Ta te Parau a te Atua e haapii maira
No te aha e faaohipa ˈi i te iˈoa o te Atua?
I roto i teie tumu parau, e ite oe i te mau uiraa ta oe paha i uiui na e ihea e taio ai i te pahonoraa i roto i ta oe Bibilia. E oaoa te mau Ite no Iehova i te aparau no nia i teie mau pahonoraa e oe.
1. E iˈoa to te Atua, no te aha?
Papu maitai e mea au aˈe na oe ia pii mai te taata ia oe ma to iˈoa i te tahi noa ˈtu parau mai teie: “papa,” “mama” aore ra “taurearea.” E tauturu te hoê iˈoa ia ite o vai oe. E tiaraa iˈoa to te Atua mai “te Fatu,” “Atua mana hope” e “tei Hamani.” (Genese 15:2; 17:1; Koheleta 12:1) E iˈoa atoa râ to ˈna no te tauturu ia tatou ia faatupu i te hoê taairaa piri e o ˈna. Na roto i te reo Tahiti, o Iehova te iˈoa o te Atua.—A taio i te Isaia 42:8.
Mea rahi te taata huri Bibilia tei mono i te iˈoa o te Atua no te tuu “Atua” e “Fatu.” Noa ˈtu râ, e itehia te iˈoa o te Atua fatata e 7 000 taime i roto i te mau parau papai Hebera tahito o te Bibilia. Te hinaaro ra iho â ïa te Atua e ia itehia to ˈna iˈoa.—A taio i te Isaia 12:4.
2. No te aha mea faufaa roa ˈi ia ite i te iˈoa o te Atua?
E ere i te mea e ua ite oe e nafea ia faahiti i te iˈoa o te Atua e ua ite oe i to ˈna iˈoa. Te iteraa i te iˈoa o te Atua, o te faatupuraa i te taairaa piri e o ˈna. “Na ˈna e faariro,” te auraa ïa o te iˈoa Iehova. E haapapuraa te reira e e riro te Atua i tei titauhia ia riro no te faatupu i ta ˈna opuaraa. Te iteraa i te iˈoa o te Atua, o te tiaturi-atoa-raa ïa e e faatupu oia i ta ˈna i fafau. (Salamo 9:10) E turai te faaroo o te feia o te ite e o te faaohipa i te iˈoa o te Atua ia ratou ia tiaturi ia ˈna e ia tuu ia ˈna na mua roa i roto i to ratou oraraa. E paruru te Atua ra o Iehova i taua mau taata ra.—A taio i te Salamo 91:14.
3. No te aha te Atua e hinaaro ai ia itehia to ˈna iˈoa?
Te hinaaro nei te Atua e ia ite te taata ia ˈna ma to ˈna iˈoa, e faufaahia hoi ratou. E tauturu te reira ia ratou ia riro mai ei hoa no ˈna e ia tiaturi e ora e a muri noa ˈtu. E ere ïa i te mea maere e te hinaaro nei Iehova e ia faaite tatou i to ˈna iˈoa!—A taio i te Ioane 17:3; Roma 10:13, 14.
Ua faaite Iesu i te iˈoa o te Atua ma te haapii i te taata no nia i to te Atua mau eˈa, ta ˈNa mau ture e ta ˈNa i fafau. I teie mahana, te na reira atoa nei te mau pǐpǐ a Iesu ma te faaite i te iˈoa o te Atua na te mau nunaa atoa. E na reira ratou ei nunaa tahoê “no to [te Atua] ra iˈoa.”—A taio i te Ohipa 15:14; Ioane 17:26.
4. E nafea te Atua e faahanahana ˈi i to ˈna iˈoa?
Te hinaaro nei te Atua ra o Iehova e faahanahana i to ˈna iˈoa, ua faainohia hoi te reira. A hiˈo na, te parau nei vetahi e aita o ˈna i poiete ia tatou e aita e faufaa ia auraro ia ˈna. Area no vetahi atu, aita oia e tâuˈa ra ia tatou e o ˈna te tumu o te mauiui. Te faaino nei taua mau taata ra i te iˈoa o te Atua. Eita râ ratou e na reira e a muri noa ˈtu. E haamou te Atua i te feia e faaino ra i to ˈna iˈoa.—A taio i te Salamo 83:17, 18.
E faahanahana Iehova i to ˈna iˈoa ia faaore to ˈna Basileia i te mau faatereraa taata atoa a haamau atu ai i te hau i te fenua. (Daniela 2:44) Fatata te taata atoa i te ite e o Iehova te Atua mau.—A taio i te Ezekiela 36:23; Mataio 6:9.
Ia aha oe? A haafatata ˈtu i te Atua ma te haapii i ta ˈna Parau e ma te amui atu i te feia e here ra ia ˈna. E haamanaˈo Iehova i ta ˈna mau tavini taiva ore a faahanahana ˈi oia i to ˈna iˈoa.—Malaki 3:16.
No te faahohonu atu â, a hiˈo i te pene 1 o teie buka, Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra?, piahia e te mau Ite no Iehova.
[Hohoˈa i te api 10]
To te Atua iˈoa i roto i te hoê parau papai Hebera tahito