Uiraa no nia i te taatiraa pae tino—Pahonoraa
1 No to Adamu anei taotoraa ia Eva i hara ˈi raua i te ô i Edene?
▪ Pahonoraa: Te manaˈo ra e rave rahi taata e o te taatiraa pae tino te maa opanihia i te ô i Edene. Aita te Bibilia e haapii ra i te reira.
Aitâ Eva i hamanihia ˈtura i faaue ai te Atua ia Adamu eiaha e amu i “to te raau e ite ai i te maitai e te ino.” (Genese 2:15-18) Aita ïa te Atua e opani ra i te taatiraa pae tino, o Adamu anaˈe hoi to reira. I muri iho, ua faaue oia ia Adamu raua Eva ia fanau, ia rahi roa e ia faaî i te fenua, maoti iho â ïa te taatiraa pae tino. (Genese 1:28) Eita ïa te hoê Atua î i te here e horoa i te faaueraa “e faaî i te fenua” a faautua ˈtu ai ia raua no te auraroraa i te reira.—Ioane 1, 4:8.
Hau atu â, i to Eva raveraa e amuraa i te maa opanihia, o ˈna anaˈe i taua taime ra. Te na ô ra hoi te Genese 3:6 e ‘hopoi atura oia i ta te tane, tei amu atoa.’
E i to Adamu taotoraa ia Eva, a fanau mai ai i te tamarii, aita raua i faahapahia. (Genese 4:1, 2) Te maa ta Adamu raua Eva i amu, e ere ïa i te taatiraa pae tino. E maa hotu iho â râ o te hoê tumu raau.
2 Te opani ra anei te Bibilia i te navenave i te pae taatiraa?
▪ Pahonoraa: Ia au i te Genese 1:27, 31, na te Atua i hamani ia Adamu “te tane” e ia Eva “te vahine” e te mau mea atoa. “Mea maitai roa” ïa. I muri aˈe, ua haapapai te Atua i roto i te Bibilia i teie faaueraa i te mau tane faaipoipo: “Ia popou oe i te vahine a to apiraa ra . . . Ia popou maite oe i nia i tona ra ouma, i te mau tau atoa.” (Maseli 5:18, 19, Te Bibilia Moˈa V.C.J.S., 1976) Te opani ra anei te Bibilia i te navenave i te pae taatiraa ia au i teie irava?
Ua hamani te Atua i te mero taatiraa ia nehenehe te hoê tane faaipoipo e ta ˈna iho vahine e fanau i te tamarii e ia herehere atoa ma te au te tahi i te tahi, a navenave atu ai. E mâha ïa to raua hinaaro mau i te pae tino e aau.
3 E farii anei te Bibilia ia faaea te hoê tane i te hoê vahine ma te faaipoipo ore?
▪ Pahonoraa: Te parau maitai ra te Bibilia e ‘e haava te Atua i te poreneia.’ (Hebera 13:4) E huriraa te poreneia o te hoê taˈo Heleni o te faataa ra i te faaohiparaa tano ore i te mero taatiraa o te hoê taata e ere i to ˈna hoa faaipoipo.a Eita ïa e tano i te aro o te Atua ia faaea te hoê tane i te hoê vahine, noa ˈtu e ua opua raua e faaipoipo a muri aˈe.
Noa ˈtu to raua here rahi te tahi i te tahi, ia faaipoipo raua na mua, a taati atu ai. Te titauraa ïa a te Atua. Ua hamani te Atua ia tatou ia here mai ia ˈna. E tumu iho â ïa e onoono ai oia e o te feia faaipoipo anaˈe te tahi i te tahi te nehenehe e taati, mai ta te toru o te tumu parau e faataa mai.
4 E fariihia anei ia faaipoipo te hoê tane e rave rahi vahine?
▪ Pahonoraa: I faatia na te Atua ia faaipoipo te hoê tane e piti vahine aore ra hau atu. (Genese 4:19; 16:1-4; 29:18–30:24) E ere râ na ˈna i haamau i teie peu. Hoê anaˈe vahine ta ˈna i horoa na Adamu.
Ua faatia te Atua ia Iesu Mesia ia haamana faahou i te faanahoraa matamua o te faaipoiporaa, hoê tane hoê vahine. (Ioane 8:28) I to te mau Pharisea uiraa ia ˈna no nia i te faaipoiporaa, ua pahono Iesu: “O tei hamani i te taata i te matamua ra, i hamani ïa i te tane hoê e te vahine hoê, e ua na ô aˈera, E faarue ai te taata i tana metua tane e tana metua vahine a ati atu ai i tana vahine; e riro hoi raua ei hoê.”—Mataio 19:4, 5.
I muri aˈe, ua haapapai te Atua na roto i te aposetolo Paulo e ta te tane ta ˈna iho vahine, e ta te vahine ta ˈna iho tane. (Korinetia 1, 7:2) Te parau atoa ra te Bibilia e ei “vahine hoê” ta te tane faaipoipo e amo ra i te hopoia i roto i te amuiraa Kerisetiano.—Timoteo 1, 3:2, 12.
5 Mea ino anei ia faataime na hoa faaipoipo i te fanau?
▪ Pahonoraa: Aita Iesu i faaue i ta ˈna mau pǐpǐ ia fanau i te tamarii e aita atoa ratou i faaue atu ia vetahi ê. Aita te Bibilia e faahapa ra i te faataimeraa i te fanau.
Ia maiti te hoê tane faaipoipo e ta ˈna iho vahine e faataime i te fanau, e ohipa ïa na raua e eiaha e faahapa ˈtu.b Na raua atoa e faaoti eaha te taime e tamariihia ˈi e ehia rahiraa. E opanihia râ te ravea aore ra te raau o te haapohe i te huero ovahine i tôhia.—Roma 14:4, 11-13.
6 E ohipa ino anei te haamarua tamarii?
▪ Pahonoraa: Mea moˈa te ora no te Atua. Noa ˈtu e tau hebedoma noa to te pêpe i roto i te opu o te mama, e ora te reira no ˈna. (Salamo 139:16) Ua parau te Atua e e faautuahia te taata ua pepe ia ˈna te hoê tamarii aitâ i fanauhia ˈtura. E ia pohe tera tamarii, e taparahi taata ïa oia i te aro o te Atua.—Exodo 20:13; 21:22, 23.
E nehenehe râ te tahi fifi e tupu i te taime fanauraa. O te mama anei te pohe aore ra te aiû. Na te papa e te mama e faaoti o vai paha te ora mai.
7 Te faatia ra anei te Bibilia ia faataa?
▪ Pahonoraa: Te faatia ra te Bibilia i te faataaraa. Ua haapapu râ Iesu i te tumu hoê roa e fariihia ˈi te reira. Ua na ô oia: “O te haapae noa i ta ˈna vahine, e ere i to te faaturi [te taatiraa e te hoê taata e ere i to ˈna apiti], a faaipoipo ai i te tahi, ua faaturi ïa.”—Mataio 19:9.
Mea riri na te Atua i te feia e taiva i to ratou iho apiti, a faataa ˈtu ai no te faaipoipo i te tahi atu. E haava oia ia ratou.—Malaki 2:13-16; Mareko 10:9.
8 E farii anei te Atua i te taatiraa tane tane e vahine vahine?
▪ Pahonoraa: Te faahapa maitai ra te Bibilia i te poreneia, tae noa ˈtu te taatiraa tane tane e vahine vahine. (Roma 1:26, 27; Galatia 5:19-21) Eita iho â te Atua e au i tera peu, ia au râ i te Ioane 3:16: “I aroha mai te Atua i to te ao, e ua tae roa i te horoa mai i ta ˈna Tamaiti fanau tahi, ia ore ia pohe te faaroo ia ˈna ra, ia roaa râ te ora mure ore.”
Eita te mau Kerisetiano mau e farii i te peu tane tane e vahine vahine. E hamani maitai râ ratou i te taata atoa. (Mataio 7:12) Te hinaaro ra te Atua ia faatura ratou i te taata atoa. Eita ïa ratou e hiˈo ino i te mau mahu.—Petero 1, 2:17.
9 Mea ino anei te taatiraa pae tino na roto i te mau ravea apî?
▪ Pahonoraa: Te vai ra o te paraparau aore ra o te faaroo i te mau poroi faufau na roto i te niuniu. Te vai atoa ra o te afai i te poroi e te hohoˈa faufau na roto i te vini e te Internet.
Aita iho â te Bibilia e faahiti ra i teie mau raveraa. Teie râ, te ruri ê ra teie mau peu i te parau o te taatiraa pae tino e te turai ra i te taata tei ore i faaipoipo te tahi i te tahi ia faanavenave ia ratou. Eita tera mau peu e tauturu i te taata ia haavî i to ratou hinaaro e taati, ia haamâha râ. Te na ô ra râ te Bibilia: “Te faaturi, e te mau parau faufau atoa, e te nounou taoˈa, eiaha roa ia faahitihia i roto ia outou, o te au ïa i te feia moˈa ra: eiaha hoi te parau tiaâ ra, e te parau rii maamaa ra, e te faaata rii iino ra, e ore ïa e au.”—Ephesia 5:3, 4.
10 Eaha te manaˈo o te Bibilia i te mirimiriraa i te mero taatiraa?
▪ Pahonoraa: Aita iho â te Bibilia e faahiti ra i te mirimiriraa i te mero taatiraa e tae roa ˈtu i te faito hopea o te navenave o te taatiraa. Teie râ, te faaue ra te Bibilia i te mau Kerisetiano: “E tenana, a haavi outou i ta outou mau melo tino nei; oia hoi te faaturi, te peu faufau ra, te taiata.”—Kolosa 3:5, Te Bibilia Moˈa V.C.J.S. (1976)
E manaˈo hape e te miimii ta te mirimiriraa i te mero taatiraa e horoa ra no nia i te taatiraa pae tino. Te haapapu maira râ te Bibilia e e tauturu te Atua i te feia e tutava ra i te haapae i tera peu maoti “te mana rahi” o to ˈna varua moˈa.—Korinetia 2, 4:7; Salamo 121:2.
[Nota i raro i te api]
a Te poreneia, o te faaturi atoa ïa, te peu tane tane e vahine vahine e te taatiraa taata e te animara, e te tahi atu mau peu aita e tuati ra i te tumu i poiete ai te Atua i te mero taatiraa o te taata.
b Eaha te manaˈo o te Bibilia i te faaoreraa i te fanau? A hiˈo i te tumu parau “Mau uiraa a te feia taio” o Te Pare Tiairaa o te 15 no Tiunu 1999, api 27-28, piahia e te mau Ite no Iehova.