VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w19 Tiunu api 20-25
  • A tauturu i te Kerisetiano e hepohepo ra

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • A tauturu i te Kerisetiano e hepohepo ra
  • Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2019
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • A FAAITE I TE FAAOROMAI
  • A FAAITE I TE AUMIHI
  • EI PARAU MAHANAHANA TA OUTOU
  • Te tautururaa i te mau vahine ivi i roto i to ratou mau fifi
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
  • “Te vahi ta oe e haere ra, e haere atoa ïa vau”
    A pee i to ratou faaroo
  • A tamau i te faaite i te here taiva ore te tahi i te tahi
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2021
  • Te faaora nei Iehova i tei toaruaru
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2020
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2019
w19 Tiunu api 20-25

TUMU PARAU HAAPIIRAA 26

A tauturu i te Kerisetiano e hepohepo ra

“Ia hoê â to outou manaˈo, a faaite ai i te aumauiui, te here i te mau taeae, te aumihi î i te here e te haehaa.”—PET. 1, 3:8.

HIMENE 107 Faaite mai te Atua e nafea ia here

HAAPOTORAAa

1. E nafea tatou e riro ai mai to tatou Metua î i te here o Iehova?

MEA here mau na Iehova ia tatou paatoa. (Ioa. 3:16) Ia faaruru vetahi ê i te tupuraa hepohepo, e tutava tatou i te riro mai to tatou Metua î i te here. E nafea? Ma te faaite i “te aumauiui, te here i te mau taeae, te aumihi î i te here” i te taata atoa, i to tatou iho â râ mau taeae e tuahine i roto i te faaroo.—Pet. 1, 3:8; Gal. 6:10.

2. Eaha ta tatou e haapii mai i roto i teie tumu parau?

2 E faaruru te feia atoa e tahoê mai i te utuafare o Iehova i te tupuraa hepohepo. (Mar. 10:29, 30) E rahi atu â taua mau tupuraa ra a piri noa mai ai te hopea o teie nei ao. E nafea tatou ia tauturu te tahi i te tahi? E haapii mai tatou maoti te aamu o Lota, Ioba e Naomi. E hiˈopoa atoa tatou eaha te tahi mau fifi ta te mau taeae e tuahine e faaruru nei e e nafea tatou ia tauturu ia ratou.

A FAAITE I TE FAAOROMAI

3. Ia au i te Petero 2, 2:7, 8, eaha te faaotiraa ta Lota i rave e eaha te mau faahopearaa?

3 Aita Lota i rave i te faaotiraa paari i to ˈna maitiraa i te faaea i rotopu i te feia ofati ture o Sodoma. (A taio i te Petero 2, 2:7, 8.) Noa ˈtu e tuhaa fenua ruperupe Sodoma, e fifi rahi ta Lota i faaruru i reira! (Gen. 13:8-13; 14:12) No to ˈna au i tera oire aore ra i te tahi paha mau taata no ǒ, ua faaroo ore te vahine a Lota ia Iehova. Ua mou oia i te mairiraa mai te auahi e te mau ofai ura mai te raˈi mai. A feruri atoa na i te faahopearaa o ta Lota faaotiraa i nia i ta ˈna na tamahine. Ua momoˈahia raua i te tane tei haamouhia i Sodoma. Ua ere Lota i to ˈna fare, ta ˈna mau faufaa e te mea ino roa ˈtu, to ˈna hoa faaipoipo. (Gen. 19:12-14, 17, 26) I mua râ i tera mau tupuraa hepohepo atoa, ua faaite noa Iehova i te faaoromai i nia ia Lota.

Te aratai ra na melahi ia Lota e to ’na utuafare i rapae ia Sodoma

Ma te aroha, ua tono Iehova i te melahi no te faaora ia Lota e to ˈna utuafare (A hiˈo i te paratarafa 4)

4. Mea nafea Iehova i te faaiteraa i te faaoromai i nia ia Lota? (A hiˈo i te hohoˈa i te api matamua.)

4 Noa ˈtu ua faaoti Lota i te ora i Sodoma, ua faaite noa Iehova i to ˈna aumihi e ua tono i te mau melahi no te faaora ia Lota e to ˈna utuafare. Aita Lota i auraro oioi i te faaueraa, ua “faatautau noa” râ. Ua haru roa mai na melahi i to ˈna rima e ua tauturu ia ˈna e i to ˈna utuafare ia horo i rapae i te oire. (Gen. 19:15, 16) I muri iho, ua faaue atu te melahi ia horo i te pae mouˈa. Aita râ, ani atura Lota ia haere oia i te oire piri aˈe. (Gen. 19:17-20) Ma te faaoromai, ua faaroo Iehova ia Lota e faatia ihora i to ˈna hinaaro. I muri aˈe, mǎtaˈu aˈera Lota i te ora i tera oire iti e horo atura i te pae mouˈa, te vahi mau ta Iehova i faaue ia ˈna na mua ˈtu ia haere! (Gen. 19:30) Te ite ra anei outou i te faaoromai rahi o Iehova? E nafea tatou ia pee i to ˈna hiˈoraa?

5-6. E nafea tatou ia haapao i te Tesalonia 1, 5:14?

5 Mai ia Lota, e rave paha te tahi hoa Kerisetiano i te faaotiraa tano ore a roohia ˈtu ai oia i te fifi. I tera taime, e hinaaro paha tatou ia taa o ˈna ua ooti noa mai oia i ta ˈna i ueue e e parau tano iho â. (Gal. 6:7) E faufaahia anei râ oia ia na reira tatou? Eita, mea maitai aˈe ia tauturu ia ˈna mai ta Iehova i rave no Lota.

6 A hiˈo na, ua tono Iehova i ta ˈna mau melahi no te faaara e no te faaora ia Lota i te haamouraa o Sodoma. E titau-atoa-hia paha ia faaara tei nia anaˈe to tatou taeae i te eˈa e fifi ai oia. E tia atoa râ ia tauturu ia ˈna. Noa ˈtu eita oia e faaohipa oioi i te mau aˈoraa Bibilia, a faaite atu i te faaoromai. E mai na melahi, a imi i te ravea no te tauturu ia ˈna. (Ioa. 1, 3:18) A haru i to ˈna rima e a tauturu ia ˈna ia faaohipa i te aˈoraa i horoahia ˈtu.—A taio i te Tesalonia 1, 5:14.

7. Aita Iehova i faaea noa i nia i te mau paruparu o Lota, e nafea tatou ia pee i to ˈna hiˈoraa?

7 E nehenehe Iehova e faaea noa i nia i te mau paruparu o Lota. Aita râ, ua aratai oia i te aposetolo Petero ia faahiti e taata parau-tia o Lota. Auê te mahanahana e! (Sal. 130:3) E nafea tatou ia pee i to ˈna hiˈoraa? E tiatonu anaˈe i nia i te mau huru maitatai o to tatou mau taeae e tuahine, mea ohie aˈe ïa ia faaite atu i te faaoromai. E turai atoa te reira ia ratou ia farii i ta tatou tauturu.

A FAAITE I TE AUMIHI

8. Eaha te titauhia ia rave no te faaite i te aumihi?

8 Aita Ioba i roohia i te ati no ta ˈna mau faaotiraa, e tupuraa hepohepo râ ta ˈna i faaruru. Ua ere oia i ta ˈna mau faufaa, i te faatura o te taata e i to ˈna ea maitai. Te mea ino roa ˈtu, ua oto raua ta ˈna vahine i te poheraa ta raua mau tamarii atoa. Ua hepohepo atoa Ioba i mua i te faahaparaa a to ˈna na hoa haavare e toru. Eaha te tumu ratou i ore ai i tamahanahana ia Ioba? Aita ratou i feruri maite i te tupuraa o Ioba, oioi atura ratou i te pari e i te faahapa ia ˈna. E nafea ia ore ia riro mai teie na taata e toru? A haamanaˈo o Iehova anaˈe tei ite i te tupuraa mau. A faaroo maite ia paraparau mai te taata i roohia i te ati e a tutava i te taa i to ˈna mauiui. Ma te na reira, te faaite ra ïa outou i te aumihi i to outou taeae e tuahine.

9. No te faaite i te aumihi, eaha ta tatou e haapae i te rave e no te aha?

9 E haapae te taata e faaite i te aumihi i te hopoi haere i te parau. Eita hoi te reira e faaitoito, e vavahi râ i te amuiraa. (Mas. 20:19; Roma 14:19) E haa tei hopoi i te parau mai te maamaa ra te huru e e faahiti atoa i te mau parau feruri-ore-hia o te haamauiui atu â i te taata i roohia i te ati. (Mas. 12:18; Eph. 4:31, 32) No reira, a hiˈo noa i te mau huru maitatai o te taata e faaruru ra i te ati e a imi i te ravea no te tauturu atu!

10. Eaha ta te Ioba 6:2, 3 e haapii mai ra ia tatou?

10 A taio i te Ioba 6:2, 3. I te tahi taime, ua “uˈana roa” ta Ioba mau parau, ua tatarahapa râ oia i ta ˈna i faahiti ma te feruri ore. (Ioba 42:6) I teie atoa mahana, e nehenehe te taata e hepohepo ra e faahiti i te mau parau feruri-ore-hia a tatarahapa ˈtu ai i muri aˈe. Eiaha ïa e faahapa ˈtu, a faaoromai râ. A haamanaˈo aita Iehova i opua ia fifi e ia hepohepo tatou. I te taime ahoaho, e nehenehe iho â te hoê tavini taiva ore o Iehova e paraparau ma te feruri ore. Noa ˈtu mea hape ta ˈna e parau ra no nia ia Iehova aore ra no nia ia tatou, eiaha e ru i te riri e i te faahapa ia ˈna.—Mas. 19:11.

Ua faaroo noa te matahiapo i te hoê taeae e faahiti ra i te parau feruri-ore-hia. I muri a‘e, ua haere na taeae e ori haere

Ma te faaoromai, a faaroo maite i te Kerisetiano e faahiti ra i te parau feruri-ore-hia e a horoa i te parau mahanahana i te taime tano (A hiˈo i te paratarafa 10-11)c

11. E nafea te mau matahiapo e horoa ˈi i te aˈoraa mai ia Elihu?

11 I te tahi taime, e titau-atoa-hia ia horoa i te aˈoraa i te taata e faaruru ra i te tupuraa hepohepo. (Gal. 6:1) E nafea te mau matahiapo e tauturu atu ai? Mea maitai ia pee ratou i te hiˈoraa o Elihu tei faaroo ia Ioba ma te aumauiui mau. (Ioba 33:6, 7) Ua tutava Elihu i te taa i te manaˈo o Ioba hou a horoa ˈtu ai i te aˈoraa. E te mau matahiapo, mai ia Elihu a faaroo maite i te taata e hepohepo ra e a tutava i te taa i to ˈna tupuraa. E noaa mai ïa ia outou te mau parau o te haaputapû i te aau.

EI PARAU MAHANAHANA TA OUTOU

12. Mai te aha te huru o Naomi i te poheraa ta ˈna tane e ta ˈna na tamaiti?

12 E vahine taiva ore Naomi o tei here ia Iehova. Tera râ i te poheraa ta ˈna tane e ta ˈna na tamaiti, ua hinaaro oia ia piihia o ˈna “Mara,” maramara te auraa. (Ruta 1:3, 5, 20, 21) I tera taime hepohepo, aita ta ˈna hunoa o Ruta i faarue ia ˈna. Ua tauturu e ua faahiti Ruta i te mau parau mahanahana mau ia Naomi. Ma te tahi noa mau parau rii faahitihia ma te aau tae, ua faaite Ruta i to ˈna here ia Naomi.—Ruta 1:16, 17.

13. No te aha te Kerisetiano e oto ra i to ˈna hoa faaipoipo e hinaaro ai i te tauturu?

13 E titauhia ia tauturu i te Kerisetiano e oto ra i to ˈna hoa faaipoipo tei pohe. E nehenehe o ˈna e to ˈna hoa faaipoipo e faaauhia i na tumu raau o te tupu maite te tahi i pihai iho i te tahi. E ati maite to raua mau aˈa i te roaraa o te tau. Ia pohe hoê o na tumu raau, e fifi te tahi atu. Oia atoa, ia pohe te hoa faaipoipo, e mauiui noa te hoa e toe mai. Te parau ra Paulab ua pohe taue ta ˈna tane: “Ua taui taue noa to ˈu oraraa e ua hepohepo roa vau. Ua ere au i to ˈu hoa piri roa ˈˈe. E faaite na hoi au ia ˈna i te mau mea atoa. E oaoa amui na mâua e na ˈna e tauturu mai i te taime fifi. O ˈna tei faaroo maite na ia haamahora vau i to ˈu aau. E au ra e ua tâpû-ê-roa-hia te hoê tuhaa o to ˈu tino.”

A faaite ai na hoa faaipoipo apî i te hoê hoho‘a e faaite ra ia ’na e ta ’na vahine, ua mahanahana te aau o te taeae ua pohe ta ’na vahine

E nafea ia tauturu i te Kerisetiano tei ere i to ˈna hoa faaipoipo? (A hiˈo i te paratarafa 14-15)d

14-15. E nafea ia tamahanahana i te Kerisetiano e oto ra i to ˈna hoa faaipoipo?

14 Eaha te titauhia ia rave no te tamahanahana i te Kerisetiano e oto ra i to ˈna hoa faaipoipo? Na mua roa, mea faufaa ia paraparau ia ˈna noa ˈtu aita tatou i papu eaha te parau atu. Te faataa ra Paula: “Ua ite au e ere i te mea ohie ia paraparau i te feia e oto ra. E haapeapea vetahi aˈunei ratou e faahiti ai i te parau e haamauiui. Mea maitai aˈe râ ia paraparau i te ore roa.” Eita te taata e oto ra e tiai ia faahiti outou i te parau faahiahia. Te na ô ra Paula: “Mea au na ˈu ia parau noa mai te hoa, ‘Peapea roa vau i te iteraa ua pohe to oe hoa here.’”

15 Te faatia ra William ua pohe ta ˈna vahine tau matahiti i teie nei: “E mahanahana te aau ia faatiahia mai te tahi tupuraa no nia i ta ˈu vahine. Tapao faaite mea here e mea faaturahia oia. E tauturu rahi te reira ia ˈu. Mea faufaa roa hoi ta ˈu vahine no ˈu e ua ora amui mâua e rave rahi matahiti te maoro.” Te faataa ra Bianca ua pohe ta ˈna tane: “Mea mahanahana mau ia pure vetahi e o vau e ia taio atoa mai ratou hoê aore ra e piti irava Bibilia. Ia paraparau ratou no nia i ta ˈu tane e ia faaroo ratou ia ˈu ia faahiti i to ˈna parau, e tauturu rahi mai te reira.”

16. (a) Eaha te titauhia ia rave no te Kerisetiano e oto ra i to ˈna hoa faaipoipo tei pohe? (b) Ia au i te Iakobo 1:27, eaha te hopoia i horoahia mai?

16 Mai ia Ruta, e titauhia ia tamau tatou i te turu i te Kerisetiano e oto ra i to ˈna hoa faaipoipo. Te parau ra Paula: “Mea rahi tei turu mai i muri iti noa ˈˈe i te pohe o ta ˈu tane. I muri mai râ, ua hoˈi te taata i ta ratou mau ohipa. To ˈu râ tupuraa, ua taui roa ïa. Mea mahanahana mau ia taa vetahi e titau-noa-hia ia tauturu i te feia e oto ra i te roaraa o te mau avaˈe e matahiti atoa paha.” Mea taa ê te taata atoa. No vetahi, e faatano oioi ratou i to ratou oraraa apî. Area te tahi atu, e mihi noa ïa a rave ai maa ohipa rii. E haamanaˈo anaˈe râ ua horoa mai Iehova i te fanaˈoraa taa ê e te hopoia ia aupuru i te feia e oto ra i to ratou hoa faaipoipo tei pohe.—A taio i te Iakobo 1:27.

17. No te aha e titauhia ia tauturu i tei faaruehia e to ratou hoa faaipoipo?

17 E hepohepo atoa vetahi ia faaruehia ratou e to ratou hoa faaipoipo. Te parau ra Joyce tei faaruehia e ta ˈna tane no te tahi atu vahine: “Mea mauiui aˈe ia faataa i ta oe tane i te oto ia pohe o ˈna. Ahani oia i pohe i roto i te hoê ati aore ra maˈi, e ere na ˈna i faaoti ia tupu te reira. No ˈu nei râ, ua maiti ta ˈu tane i te faarue ia ˈu! Mea haama e mea mauiui mau!”

18. E nafea ia tauturu i te Kerisetiano tei ere i to ratou hoa faaipoipo?

18 E rave anaˈe i te mau ohipa rii maitai no te Kerisetiano tei ere i to ratou hoa faaipoipo. E haapapu atu te reira mea herehia ratou. E hinaaro mau ratou i te hoa papu. (Mas. 17:17) No te aha e ore ai e titau manihini atu no te tamaa, no te faaanaanatae e no te poro e o ratou? Aore ra a ani atu ia apiti mai i ta outou haamoriraa utuafare. E oaoa roa ïa Iehova, te fatata nei hoi oia i “te feia aau paruparu” e te paruru atoa ra i “te mau ivi.”—Sal. 34:18; 68:5.

19. Ma te haamanaˈo i te Petero 1, 3:8, eaha ta outou e faaoti papu i te rave?

19 Fatata te Faatereraa arii a te Atua i te faaore i te mau tupuraa hepohepo atoa i nia i te fenua. Te tiai ru nei tatou i tera taime “e ore hoi tei mutaaihora e manaˈohia, e ore e faatupu-faahou-hia i roto i te aau.” (Isa. 65:16, 17) A tiai noa ˈi râ, e tauturu anaˈe i te tahi e te tahi e e haapapu anaˈe i to tatou here i te mau taeae maoti ta tatou mau parau e ohipa.—A taio i te Petero 1, 3:8.

E NAFEA OUTOU IA PAHONO?

  • Eaha te haapiiraa e huti mai i ta Iehova i rave no te tauturu ia Lota e ia Ioba?

  • Eaha ta te aamu o Naomi e haapii mai ra?

  • E nafea ia tauturu i te Kerisetiano tei ere i to ratou hoa faaipoipo?

HIMENE 111 Ia oaoa tatou i te Atua

a Noa ˈtu ua tavini Lota, Ioba e Naomi ia Iehova ma te taiva ore, ua faaruru ratou i te mau tupuraa hepohepo. E faaite mai teie tumu parau i te haapiiraa e huti mai i to ratou aamu. E ite atoa mai tatou no te aha mea faufaa ia faaite i te faaoromai e te aumihi e ia faahiti atoa i te mau parau tamahanahana ia hepohepo to tatou mau taeae e tuahine.

b Ua tauihia te mau iˈoa.

c FAATAARAA O TE HOHOˈA: Ua riri e ua faahiti te hoê taeae i te parau feruri-ore-hia, ua faaroo noa râ te matahiapo ma te faaoromai. Ua tiai oia i te taime i mǎrû mai ai te taeae no te horoa i te aˈoraa î i te here

d FAATAARAA O TE HOHOˈA: Ua faataa na hoa faaipoipo apî i te taime no te farerei i te hoê taeae no pohe noa ˈtu ra te vahine. Te haamanaˈo ra ratou i te mau taime oaoa.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono