Te haereraa i te mau putuputuraa: te hoê hopoia faufaa
1 Eaha te faufaaraa ta outou e horoa ra i te mau putuputuraa? E uiraa hohonu mau teie, e ere anei? E mea papu e te haafaufaa nei te rahiraa o tatou i te mau putuputuraa. Tera râ, te faaite nei te mau tabula e ua topa rii te haereraa i te putuputuraa i roto e rave rahi amuiraa aita i maoro. Te haafifi ra anei te hoê ohipa faufaa ore, te rohirohi, te mau parau tamau, te hoê mauiui rii o te tino aore ra te tahi noa mahana tapoipoi ia vetahi ê ia amo i ta ratou hopoia ia haere tamau i te mau putuputuraa (Deut. 31:12)? I te mea e titauraa te reira no roto mai i te Bibilia, e tia ia tatou ia hiˈopoa i teie uiraa ma te haavare ore: Eaha te faufaaraa ta ˈu iho e horoa ra i te haereraa i te mau putuputuraa?
2 Te haere nei te tahi o to tatou mau taeae na nia i te mau purumu î i te repo puehu e rave rahi hora te maoro e na roto i te mau tahora î i te moo pape no te apiti i te mau putuputuraa. I roto i ta tatou amuiraa, te vai ra paha te mau kerisetiano taiva ore, e noa ˈtu te mau fifi teimaha o te oraora-maitai-raa, te mau fifi o te tino, te hoê rohirohi aore ra te mau parau tamau te anihia ra ia ratou i te fare haapiiraa, e ‘aita ratou e mairi.’ (Luka 2:37.) No te aha ratou e tutava ˈi ia haere mai? No te mea ua ite ratou e eita ta ratou e nehenehe e faaruru i te mau fifi o teie ao teimaha na roto i to ratou iho puai. E tia ia ratou ia fariu i nia i te puai ta te Atua e horoa nei.—Kor. 2, 12:9, 10.
3 I teie nei mahana, te apee ra tatou i te hiˈoraa o te mau kerisetiano matamua, o tei putuputu tamau no te pure, no te faatia i te mau ohipa pororaa e no te tuatapapa i te Parau a te Atua (Ohipa 4:23-30; 11:4-18; Kol. 4:16). Te fanaˈo ra ratou i te hoê haapiiraa no nia i te mau parau tohu e te tahi mau haapiiraa tumu, te haerea paieti e te huru morare, e tae noa ˈtu i te mau aˈoraa faufaa atoa no nia i te huru oraraa maitai aˈe i teie nei mahana ma te faaohipa maite i te mau faaueraa tumu bibilia (Tim. 1, 4:8). Hau atu, te faaara-faahou-hia ra to tatou tiaturiraa no nia i te oreraa i te mau fifi e te mau mauiui. E mea faufaa ia tapea mai i teie tiaturiraa ora.—Heb. 6:19.
4 Eaha te faufaaraa no to tatou utuafare e horoa ra i te haereraa i te mau putuputuraa? Tei roto atoa anei ratou i ta tatou porotarama mai te tamaaraa aore ra ta tatou ohipa o te mau mahana atoa? I te mau po o te putuputuraa, e tauaparau anei tatou no te faaoti e e haere anei tatou aore ra eita, aore ra e mea matauhia anei no to tatou utuafare ia amuimui tamau e to tatou mau taeae? E rave rahi taata poro o te haamanaˈo ra i te hiˈoraa o to ratou mau metua paieti, tei rave ia ratou. “No nia ia Papa, o ta te hoê matahiapo e haamanaˈo ra ma te here e, e faanaho noa oia e ia haere to matou utuafare i te mau putuputuraa. Mai te peu e ua maˈihia hoê, e faaea ïa te hoê o matou i te fare e o ˈna, te toeâ râ e haere ïa i te putuputuraa!”
5 I roto i te mau tumu parau o Te taviniraa o te Basileia i mua nei, e aparau tatou i te faufaaraa o te mau putuputuraa atoa a te amuiraa no te haafaufaa rahi atu â i teie mau faanahoraa pae varua. Mai te peu e e nehenehe outou e haere i te mau putuputuraa ma te tamau atu â, ua papu ia matou e tauturu teie mau tumu parau ia outou ia taa i te mea e erehia e outou. Te vai ra te mau haamanaˈoraa faufaa no te feia e aratai ra i te mau putuputuraa, e te mau manaˈo ta tatou paatoa e nehenehe e pee ia faaineine tatou i te mau putuputuraa aore ra ia apiti tatou. No te aha e ore ai e tahoê e te utuafare e e hiˈopoa ma te haavare ore i to tatou huru i roto i te tuhaa o te haereraa i te mau putuputuraa? E rave tatou i te tahi mau tauiraa i roto i ta tatou porotarama. E tuhaa faufaa te haere-tamau-raa i te mau putuputuraa i roto i ta tatou haapiiraa teotaratia e e tia ia tatou ia horoa i te hoê faufaaraa rahi.