau atu â ia tatou i te pororaa.—Eph. 5:16.
3 E tauaparau e e ohipa amui tatou: Ua parau te aposetolo Paulo no nia i te tahi mau taata e ua riro ratou ei “haamahanahana” i roto i ta ˈna taviniraa (Kol. 4:11). E aparau tatou i ta tatou mau opuaraa i te feia e hinaaro ra e rave i te taviniraa pionie tauturu i te avaˈe eperera. E horoa e e rave ta ratou turu e to ratou amuimuiraa i te mau haamaitairaa faufaa i te pae varua. E nehenehe te tiaau no te taviniraa e pahono i ta tatou mau uiraa no nia i te mau putuputuraa no te pororaa e te mau tuhaa fenua e vai ra.
4 E nehenehe vetahi e riro mai ei mau pionie tauturu maoti i te ohipa amui e te turu a to ratou utuafare. E nehenehe te mau ohipa i te fare e tufa-taa-ê-hia no te hoê taime poto. E tia paha ia hiˈo faahou i te taime tano no te rave i te reira. E nehenehe te hoê tauaparauraa no taua mau uiraa ra e te utuafare e tauturu ia tatou ia tapae i ta tatou fa. No te manuïa mai, e titauhia te hoê aparauraa maitai e te rave-amui-raa i te ohipa.
5 Ia tapea tatou i te hoê manaˈo maitai: Eiaha tatou e oioi noa i te manaˈo e eita to tatou huru oraraa e faatia ia tatou ia riro mai ei mau pionie tauturu. Ua rave te mau taurearea o te haere noa ra i te haapiiraa, te feia tatuhaahia, te mau metua vahine i te fare, te mau upoo utuafare o te rave nei i te ohipa ma te taime taatoa i te mau haapaeraa no te riro ei mau pionie tauturu i te avaˈe eperera. Te farii nei ratou i te parau a te taata papai salamo oia hoi “e au te haamaitai i te feia parau-tia”, e aita ratou i manaˈo e mea fifi roa ia horoa i te tutavaraa hau atu â titauhia no te faatupu e 60 hora i roto i te taviniraa (Sal. 33:1). Noa ˈtu e eita tatou e nehenehe e faaô atu i rotopu i te mau pionie tauturu, no te aha e ore ai e apiti i to ratou oaoa ma te poro hau atu â?
6 No te rahiraa, ua riro te raveraa i te taviniraa pionie tauturu i te avaˈe eperera ei faaineineraa i te taviniraa pionie tamau. I te mea ua faarahi aˈena ratou i ta ratou ohipa, ua ite ratou e mea ohie aˈe no ratou ia rave i te taviniraa pionie tamau.
7 Oia mau, ua riro te avaˈe eperera ei avaˈe tano no te hoê ohipa teotaratia rahi atu. E nehenehe e poro rahi atu â i te poipoi e i te ahiahi. Te hinaaro nei tatou e imi i te mau ravea atoa no te arue i to tatou Atua ra o Iehova. E ravea faahiahia roa te taviniraa pionie tauturu i te avaˈe eperera no te faaite i to tatou aau mehara no ta ˈna mau ohipa e rave rahi o te farii maitai ia tatou nei.