VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w12 1/10 api 8-10
  • Te hinaaro ra te Atua ia faaturahia te vahine

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te hinaaro ra te Atua ia faaturahia te vahine
  • Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2012
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Eaha to Iesu huru i nia i te vahine?
  • Aratairaa Bibilia e oaoa ˈi te mau vahine
  • ‘Te mau vahine o te rohi nei i roto i te ohipa a te Fatu’
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
  • E tia ia faahanahana e ia faatura i te mau vahine kerisetiano
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Eaha to mua i te mau vahine?
    A ara mai na! 1998
  • Te tâuˈa mau ra anei te Atua i te vahine?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2012
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2012
w12 1/10 api 8-10

Te hinaaro ra te Atua ia faaturahia te vahine

Te hamani maitai nei Iesu i te mau tamahine e tamaroa

I TE fenua, ua faaite Iesu ma te tia roa i te huru o to ˈna Metua i te raˈi e i ta ˈna mau haaraa. Ua parau oia: “Aore a ˈu peu rave noa, o ta tau Metua râ i haapii mai ia ˈu ra, o ta ˈu ïa e parau nei. . . . Aore hoi au i faaea i te rave i te mea e mauruuru ai oia.” (Ioane 8:28, 29; Kolosa 1:15) Ma te hiˈopoa i ta Iesu mau haaraa e i to ˈna huru i nia i te vahine e ite e e taa ia tatou to te Atua manaˈo i te vahine e ta ˈna e titau ra.

Maoti te mau faatiaraa i roto i te mau Evanelia, ua taa i te aivanaa e rave rahi e mea taa ê roa to Iesu manaˈo i te vahine i to vetahi atu o to ˈna ra tau. Eaha te taa-ê-raa? E te mea faufaa roa ˈtu â, e tiamâ roa ˈtu â anei te mau vahine i teie mahana i ta ˈna mau haapiiraa?

Eaha to Iesu huru i nia i te vahine?

Mea viivii ore to Iesu manaˈo i te mau vahine. No vetahi mau tia faaroo ati Iuda, e aratai noa te aparauraa ˈtu i te vahine i te mau hinaaro tia ore. I te mea e i hiˈohia na te vahine ei turoriraa, aita ratou i faatiahia ia tauaparau e te tane i te vahi taata aore ra ia haere i rapae ma te ore e tapoˈi i to ratou upoo. Area o Iesu, ua faaara oia i te mau tane ia haavî i to ratou iho mau hinaaro pae tino e ia faatura i te vahine, eiaha râ ia faataa ê ia ratou o ratou anaˈe.—Mataio 5:28.

Ua parau atoa Iesu: “O te haapae i tana vahine a faaipoipo ai i te tahi, ua faaturi ïa oia ia ˈna.” (Mareko 10:11, 12) Ua patoi ïa Iesu i te haapiiraa matauhia a te mau orometua ati Iuda o tei faatia i te tane ia faataa i ta ˈna vahine no “te mau hapa rii atoa.” (Mataio 19:3, 9) Aita te rahiraa o te mau ati Iuda i matau i te parau ra e faaturi i ta ˈna vahine. Ua haapii hoi ta ratou mau orometua e eita roa ˈtu te hoê tane o te faaturi i ta ˈna vahine e hiˈohia mai te hoê taata faaturi, o te vahine anaˈe hoi te nehenehe e taiva! Te faataa nei te hoê buka tatararaa Bibilia e ma te tuu i te tane i raro aˈe i te hoê â faaheporaa i te pae morare e to te vahine, ua faaite Iesu e e tiaraa maitai aˈe to te vahine e e mea tia ia faatura ia ˈna.

Te itehia ra maoti ta ˈna i haapii mai: I roto i te amuiraa Kerisetiano a te mau Ite no Iehova, te amuimui nei te mau vahine e te mau tane i te mau putuputuraa. Aita râ te mau vahine e mǎtaˈu ra e ia hiˈohia ratou ma te huru ê aore ra i te tahi haerea tano ore, e haapao hoi te mau tane i “te mau vahine paari ra mai te metua vahine, e te mau vahine apî ra ei tuahine ïa, ma te haapao maitai,” aore ra viivii ore.—Timoteo 1, 5:2.

Ua faataa Iesu i te taime no te haapii atu i te vahine. Taa ê atu i te mau manaˈo matauhia a te mau orometua ati Iuda o tei tapea na i te vahine i roto i te ite ore, ua haapii atu Iesu i te mau vahine e ua faaitoito ia ratou ia paraparau. Ma te haapii atu ia Maria, ua faaite Iesu e e ere noa te parahiraa a te vahine i roto i te vahi tunuraa maa. (Luka 10:38-42) E pahonoraa maramarama ta te tuahine a Maria, o Mareta, i horoa ia Iesu i muri aˈe i te pohe o Lazaro. Tapao ïa e ua fanaˈo atoa Mareta i ta Iesu haapiiraa.—Ioane 11:21-27.

Mea faufaa no Iesu te manaˈo o te vahine. I to ˈna ra tau, ua manaˈo te rahiraa o te vahine ati Iuda e e ite ratou i te oaoa mau e tamaiti maitai anaˈe ta ratou, mea au roa ˈtu â e peropheta anaˈe o ˈna. I to te hoê vahine piiraa, “Ua maitai te opu i hopoi ia oe,” ua faaite atu Iesu ia ˈna i te hoê mea maitai aˈe. (Luka 11:27, 28) Aita Iesu i faaite e o te tiaraa ta te tutuu i faahepo noa i te vahine te mea faufaa aˈe, o te auraroraa râ i te Atua.—Ioane 8:32.

Te itehia ra maoti ta ˈna i haapii mai: Te oaoa nei te mau tane e haapao ra i te amuiraa Kerisetiano i te mau pahonoraa a te mau vahine i te mau putuputuraa a te amuiraa. Te faatura nei ratou i te mau vahine feruriraa paari o tei riro ‘ei feia haapii i te parau maitai’ i te vahi taata e o ratou anaˈe ma to ratou haerea. (Tito 2:3) Te tiaturi nei te mau tane i te mau vahine no te faaite haere i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua.—Salamo 68:11; a hiˈo i te tumu parau tarenihia “Ua opani anei te aposetolo Paulo i te mau vahine ia paraparau?”

Ua haapao maite Iesu i te vahine. I tahito ra, mea faufaa aˈe te tamaroa i te tamahine. O ta te hoê buka tatararaa ati Iuda (Talmud) ïa e parau ra: “E oaoa to tei fanau i te tamaroa, e ati râ to tei fanau i te tamahine.” No vetahi mau metua, e hopoia teimaha aˈe te hoê tamahine. E mea tia hoi ia imi ratou i te hoê tane na ˈna e ia horoa i te hoê tino moni e eita ratou e nehenehe e tiaturi ia ˈna no te tauturu ia ratou a ruau ai.

Ua faaite Iesu e hoê â faufaaraa to te ora o te hoê tamaroa e to te hoê tamahine iti. Ua faahoˈi mai hoi oia i te ora i te tamaiti a te vahine ivi no Naina, oia atoa râ i te tamahine a Iaeiro. (Mareko 5:35, 41, 42; Luka 7:11-15) I to ˈna faaoraraa i te hoê vahine i haamauiuihia e “te hoê varua faatupu maˈi auahuru aˈera matahiti e vau tiahapa,” ua faataa Iesu ia ˈna mai “te huaai o Aberahama,” te hoê parau matau-ore-hia i roto i te rahiraa o te mau papai ati Iuda. (Luka 13:10-16) Ma te faaohipa i teie parau faatura e te mǎrû, ua faaite Iesu e mea faufaa atoa tera vahine e e mea puai to ˈna faaroo.—Luka 19:9; Galatia 3:7.

Te itehia ra maoti ta ˈna i haapii mai: Eita te hoê utuafare e faufaahia e tamahine anaˈe ta ˈna, o ta te hoê ïa parau no Asia i faahiti a na ô ai: “E au te aupururaa i te hoê tamahine i te pîpîraa i te aua tiare o te feia tapiri.” Eiaha roa ˈtu te mau metua tane Kerisetiano î i te here e pee i tera huru feruriraa. E haapao maite ratou i ta ratou mau tamarii atoa, te tamaroa e te tamahine. Te haapao nei te mau metua Kerisetiano e te fanaˈo ra te taatoaraa o ta ratou tamarii i te haapiiraa e te aupuru e tano.

Maria Magadala e faaite ra i to Iesu tia-faahou-raa i te mau aposetolo

Ua horoa Iesu ia Maria Magadala te fanaˈoraa taa ê e faaite i to ˈna tia-faahou-raa i te mau aposetolo

Ua tiaturi Iesu i te vahine. I roto i te mau tiripuna ati Iuda, ua tuuhia te mau faaiteraa a te hoê vahine i te hoê â faito i ta te hoê tavini. Ua parau te taata tuatapapa o te senekele matamua ra o Josèphe e aita ta ratou mau parau i tiaturihia, mea nevaneva hoi te mau vahine e te feruri ore.

Mea taa ê roa o Iesu tei maiti hoi i te mau vahine no te faaite e ua tia faahou mai oia. (Mataio 28:1, 8-10) Mea fifi roa no te mau aposetolo ia tiaturi i ta ratou mau parau noa ˈtu e ua ite mata teie mau vahine taiva ore i te haapoheraahia e te hunaraahia to ratou Fatu. (Mataio 27:55, 56, 61; Luka 24:10, 11) Teie râ, ma te fa mai na mua i te vahine, ua faaite te Mesia faatia-faahou-hia e e nehenehe atoa ta ratou e horoa i te faaiteraa mai te tahi atu o ta ˈna mau pǐpǐ.—Ohipa 1:8, 14.

Te itehia ra maoti ta ˈna i haapii mai: I roto i te mau amuiraa a te mau Ite no Iehova, te tâuˈa nei te mau tane e hopoia ta ratou i te mau vahine ma te haapao i ta ratou e parau atu. Area te mau tane Kerisetiano faaipoipo, te ‘faatura’ nei ïa ratou i ta ratou vahine ma te faaroo maite ia ratou.—Petero 1, 3:7; Genese 21:12.

Aratairaa Bibilia e oaoa ˈi te mau vahine

Ia pee te mau tane i te hiˈoraa o te Mesia, e faaturahia te mau vahine e e fanaˈo ratou i te tiamâraa ta te Atua i opua no ratou i te omuaraa. (Genese 1:27, 28) Eita te mau tane Kerisetiano faaipoipo e turu i te huru faateitei a te tane, e pee râ ratou i te mau aratairaa Bibilia e oaoa ˈi to ratou hoa faaipoipo.—Ephesia 5:28, 29.

A haamata ˈi Yelena i te haapii i te Bibilia, te mauiui noa ra o ˈna ma te ore e autâ i te mau hamani-ino-raa a ta ˈna tane. Ua paari mai oia i te hoê vahi î i te haavîraa uˈana e tei matauhia no te haru i te vahine no te faaipoipo atu e no te mau rave-ino-raa pae tino. “Ua puaihia vau i te mau mea ta ˈu i haapii mai i roto i te Bibilia,” ta Yelena ïa e parau ra. “Ua taa ia ˈu e te vai ra hoê o te here rahi ra ia ˈu, o te haafaufaa ra ia ˈu e o te haapao maira. Ua taa atoa ia ˈu e ia haapii ta ˈu tane i te Bibilia, e nehenehe te reira e taui i to ˈna huru i nia ia ˈu.” Farii atura iho â ta ˈna tane i te haapii i te Bibilia e ua bapetizo aˈera ia ˈna ei Ite no Iehova. “Ua riro mai oia ei hiˈoraa o te faaoromai e te haavî ia ˈna iho,” ta Yelena ïa e parau ra. “Ua haapii mâua i te faaore ohie i ta mâua mau hape.” Eaha te haapiiraa ta ˈna i huti mai? Te na ô nei oia: “Ua tauturu mau te mau aratairaa Bibilia ia ˈu i roto i to ˈu faaipoiporaa ia manaˈo e te haapaohia ra e te paruruhia ra vau.”—Kolosa 3:13, 18, 19.

E ere o Yelena anaˈe tei ite i te reira. E mirioni vahine Kerisetiano te oaoa nei no te mea te tutava amui nei ratou e ta ratou tane ia faaohipa i te mau aratairaa Bibilia i roto i to ratou faaipoiporaa. Ua ite ratou i te faatura, te tamahanahanaraa e te tiamâraa i te amuiraa ˈtu i to ratou mau hoa Kerisetiano.—Ioane 13:34, 35.

Te farii nei te mau tane e vahine Kerisetiano e ‘ua faarirohia ratou ei mea faufaa ore noa’ e eita ratou e nehenehe e tiamâ mai i te hara e te huru tia ore maoti to ratou iho puai. Ma te haamau râ i te mau taairaa maitai e to ratou Atua e Metua î i te here ra o Iehova, te tiaturi nei ratou i te ‘faaorahia i te tapea ra o te pohe’ e i te fanaˈo i “te tiamâ maitai o te tamarii a te Atua.” Auê ïa tiaturiraa faahiahia e tiai ra i te tane e te vahine i raro aˈe i ta te Atua aupuru!—Roma 8:20, 21.

Ua opani anei te aposetolo Paulo i te mau vahine ia paraparau?

Ua papai te aposetolo Paulo: “Ia mamu noa ta outou mau vahine i te mau ekalesia,” aore ra amuiraa. (Korinetia 1, 14:34) Eaha ta ˈna i hinaaro e parau? Te faahaehaa ra anei oia i to ratou aravihi ia feruri? Aita. Ua faahiti pinepine hoi oia i ta te mau vahine i haapii atu no nia i te parau mau. (Timoteo 2, 1:5; Tito 2:3-5) I roto i ta ˈna rata i to Korinetia, ua aˈo Paulo i te vahine, oia atoa i te taatoaraa o te Kerisetiano o tei fanaˈo i te ô no te paraparau i te reo ěê e no te tohu, ia “mamu noa” ia paraparau te tahi atu Kerisetiano. (Korinetia 1, 14:26-30, 33) No to ratou oaoa rahi i to ratou faaroo apî, i tapûpû noa na paha te mau vahine Kerisetiano i te parau a te taata orero no te uiui ia ˈna, mai tei matauhia i tera tuhaa fenua. Ia ore te reira ia tupu, ua faaitoito Paulo ia ratou ia ‘ui i ta ratou mau tane i te utuafare.’—Korinetia 1, 14:35.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono