E ore anei te mau ohipa iino i te hoê mahana?
Ua hamani-ino-hia anei oe aore ra te tahi mero o to utuafare? Ua tano anei oe i te mǎtaˈu ia hamani-ino-hia oe? Ua parauhia o te mau ohipa hamani-ino-raa taata “te fifi o te rahi noa ˈtura na te ao nei.” A hiˈo na te tahi mau hiˈoraa.
HAMANI-INO-HIA E TE APITI: Ia au i te Nunaa Amui, “i te tahi taime o to ratou oraraa, hoê vahine i nia e toru o tei taparahihia aore ra tei haavîhia e to ratou apiti ia taoto. E au ra na te ao nei, hoê vahine i nia e pae o te maferahia aore ra o te tamatahia i te mafera.”
HAMANI-INO-RAA I ROTO I TE MAU AROÂ: Ua faaitehia, hau atu 30 000 pǔpǔ taata o te faatupu ra i te mau ohipa iino i te Hau Amui no Marite. Hoê taata i nia e toru o tei faaite ua hamani-ino-hia ratou i Marite Latino.
TAPARAHIRAA TAATA: I 2012, fatata 500 000 taata o tei taparahi-pohe-hia i tera noa matahiti. Ua rahi aˈe ïa i te feia o tei pohe i te tamaˈi. Tei Afirika apatoa e Marite no ropu te numera rahi roa ˈˈe o te taparahiraa taata. I ǒ noa, ua tataimaha te numera o te ao nei. I te matahiti hoê, hau atu 100 000 taata tei haapohehia i Marite Latino e i Beresilia noa, 50 000 ïa. Te vai ra anei te tahi ravea no te faaore roa i te mau ohipa iino?
E ORE ANEI TE MAU OHIPA IINO I TE HOÊ MAHANA?
No te aha te mau ohipa iino i rahi roa ˈi? E rave rahi tumu, teie râ te tahi: Te mau peapea i rotopu i tera e tera nunaa taata e te taa-ê-raa rahi e vai ra i roto i te feia veve e te mea taoˈa, te haafaufaa-ore-raa i te ora o vetahi ê, te inu-hua-raa i te ava e te raau taero, te haerea ino o te feia paari o tei riro ei hiˈoraa no te tamarii e te rahi o te feia iino o tei ore i faautuahia e te ture.
Parau mau, ua topa rii mai te rahiraa o te mau ohipa iino i te tahi mau fenua. I te oire taata roa o São Paulo i Beresilia, ua topa te numera o te taparahiraa taata, fatata 80 i nia i te hanere ia faaauhia i na ahuru matahiti i mairi. Te maraa noa ra râ te mau ohipa iino huru rau i tera oire. No te taparahiraa taata, i nia 100 000 taata, 10 tei taparahi-pohe-hia. Eaha te titauhia ia ore te mau ohipa iino i te hoê mahana?
Ia ore te mau ohipa iino, e titauhia ia taui i te huru o te taata. Ia monohia ïa te teoteo, te nounou e te miimii i te here, te faatura e te tâuˈa ia vetahi ê.
Eaha te turai i te taata ia rave i tera mau tauiraa rahi? A hiˈo na i ta te Bibilia e haapii ra:
“Teie hoi te hinaaro [aore ra here] i te Atua, o te haapao i ta ˈna ra parau.”—Ioane 1, 5:3.
“Mǎtaˈu to ˈu ia Iehova, e te riaria nei au i te ino.”a—Maseli 8:13.
O te here i te Atua e te mǎtaˈu i te faaoto ia ˈna te tahi tumu rahi o te nehenehe e tauturu i te taata, oia atoa te feia iino, ia taui. E ere o rapae noa te taui, te huru o roto atoa râ. E nehenehe mau anei râ?
A hiˈo na ia Alexb o tei tapeahia 19 matahiti i te fare tapearaa no Beresilia no te mau ohipa iino e rave rau ta ˈna i rave. Ua riro mai oia ei Ite no Iehova i 2000 i muri aˈe i to ˈna haapiiraa i te Bibilia e o ratou. Ua taui mau anei o ˈna? E, e te tatarahapa mau ra Alex i te mau ohipa iino atoa ta ˈna i rave. Te na ô ra o ˈna: “Na to ˈu here i te Atua i turai ia ˈu ia imi i te ravea ia faaore o ˈNa i ta ˈu mau hara. Ua tauturu mai te mauruuru e te here ia Iehova ia taui.”
Ahuru ma pae matahiti te maoro to César no Beresilia riroraa ei taata eiâ. I te tahi taime, ua faaohipa atoa o ˈna i te pupuhi. Na te aha i turai ia ˈna ia taui? I roto i te fare tapearaa, ua farerei oia i te mau Ite no Iehova e ua haapii atoa i te Bibilia. Te faataa ra César: “Tera te taime matamua i ite ai au i te oaoa mau. Ua haapii au i te here i te Atua e te mǎtaˈu ia ˈna, te auraa, eiaha e rave faahou i te ino ia ore o Iehova ia oto. Ua hinaaro vau e faaite i to ˈu mauruuru no to ˈna maitai rahi. Na tera here e mǎtaˈu i turai ia ˈu ia taui.”
A hiˈo eaha te rave no te ora i roto i te hoê ao aore e ohipa ino faahou
Eaha ta teie mau hiˈoraa e faaite ra? E mana to te Bibilia no te taui roa i te taata, na reira atoa to ratou feruriraa. (Ephesia 4:23) Te na ô faahou ra Alex tei faahitihia i nia: “E au te mau mea ta ˈu i haapii i roto i te Bibilia i te pape o tei tamâ ia ˈu, ua matara mǎrû noa te viivii a tamâhia ˈi to ˈu feruriraa. Aita vau i manaˈo noa ˈˈe e tia ia ˈu ia faarue i tera mau mea i te hoê mahana.” Oia mau, ia faaî tatou i to tatou feruriraa i te poroi viivii ore o te Bibilia, e mâ aore ra e ore roa te ino. E mana to te Parau a te Atua no te tamâ. (Ephesia 5:26) I reira te feia ino roa e miimii e taui ai, e riro ai ei taata maitai e te hau maoti te haapaoraa i te mau faaueraa Bibilia.—Roma 12:18; Isaia 48:18.
Hau atu vau mirioni Ite no Iehova i 240 fenua o tei ite i te ravea no te faaore i te mau ohipa iino. E taata ratou no te mau nunaa atoa, e feia veve e taoˈa. Noa ˈtu to ratou oraraa na mua ˈˈe, ua haapii ratou i te here e te mǎtaˈu i te Atua. I te here atoa i te tahi e te tahi e te ora ma te hau ei utuafare hoê na te ao. (Petero 1, 4:8) Te haapapu ra to ratou oraraa e nehenehe te mau ohipa iino e ore i te hoê mahana.
FATATA TE HOÊ AO AORE FAAHOU E OHIPA INO!
Te fafau ra te Bibilia fatata te Atua i te faaore i te mau ohipa iino i nia i te fenua nei. Eaha te tiai mai ra i teie nei ao ino? “Te mahana haavaraa [a te Atua,] i te poheraa o te feia paieti ore ra.” (Petero 2, 3:5-7) Aore faahou e taata ino no te haamauiui ia vetahi ê. E nafea ia papu tera ta te Atua e hinaaro ra e rave?
Te na ô ra te Bibilia: “Te rave parau ino ra, ua riri roa [to te Atua] aau ia ˈna.” (Salamo 11:5) Mea au roa na te Atua poiete i te hau e te parau-tia. (Salamo 33:5; 37:28) No reira oia e haamou roa ˈi i te feia iino.
E itehia ïa te hoê ao apî hau mau! (Salamo 37:11; 72:14) No te aha e ore ai e haapii atu â no te ite eaha te rave no te ora i roto i tera ao apî aore faahou e ohipa ino?