VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w15 1/9 api 3-4
  • Eaha te tupu i muri aˈe i te pohe?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Eaha te tupu i muri aˈe i te pohe?
  • Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2015
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Eaha te tupu ia pohe te taata?
  • Eaha mau â te po auahi aore ra hade?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2002
  • E tupu te tia-faahou-raa!
    Eaha ta te Bibilia e haapii mai?
  • Eaha te Hade e te Gehena ia au i te Bibilia?
    Te pahono ra te Bibilia
  • O te pohe anei te hopea o te mau mea atoa?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2014
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2015
w15 1/9 api 3-4

TUMU PARAU MATAMUA | IA POHE TE TAATA: E ORA FAAHOU ANEI?

Eaha te tupu i muri aˈe i te pohe?

Feia paari e tamarii i mua i te tahi afata i te vahi hunaraa ma‘i

“No ˈu, e toru vahi e vai ra no te feia pohe: te raˈi, te po auahi aore ra te vahi tamâraa hara. Ua ite au eita vau e tano no te raˈi aore ra no te po auahi. Aita vau i papu maitai eaha te vahi tamâraa hara. Aita roa vau i ite i te reira i roto i te Bibilia. Na te taata noa tera parau.”—Lionel.

“Ua haapiihia mai e haere te feia pohe atoa i te raˈi, aita râ vau i papu. No ˈu, o te pohe te hopea o te mau mea atoa, aita e tiaturiraa no te feia pohe.”—Fernando.

Ua ui aˈena anei oe: ‘Eaha te tupu i muri aˈe i te pohe? Te mauiui ra anei te feia herehia i pohe i te tahi vahi? E farerei faahou anei tatou ia ratou? E nafea ia papu?’ A hiˈopoa na i ta te mau Papai e haapii mau ra. Na mua, e hiˈo anaˈe eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te pohe. I muri iho tatou e hiˈopoa ˈi eaha te tiaturiraa ta te Bibilia e faaite ra.

Eaha te tupu ia pohe te taata?

TE PAHONORAA A TE BIBILIA: “Ua ite te feia e ora nei, e pohe ratou, aita râ a te feia i pohe ra e parau itea. Aita hoi a ratou e utua toe i te fenua nei; ua aramoina hoi ratou. O tei itea ia oe ta to rima e rave ra, a rave ma to puai atoa ra; aore hoi e ohipa, aore e imiraa, aore hoi e ite, aore hoi e paari, i te apoo ta oe e haere na.”a—Koheleta 9:5, 10.

Tei roto te feia pohe atoa i Hade. E ere râ te reira i te hoê vahi mau e aita hoê aˈe mea e ora ra aore ra e ohipa ra i Hade. Eaha te manaˈo o te taata taiva ore Ioba no nia ia Hade? I roto noa hoê mahana, ua ere o ˈna i ta ˈna mau faufaa, ta ˈna mau tamarii e ua î roa to ˈna tino atoa i te fêfê. Ua taparu oia i te Atua: “Ahiri oe e faatapuni ia ˈu i hade e; ahiri oe e huna ia ˈu.” (Ioba 1:13-19; 2:7; 14:13) No Ioba, e ere ïa Hade hoê vahi e mauiui atu â o ˈna. I reira râ e mâha ˈi to ˈna rohirohi.

Te vai ra te tahi atu ravea no te ite eaha te tupu i muri aˈe i te pohe. E nehenehe e hiˈopoa na vau aamu Bibilia o te feia i faatiahia mai te pohe mai.—A hiˈo i te tumu parau tarenihia “E vau tia-faahou-raa i roto i te Bibilia.”

Aita hoê aˈe i rotopu i na taata e vau i faatia ua haere ratou i te tahi vahi itehia te oaoa mau aore ra te mauiui. Ahiri hoi tera iho â, no te aha ratou i ore ai i faatia te reira? Eita anei e papaihia i roto i te Bibilia ia ite te taata atoa? Aita roa faatiaraa mai tera te huru i roto i te mau Papai. Aita roa a na taata e vau e parau no nia i te reira. No te aha? No te mea i to ratou poheraa, ua faaea te mau mea atoa i te haa, mai ia tatou ua taoto anaˈe. No reira te Bibilia e faaohipa ˈi i te parau taoto no te faataa i te tupu ia pohe te taata. Ua parauhia, ‘mairi atura te taoto’ a pohe ai na taata taiva ore Davida e Setephano.—Ohipa 7:60; 13:36.

Eaha te tiaturiraa no tei pohe? E nehenehe anei ratou e faatiahia mai te pohe mai?

a E faaohipahia te taˈo Hade no te parau Hebera Sheol e te parau Heleni Hades. I roto i te tahi mau Bibilia, ua hurihia te reira i te parau “po auahi.” Aita râ te Bibilia e haapii ra te vai ra hoê vahi e haamauiuihia tei pohe i roto i te auahi.

E VAU TIA-FAAHOU-RAA I ROTO I TE BIBILIAb

Te tamaiti a te tahi vahine ivi Ua faatia te peropheta Elia i te tamaiti iti a te tahi vahine ivi i ora i Zarephate i te pae apatoerau o Iseraela.—Te mau arii 1, 17:17-24.

Te tahi tamaiti no Sunema Ua faatia te peropheta Elisaia, te mono o Elia, i te tahi tamaiti iti i te oire o Sunema e ua afai atu ia ˈna i to ˈna na metua.—Te mau arii 2, 4:32-37.

Te tahi taata i te hoê vahi tanuraa maˈi Ua taorahia te tino pohe o te tahi taata i roto i te hoê â apoo to reira te mau ivi o Elisaia. A tano ai te tino o tera taata i nia i te mau ivi o te peropheta, ua tia faahou mai oia.—Te mau arii 2, 13:20, 21.

Te tamaiti a te tahi vahine ivi no Naina Ua haere atu Iesu i rotopu i te feia e afai ra hoê tino pohe i rapae ia Naina no te faatia mai i te tahi taurearea e ua aratai ia ˈna i to ˈna metua vahine e oto ra.—Luka 7:11-15.

Te tamahine a Iaeiro Ua taparu Iaeiro, te tahi tia faatere o te sunago, ia Iesu ia ora te maˈi o ta ˈna tamahine. Ua faatia mai Iesu ia ˈna i muri iti noa ˈˈe i to ˈna poheraa.—Luka 8:41, 42, 49-56.

Lazaro, te hoa here o Iesu A maha aˈenei mahana to Lazaro poheraa a faatia mai ai Iesu ia ˈna i mua e rave rahi taata.—Ioane 11:38-44.

Doreka Ua faatia mai te aposetolo Petero i tera vahine herehia, matauhia no te mau ohipa maitatai rahi ta ˈna i rave.—Ohipa 9:36-42.

Eutiko Ua pohe te taurearea Eutiko i to ˈna toparaa mai te tahi vahi teitei na roto mai i te maramarama. Ua faatia mai râ te aposetolo Paulo ia ˈna.—Ohipa 20:7-12.

b Mai ta to muri mai tumu parau e faaite, o te tia-faahou-raa o Iesu Mesia te mea faufaa roa ˈˈe. Mea taa ê te reira i to teie na taata e vau.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono