VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w13 15/11 api 10-14
  • E nafea e ‘tiai maite ai i te Atua’?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E nafea e ‘tiai maite ai i te Atua’?
  • Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova—2013
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • EAHA TE HAAPII MAI I TE HIˈORAA O MIKA?
  • EAHA TE MAU TUPURAA E FAAITE E UA FATATA TE HOPEA?
  • E NAFEA IA FAAITE I TE MAURUURU NO TE FAAOROMAI O IEHOVA?
  • E haere tatou ma te iˈoa o Iehova e a muri noa ˈtu!
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2003
  • E tiaturiraa mau to te mau tavini a Iehova
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2003
  • Buka Bibilia numera 33—Mika
    “Te mau Papai atoa, e mea faaurua ïa e te Atua e e mea faufaa”
  • Eaha ta Iehova e hinaaro maira ia tatou?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2003
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova—2013
w13 15/11 api 10-14

E nafea e ‘tiai maite ai i te Atua’?

“E tiai au.”—MIKA 7:7.

E NAFEA OUTOU IA PAHONO?

  • Eaha te haapii mai i te hiˈoraa o Mika?

  • Te tiai nei tatou i te ite i teihea mau tupuraa?

  • E nafea ia faaite i to tatou mauruuru no te faaoromai o Iehova?

1. No te aha vetahi e fiu ai i te tiai?

UA HAAMATA te mau mahana hopea o te ao a Satani a haamauhia ˈi te Basileia Mesia i 1914. A tupu ai te tamaˈi i nia i te raˈi, ua huri Iesu i te Diabolo e te mau demoni i te fenua nei. (A taio i te Apokalupo 12:7-9.) Ua ite Satani e “maa taime poto” to ˈna e toe nei. (Apo. 12:12) No vetahi râ, e au ra e mea maoro roa tera “taime poto.” E oe, ua fiu anei oe i te tiai i te taime e haamou ai Iehova i te ao a Satani?

2. Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i teie tumu parau?

2 Mea atâta aita anaˈe tatou e faaoromai, e ru noa hoi tatou. E nafea ïa e tiai maite ai i te Atua? E tauturu mai teie tumu parau ia na reira ma te pahono i teie mau uiraa: (1) Eaha te haapii mai i te hiˈoraa o te peropheta Mika no nia i te faaoromai? (2) Eaha te mau tupuraa e faaite e ua fatata te hopea? (3) E nafea ia faaite i to tatou mauruuru no te faaoromai o Iehova?

EAHA TE HAAPII MAI I TE HIˈORAA O MIKA?

3. Eaha te huru tupuraa i Iseraela i te tau o Mika?

3 A taio i te Mika 7:2-6. Te taiva noa ˈtura to Iseraela ia Iehova e mea ino roa ˈtu â a arii mai ai Ahaza. Ua ite Mika, te peropheta a Iehova, i te reira e ua faaau i te mau Iseraela taiva i te “raau taratara” e te “paruru taratara.” E haamauiui te reira i te taata o te taahi i nia iho. Oia atoa, ua haamauiui teie mau Iseraela ino ia vetahi ê i roto i ta ratou mau haaraa. Ua amahamaha ˈtoa te mau utuafare no te mau peu ino mau. Ua taa ia Mika e eita o ˈna e nehenehe e taui i tera tupuraa. Haamahora ˈtura ïa o ˈna i to ˈna aau ia Iehova ra e ua tiai maite ia ohipa Oia. Ua papu ia Mika e e faatitiaifaro Iehova i te reira i te taime ta ˈNa i faaoti.

4. Eaha te mau fifi ta tatou e faaruru nei?

4 Mai ia Mika, te ora nei tatou i rotopu i te taata miimii. Mea ‘mauruuru ore, viivii e aroha ore’ te rahiraa. (Tim. 2, 3:2, 3) Mea fifi mau ia haa e te hoa ohipa, te hoa haapiiraa e te feia tapiri miimii. Te faaruru nei râ vetahi mau tavini a te Atua i te fifi rahi aˈe. Ma te faaohipa i te hoê â mau parau i tei papaihia i roto i te Mika 7:6, ua faaite Iesu e e faaruru ta ˈna mau pǐpǐ i te patoiraa o te utuafare. Ua na ô oia: “I haere mai hoi au e faatupu i te tamaˈi i te metua tane raua o te tamaiti, i te metua vahine raua o te tamahine, i te metua hoovai vahine raua o te hunoa vahine. E itea hoi to te taata nei enemi i roto i to ˈna ihora fetii.” (Mat. 10:35, 36) E ere i te mea ohie ia faaoromai i te faaoooraa e te patoiraa o te melo utuafare o te ore e tavini ra ia Iehova. Eiaha râ tatou e tuu! E vai taiva ore e e tiai anaˈe ia faatitiaifaro Iehova i tera mau mea. Ia ani tamau tatou i ta ˈna tauturu, e horoa mai o ˈna i te puai e te paari no te faaoromai.

5, 6. (a) Mea nafea Iehova i te haamaitairaa ia Mika? (b) Eaha ta Mika i ore i ite mata ˈtu?

5 Ua haamaitai Iehova ia Mika no to ˈna faaoromai. Ua ite te peropheta i te hopea o te arii Ahaza e o ta ˈna faatereraa ino. Ua ite atoa o ˈna i te tamaiti a Ahaza ra o Hezekia i te ariiraa mai e i te haamau-faahou-raa i te haamoriraa viivii ore. Oia atoa mea nafea te parau tohu ta ˈna i papai no nia ia Samaria i te tupuraa a haruhia ˈi te basileia apatoerau o Iseraela e to Asura.—Mika 1:6.

6 Aita râ Mika i ite i te tupuraa o te mau mea atoa ta Iehova i turai ia ˈna ia tohu. Ei hiˈoraa, ua papai Mika: “I te mau mahana hopea ra, e faatiahia ˈi te mouˈa ra o te fare o Iehova i nia i te tupuai mouˈa, e faateiteihia ïa i nia i te mau aivi; e tairuru atoa mai te mau etene i reira. E rave rahi te fenua e haere, a parau ai e, E haere mai, e haere tatou i nia i te mouˈa o Iehova.” (Mika 4:1, 2) Ua pohe ê na Mika hou a tupu ai teie parau tohu. Ua faaoti papu râ o ˈna e vai taiva ore ia Iehova e tae roa ˈtu i te pohe noa ˈtu eaha ta vetahi ê e rave. Ua papai Mika: “E haere noa te mau taata ěê atoa ma te iˈoa anaˈe o to ˈna iho atua; e haere râ tatou ma te iˈoa o Iehova, o to tatou ïa Atua e a muri noa ˈtu.” (Mika 4:5) No to ˈna tiaturi papu e e faatupu Iehova i ta ˈNa mau parau fafau atoa, ua tiai maite Mika i te reira noa ˈtu te mau fifi. Ua tiaturi te peropheta taiva ore ia Iehova.

7, 8. (a) No te aha e tiaturi ai ia Iehova? (b) Maoti te aha e au ai e e mairi oioi te taime?

7 Mai tera atoa anei to tatou tiaturi ia Iehova? E tumu maitai no te tiaturi ia ˈna. Ua ite tatou i te parau tohu a Mika ia tupu. I teie mau “mahana hopea” nei, ua haere e mirioni taata no te mau nunaa, opu e reo atoa i “te mouˈa ra o te fare o Iehova.” Noa ˈtu e no roto mai ratou i te mau nunaa e aro ra te tahi i te tahi, ua taui teie feia haamori ia Iehova i “ta ratou ˈoˈe ei auri arote” e aita ratou ‘e haapii faahou ra i te tamaˈi.’ (Mika 4:3) Auê ïa fanaˈoraa taa ê ia riro ei melo o te nunaa hau o Iehova!

8 Te hinaaro nei tatou ia haamou oioi Iehova i teie ao ino. No te tiai maite râ i te reira, mea faufaa ia feruri tatou mai ia Iehova. Ua faataa oia i te hoê mahana no te haava i te huitaata na roto i “te taata i haapaohia e ana ra,” o Iesu Mesia. (Ohi. 17:31) Na mua ˈˈe râ, te hinaaro nei te Atua ia fanaˈo e ia faaohipa te taata atoa i “te ite i te parau mau” no te ora mai. E haamanaˈo anaˈe e e ati to mua. (A taio i te Timoteo 1, 2:3, 4.) E tauturu noa anaˈe ia vetahi ê ia ite o vai ra o Iehova, e mairi oioi ïa te taime. E ia tae mai te hopea, e oaoa mau ïa tatou i te ohipa-noa-raa i roto i te pororaa!

EAHA TE MAU TUPURAA E FAAITE E UA FATATA TE HOPEA?

9-11. Ua tupu anei te Tesalonia 1, 5:3? A faataa.

9 A taio i te Tesalonia 1, 5:1-3. Fatata roa te mau nunaa i te parau “E hau, e aita e ino.” No te ore e hitimahuta, ‘ia ara e ia haapao maitai tatou’ e tia ˈi. (Tes. 1, 5:6) No te vai ara i te pae varua, e hiˈopoa anaˈe i te tahi mau tupuraa e aratai i teie faaiteraa faufaa.

10 A oti ai na Tamaˈi rahi taitahi, ua hinaaro te mau nunaa i te hau. I muri iho i te Tamaˈi rahi Matamua, ua haamauhia te Taiete o te mau nunaa no te faatupu i te hau. I muri aˈe i te Piti o te Tamaˈi rahi, ua manaˈo te taata e na te Nunaa amui e hopoi mai i te hau. Ua tiaturi te mau tia faatere e tia faaroo i na faanahoraa e piti. Ei hiˈoraa, ua faaoti te Nunaa amui e e riro te matahiti 1986 ei matahiti no te hau na te ao atoa. I taua matahiti ra, mea rahi te tia poritita e tia faaroo tei amui i te tia faatere o te Ekalesia Katolika no te pure no te hau.

11 Aita râ teie e te tahi atu mau faahitiraa no nia i te hau e aita e ino i faatupu i te parau tohu i roto i te Tesalonia 1, 5:3. No te aha? No te mea aitâ “te pohe oioi” i tupu atura.

12. Eaha ta tatou i ite no nia i te parau “E hau, e aita e ino”?

12 O vai te parau “E hau, e aita e ino”? Eaha te hopoia a te mau tia o te Amuiraa faaroo Kerisetiano e o te tahi atu mau haapaoraa? E nafea te mau faatereraa e apiti ai i teie faaiteraa? Aita te Bibilia e parau ra. Teie râ ta tatou i ite: Noa ˈtu te huru e te papuraa o teie faaiteraa, e ere te reira i te ‘hau e te ino ore’ mau. Na Satani â e faatere i teie nei ao ino mau e o te ore roa ˈtu e taui. Mea peapea mau ïa ia tiaturi tatou i teie mau parau haavare a Satani a ofati atu ai i to tatou tiaraa amui ore!

13. No te aha te mau melahi e tapea ˈi i te mau mataˈi o te haamouraa?

13 A taio i te Apokalupo 7:1-4. A tiai ai tatou i te tupuraa o te Tesalonia 1, 5:3, te tapea nei te mau melahi puai mau i te mau mataˈi haamou o te ati rahi. Eaha ta ratou e tiai nei? Te faataa ra te aposetolo Ioane i te hoê tupuraa faufaa: te tapaoraa hopea o te mau “tavini [faatavaihia] o to tatou Atua.” E tuu te mau melahi i te mau mataˈi o te haamouraa ia oti te tapaoraa hopea. Eaha te tupu i muri iho?

14. Na te aha e faaite ra e fatata Babulonia rahi i te haamouhia?

14 E haamouhia Babulonia rahi, te hau emepera o te ao atoa o te haapaoraa hape. Mea tano iho â! Eita te mau ‘nunaa, pǔpǔ rarahi taata, fenua, e reo ěê’ e nehenehe e tauturu ia ˈna. Te ite nei tatou e te fatata maira to ˈna haamouraa. (Apo. 16:12; 17:15-18; 18:7, 8, 21) Aita te mau haapaoraa e to ratou mau tia faaroo e turu-roa-hia ra i teie mahana. Tei itehia ïa a faaino ai te mau parau apî ia ratou. Noa ˈtu râ, aita te mau tia faaroo e manaˈo ra e tei roto ratou i te fifi atâta mau. Auê ïa haperaa e! Ia faaitehia te parau “E hau, e aita e ino,” e aro taue te mau faatereraa i te haapaoraa hape e e haamou roa i te reira. Eita roa ˈtu Babulonia rahi e ite-faahou-hia! Mea hoona mau ia tiai maite i tera mau tupuraa faufaa mau.—Apo. 18:8, 10.

E NAFEA IA FAAITE I TE MAURUURU NO TE FAAOROMAI O IEHOVA?

15. No te aha Iehova e faaoromai ai?

15 Noa ˈtu e ua faaino te taata i to ˈna iˈoa, ua tiai maite Iehova i te taime tano no te ohipa. Aita o ˈna e hinaaro ra ia pohe te feia aau tae. (Pet. 2, 3:9, 10) Hoê â anei no tatou? Hou te mahana o Iehova e tae mai ai, e faaite anaˈe i to tatou mauruuru no to ˈna faaoromai i roto i te mau tuhaa i muri nei.

16, 17. (a) No te aha e hinaaro ai e tauturu i tei faaea i te tavini ia Iehova? (b) No te aha mea ru ai ia tavini faahou ratou ia Iehova?

16 A tauturu i tei faaea i te tavini ia Iehova. Ua parau Iesu e e oaoa rahi to nia i te raˈi ia itehia mai hoê noa ˈˈe mamoe tei moe. (Mat. 18:14; Luka 15:3-7) Te haapao mau nei Iehova i te feia tei faaite i to ratou here ia ˈna noa ˈtu e ua faaea ratou i te tavini ia ˈna. E tauturu anaˈe ia ratou ia apiti faahou mai i te amuiraa. E oaoa ïa Iehova e te mau melahi.

17 Ua faaea atoa anei oe i te tavini i te Atua? Peneiaˈe ua faaea oe i te haere i te mau putuputuraa no te mea ua faainoino te hoê melo o te amuiraa ia oe. Tau taime paha tei mairi i teie nei, a uiui ïa: ‘Mea maitai aˈe anei to ˈu oraraa i teie nei e mea oaoa aˈe anei au? Na Iehova anei i faainoino mai ia ˈu aore ra na te hoê taata hara? Ua haamauiui ê na anei te Atua ra o Iehova ia ˈu?’ Ua aupuru noa Iehova ia tatou. Noa ˈtu e aita tatou i tapea i ta tatou euhe e tavini ia ˈna, te faatia ra o ˈna ia fanaˈo tatou i te mau mea maitatai no ǒ mai ia ˈna ra. (Iak. 1:16, 17) Fatata te mahana o Iehova. Teie te taime no te hoˈi mai i roto i te rima î i te here o to tatou Metua i te raˈi e i roto i te amuiraa, te haapuraa otahi i teie mau mahana hopea nei.—Deut. 33:27; Heb. 10:24, 25.

E tauturu te nunaa o te Atua i tei faaea i te tavini ia Iehova ia hoˈi ia ˈNa ra (A hiˈo i te paratarafa 16, 17)

18. No te aha e turu ai i te mau taeae e aratai ra ia tatou?

18 A turu ma te taiva ore i te mau taeae e aratai ra ia tatou. Ei Tiai mamoe î i te here, te aratai e te paruru ra Iehova ia tatou. Ua faatoroa o ˈna i ta ˈna Tamaiti ei Tiai rahi o te nǎnǎ. (Pet. 1, 5:4) Te haapao nei te mau matahiapo i roto hau atu 100 000 amuiraa i te mamoe taitahi o te Atua. (Ohi. 20:28) A turu ai ma te taiva ore i te mau taeae e aratai ra ia tatou, e faaite tatou i te mauruuru no ta Iehova e Iesu i rave no tatou.

19. E nafea tatou e vai hoê noa ˈi?

19 Ia piri atu â to mau taairaa e to mau taeae. Eaha te auraa? Ia aro te hoê enemi i te hoê nuu faaineine-maitai-hia, e vai hoê noa te mau faehau ia piri roa ˈtu â te tahi i te tahi. E ravea parururaa maitai roa te reira. Te tairi uˈana nei Satani i te nunaa o te Atua. E ere teie i te taime no te aro i to tatou mau taeae. Teie te taime no te piri roa ˈtu â ia ratou, no te ore e haapao i te huru tia ore o vetahi ê e no te tiaturi ia Iehova.

Teie te taime no te piri atu â te tahi i te tahi no te aro atu ia Satani e te mau demoni (A hiˈo i te paratarafa 19)

20. Ia aha tatou i teie nei?

20 Ia vai ara tatou paatoa i te pae varua a tiai maite atu ai. E tiai maite anaˈe i te faaiteraa “E hau, e aita e ino” e i te tapaoraa hopea o tei faatavaihia. Ia oti, e tuu na melahi e maha i te mataˈi o te haamouraa e e haamouhia Babulonia rahi. A tiai ai i tera mau tupuraa faufaa, e farii anaˈe i te aratairaa a te feia i faatoroahia i roto i te faanahonahoraa a Iehova. Ia vai hoê tatou no te aro i te Diabolo e ta ˈna mau demoni! Teie te taime no te pee i te aˈoraa o te fatu salamo: “Ia etaeta, e na ˈna e faaitoito mai i to outou aau, outou atoa, e te feia e tiaturi ia Iehova.”—Sal. 31:24.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono