VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w12 1/1 api 6-7
  • E nafea ia tupu te ati natura?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E nafea ia tupu te ati natura?
  • Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2012
  • Papai tei tuea
  • Eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te mau ati natura?
    Te pahono ra te Bibilia
  • Te mau ati natura—O te Atua anei te tumu?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • Te mau ati natura—E tapao anei no te mau tau?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • Ia tupu anaˈe te mau ati natura
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2012
w12 1/1 api 6-7

E nafea ia tupu te ati natura?

Te pinepine e te puai noa ˈtura te mau ati natura. Ia aha te hoê taata no te faaruru i te reira? E hiˈo anaˈe i te tahi mau ravea faufaa roa.

A faaatea mai ia oe.

Te parau ra te Maseli 22:3: “E ite te taata haapao i te ino, e ua ape ihora; te haere noa ra râ te ite ore e pohe atura.” E aˈoraa paari teie ia tupu te ati. Ia aha oe ia faaarahia mai e e tutuha mai te mouˈa i te auahi, e tahe mai te pape, aore ra te piri maira te hoê mataˈi rorofai? E haerea paari ia faarue i te vahi atâta no te haere i te vahi papu. Mea faufaa aˈe te ora i te hoê fare e i te mau taoˈa materia.

E nehenehe â vetahi e maiti eiaha e ora i te vahi atâta roa. Te na ô nei te hoê tia faatere: “E tupu te rahiraa o te mau ati i te mau vahi taa maitai. Mea iti roa te tuhaa o te Fenua mea atâta roa e e tupu iho â te rahiraa o te mau ati puai mau i tera mau vahi.” Ei hiˈoraa, i te mau tuhaa fenua i raro aˈe i te faito o te miti aore ra i te mau vahi ua itehia e e aueue te fenua. Ia nehenehe, a haere e ora i te hoê vahi papu, eita paha oe e faaruru i tera mau ati.

A faaineine ia oe.

E faaruru paha oe i te tahi ati manaˈo-ore-hia noa ˈtu e ua haapao maitai oe. Mea ohie aˈe ia faaineine oe ia oe. Te aˈoraa iho â ïa o te Maseli 22:3 i faahitihia na. Ua faaineine anei oe i te hoê pute no te mau tupuraa ru? Te faaitoito nei te mau vea A ara i te miti faˈaˈi “TSUNAMI” e Faˈaararaˈa vero rahi ia tuu i roto: te afata raau, te pape, te maa e te mau papie faufaa. Mea maitai atoa ia tauaparau e te utuafare no nia i te mau ati te nehenehe e tupu mai e i te ohipa e rave i roto i te tupuraa taitahi.

Ei taairaa maitai noa to oe e te Atua.

E tauturu mai te reira i roto i te mau tupuraa atoa. Te faataa ra te Bibilia i te Atua mai ‘te tumu o te aroha e te Atua no ˈna anaˈe te mahanahana, o tei tamahanahana mai i roto i to tatou mau ati.’—Korinetia 2, 1:3, 4.

Ua ite maitai te Atua i ta te feia e faaroo ra ia ˈna e faaruru ra. E Atua aroha oia e te faaitoito nei oia ia ratou ma te ravea rau. (Ioane 1, 4:8) E tauturu te pure ia ratou i roto i te mau tupuraa atoa. Eita hoi ratou e ani i te tahi semeio, i te varua moˈa puai râ o te Atua. Maoti teie varua moˈa, e haamanaˈo ratou i te mau irava Bibilia o te tamahanahana e te tamǎrû. E au te mau tavini taiva ore a te Atua ia Davida, arii o Iseraela i tahito, tei parau: “E ia haere noa ˈtu vau na te peho ra, o te mǎrǔ pohe, e ore â vau e mǎtaˈu i te ino, tei pihai-atoa-iho oe ia ˈu: to raau e te tootoo tei haamahanahana mai ia ˈu.”—Salamo 23:4.

E tauturu mai iho â te pure ia ani tatou i te Atua i to ˈna varua moˈa puai, eiaha râ i te tahi semeio

E tauturu te mau hoa Kerisetiano te tahi i te tahi.

I te senekele matamua, ua faaite te hoê peropheta o Agabo te iˈoa e “te fatata maira te oˈe rahi i te fenua atoa nei; o tei tupu ïa i te hau ia Kalaudio Kaisara ra.” Mea rahi te pǐpǐ a Iesu i Iudea tei atihia i teie oˈe. Eaha ta te mau pǐpǐ no te tahi atu vahi i rave a faaroo ai i te tupuraa o to ratou mau hoa Kerisetiano? Te na ô nei te faatiaraa: “Ua opua ihora te mau pǐpǐ e hapono te taata atoa i te taoˈa e au ia ˈna ihora, ei tauturu atu i te mau taeae i parahi i Iudea.” (Ohipa 11:28, 29) Ma te here, ua afai ratou i te maa na to Iudea.

Oia atoa, ua matauhia te mau Ite no Iehova no te tauturu i to ratou mau hoa Kerisetiano ia tupu te ati ino mau i teie mahana. I te 27 no Fepuare 2010, ua aueue rahi te fenua i Tireni. Ua tauturu oioi te mau Ite no Iehova i tei atihia. Ua vavahihia to Karla fare e te miti faaî. Te na ô nei oia: “I to muri iho noa mahana [to to ˈu mau hoa Kerisetiano] taeraa mai no te tauturu ia matou, mea mahanahana e mea faaitoito ia ite ia ratou. Mea papu e ua tamahanahana mai Iehova na roto i te maitai o teie mau rima tauturu. Ua ite au i te here e te hau o Iehova.” Ua ite to ˈna papa ruau, e ere hoi i te Ite, i tei ravehia. Te na ô nei oia: “Mea taa ê roa te reira i ta ˈu i ite a tau matahiti i roto i ta ˈu haapaoraa.” Ua ani atura oia i te hoê haapiiraa Bibilia i te mau Ite no Iehova.

E tauturu te mau hoa Kerisetiano te tahi i te tahi ia faaruru i te ati

I roto i te ati, e tauturu rahi mai te amuiraa ˈtu i te feia e here ra i te Atua.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono