Te hinaaro ra te Atua ia faaturahia te vahine
I TE fenua, ua faaite Iesu ma te tia roa i te huru o to ˈna Metua i te raˈi e i ta ˈna mau haaraa. Ua parau oia: “Aore a ˈu peu rave noa, o ta tau Metua râ i haapii mai ia ˈu ra, o ta ˈu ïa e parau nei. . . . Aore hoi au i faaea i te rave i te mea e mauruuru ai oia.” (Ioane 8:28, 29; Kolosa 1:15) Ma te hiˈopoa i ta Iesu mau haaraa e i to ˈna huru i nia i te vahine e ite e e taa ia tatou to te Atua manaˈo i te vahine e ta ˈna e titau ra.
Maoti te mau faatiaraa i roto i te mau Evanelia, ua taa i te aivanaa e rave rahi e mea taa ê roa to Iesu manaˈo i te vahine i to vetahi atu o to ˈna ra tau. Eaha te taa-ê-raa? E te mea faufaa roa ˈtu â, e tiamâ roa ˈtu â anei te mau vahine i teie mahana i ta ˈna mau haapiiraa?
Eaha to Iesu huru i nia i te vahine?
Mea viivii ore to Iesu manaˈo i te mau vahine. No vetahi mau tia faaroo ati Iuda, e aratai noa te aparauraa ˈtu i te vahine i te mau hinaaro tia ore. I te mea e i hiˈohia na te vahine ei turoriraa, aita ratou i faatiahia ia tauaparau e te tane i te vahi taata aore ra ia haere i rapae ma te ore e tapoˈi i to ratou upoo. Area o Iesu, ua faaara oia i te mau tane ia haavî i to ratou iho mau hinaaro pae tino e ia faatura i te vahine, eiaha râ ia faataa ê ia ratou o ratou anaˈe.—Mataio 5:28.
Ua parau atoa Iesu: “O te haapae i tana vahine a faaipoipo ai i te tahi, ua faaturi ïa oia ia ˈna.” (Mareko 10:11, 12) Ua patoi ïa Iesu i te haapiiraa matauhia a te mau orometua ati Iuda o tei faatia i te tane ia faataa i ta ˈna vahine no “te mau hapa rii atoa.” (Mataio 19:3, 9) Aita te rahiraa o te mau ati Iuda i matau i te parau ra e faaturi i ta ˈna vahine. Ua haapii hoi ta ratou mau orometua e eita roa ˈtu te hoê tane o te faaturi i ta ˈna vahine e hiˈohia mai te hoê taata faaturi, o te vahine anaˈe hoi te nehenehe e taiva! Te faataa nei te hoê buka tatararaa Bibilia e ma te tuu i te tane i raro aˈe i te hoê â faaheporaa i te pae morare e to te vahine, ua faaite Iesu e e tiaraa maitai aˈe to te vahine e e mea tia ia faatura ia ˈna.
Te itehia ra maoti ta ˈna i haapii mai: I roto i te amuiraa Kerisetiano a te mau Ite no Iehova, te amuimui nei te mau vahine e te mau tane i te mau putuputuraa. Aita râ te mau vahine e mǎtaˈu ra e ia hiˈohia ratou ma te huru ê aore ra i te tahi haerea tano ore, e haapao hoi te mau tane i “te mau vahine paari ra mai te metua vahine, e te mau vahine apî ra ei tuahine ïa, ma te haapao maitai,” aore ra viivii ore.—Timoteo 1, 5:2.
Ua faataa Iesu i te taime no te haapii atu i te vahine. Taa ê atu i te mau manaˈo matauhia a te mau orometua ati Iuda o tei tapea na i te vahine i roto i te ite ore, ua haapii atu Iesu i te mau vahine e ua faaitoito ia ratou ia paraparau. Ma te haapii atu ia Maria, ua faaite Iesu e e ere noa te parahiraa a te vahine i roto i te vahi tunuraa maa. (Luka 10:38-42) E pahonoraa maramarama ta te tuahine a Maria, o Mareta, i horoa ia Iesu i muri aˈe i te pohe o Lazaro. Tapao ïa e ua fanaˈo atoa Mareta i ta Iesu haapiiraa.—Ioane 11:21-27.
Mea faufaa no Iesu te manaˈo o te vahine. I to ˈna ra tau, ua manaˈo te rahiraa o te vahine ati Iuda e e ite ratou i te oaoa mau e tamaiti maitai anaˈe ta ratou, mea au roa ˈtu â e peropheta anaˈe o ˈna. I to te hoê vahine piiraa, “Ua maitai te opu i hopoi ia oe,” ua faaite atu Iesu ia ˈna i te hoê mea maitai aˈe. (Luka 11:27, 28) Aita Iesu i faaite e o te tiaraa ta te tutuu i faahepo noa i te vahine te mea faufaa aˈe, o te auraroraa râ i te Atua.—Ioane 8:32.
Te itehia ra maoti ta ˈna i haapii mai: Te oaoa nei te mau tane e haapao ra i te amuiraa Kerisetiano i te mau pahonoraa a te mau vahine i te mau putuputuraa a te amuiraa. Te faatura nei ratou i te mau vahine feruriraa paari o tei riro ‘ei feia haapii i te parau maitai’ i te vahi taata e o ratou anaˈe ma to ratou haerea. (Tito 2:3) Te tiaturi nei te mau tane i te mau vahine no te faaite haere i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua.—Salamo 68:11; a hiˈo i te tumu parau tarenihia “Ua opani anei te aposetolo Paulo i te mau vahine ia paraparau?”
Ua haapao maite Iesu i te vahine. I tahito ra, mea faufaa aˈe te tamaroa i te tamahine. O ta te hoê buka tatararaa ati Iuda (Talmud) ïa e parau ra: “E oaoa to tei fanau i te tamaroa, e ati râ to tei fanau i te tamahine.” No vetahi mau metua, e hopoia teimaha aˈe te hoê tamahine. E mea tia hoi ia imi ratou i te hoê tane na ˈna e ia horoa i te hoê tino moni e eita ratou e nehenehe e tiaturi ia ˈna no te tauturu ia ratou a ruau ai.
Ua faaite Iesu e hoê â faufaaraa to te ora o te hoê tamaroa e to te hoê tamahine iti. Ua faahoˈi mai hoi oia i te ora i te tamaiti a te vahine ivi no Naina, oia atoa râ i te tamahine a Iaeiro. (Mareko 5:35, 41, 42; Luka 7:11-15) I to ˈna faaoraraa i te hoê vahine i haamauiuihia e “te hoê varua faatupu maˈi auahuru aˈera matahiti e vau tiahapa,” ua faataa Iesu ia ˈna mai “te huaai o Aberahama,” te hoê parau matau-ore-hia i roto i te rahiraa o te mau papai ati Iuda. (Luka 13:10-16) Ma te faaohipa i teie parau faatura e te mǎrû, ua faaite Iesu e mea faufaa atoa tera vahine e e mea puai to ˈna faaroo.—Luka 19:9; Galatia 3:7.
Te itehia ra maoti ta ˈna i haapii mai: Eita te hoê utuafare e faufaahia e tamahine anaˈe ta ˈna, o ta te hoê ïa parau no Asia i faahiti a na ô ai: “E au te aupururaa i te hoê tamahine i te pîpîraa i te aua tiare o te feia tapiri.” Eiaha roa ˈtu te mau metua tane Kerisetiano î i te here e pee i tera huru feruriraa. E haapao maite ratou i ta ratou mau tamarii atoa, te tamaroa e te tamahine. Te haapao nei te mau metua Kerisetiano e te fanaˈo ra te taatoaraa o ta ratou tamarii i te haapiiraa e te aupuru e tano.
Ua horoa Iesu ia Maria Magadala te fanaˈoraa taa ê e faaite i to ˈna tia-faahou-raa i te mau aposetolo
Ua tiaturi Iesu i te vahine. I roto i te mau tiripuna ati Iuda, ua tuuhia te mau faaiteraa a te hoê vahine i te hoê â faito i ta te hoê tavini. Ua parau te taata tuatapapa o te senekele matamua ra o Josèphe e aita ta ratou mau parau i tiaturihia, mea nevaneva hoi te mau vahine e te feruri ore.
Mea taa ê roa o Iesu tei maiti hoi i te mau vahine no te faaite e ua tia faahou mai oia. (Mataio 28:1, 8-10) Mea fifi roa no te mau aposetolo ia tiaturi i ta ratou mau parau noa ˈtu e ua ite mata teie mau vahine taiva ore i te haapoheraahia e te hunaraahia to ratou Fatu. (Mataio 27:55, 56, 61; Luka 24:10, 11) Teie râ, ma te fa mai na mua i te vahine, ua faaite te Mesia faatia-faahou-hia e e nehenehe atoa ta ratou e horoa i te faaiteraa mai te tahi atu o ta ˈna mau pǐpǐ.—Ohipa 1:8, 14.
Te itehia ra maoti ta ˈna i haapii mai: I roto i te mau amuiraa a te mau Ite no Iehova, te tâuˈa nei te mau tane e hopoia ta ratou i te mau vahine ma te haapao i ta ratou e parau atu. Area te mau tane Kerisetiano faaipoipo, te ‘faatura’ nei ïa ratou i ta ratou vahine ma te faaroo maite ia ratou.—Petero 1, 3:7; Genese 21:12.
Aratairaa Bibilia e oaoa ˈi te mau vahine
Ia pee te mau tane i te hiˈoraa o te Mesia, e faaturahia te mau vahine e e fanaˈo ratou i te tiamâraa ta te Atua i opua no ratou i te omuaraa. (Genese 1:27, 28) Eita te mau tane Kerisetiano faaipoipo e turu i te huru faateitei a te tane, e pee râ ratou i te mau aratairaa Bibilia e oaoa ˈi to ratou hoa faaipoipo.—Ephesia 5:28, 29.
A haamata ˈi Yelena i te haapii i te Bibilia, te mauiui noa ra o ˈna ma te ore e autâ i te mau hamani-ino-raa a ta ˈna tane. Ua paari mai oia i te hoê vahi î i te haavîraa uˈana e tei matauhia no te haru i te vahine no te faaipoipo atu e no te mau rave-ino-raa pae tino. “Ua puaihia vau i te mau mea ta ˈu i haapii mai i roto i te Bibilia,” ta Yelena ïa e parau ra. “Ua taa ia ˈu e te vai ra hoê o te here rahi ra ia ˈu, o te haafaufaa ra ia ˈu e o te haapao maira. Ua taa atoa ia ˈu e ia haapii ta ˈu tane i te Bibilia, e nehenehe te reira e taui i to ˈna huru i nia ia ˈu.” Farii atura iho â ta ˈna tane i te haapii i te Bibilia e ua bapetizo aˈera ia ˈna ei Ite no Iehova. “Ua riro mai oia ei hiˈoraa o te faaoromai e te haavî ia ˈna iho,” ta Yelena ïa e parau ra. “Ua haapii mâua i te faaore ohie i ta mâua mau hape.” Eaha te haapiiraa ta ˈna i huti mai? Te na ô nei oia: “Ua tauturu mau te mau aratairaa Bibilia ia ˈu i roto i to ˈu faaipoiporaa ia manaˈo e te haapaohia ra e te paruruhia ra vau.”—Kolosa 3:13, 18, 19.
E ere o Yelena anaˈe tei ite i te reira. E mirioni vahine Kerisetiano te oaoa nei no te mea te tutava amui nei ratou e ta ratou tane ia faaohipa i te mau aratairaa Bibilia i roto i to ratou faaipoiporaa. Ua ite ratou i te faatura, te tamahanahanaraa e te tiamâraa i te amuiraa ˈtu i to ratou mau hoa Kerisetiano.—Ioane 13:34, 35.
Te farii nei te mau tane e vahine Kerisetiano e ‘ua faarirohia ratou ei mea faufaa ore noa’ e eita ratou e nehenehe e tiamâ mai i te hara e te huru tia ore maoti to ratou iho puai. Ma te haamau râ i te mau taairaa maitai e to ratou Atua e Metua î i te here ra o Iehova, te tiaturi nei ratou i te ‘faaorahia i te tapea ra o te pohe’ e i te fanaˈo i “te tiamâ maitai o te tamarii a te Atua.” Auê ïa tiaturiraa faahiahia e tiai ra i te tane e te vahine i raro aˈe i ta te Atua aupuru!—Roma 8:20, 21.