VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w11 1/3 api 24-28
  • E ara anaˈe mai ia Ieremia

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E ara anaˈe mai ia Ieremia
  • Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2011
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • E poroi ru
  • Here i te taata
  • Te itoito no ǒ mai i te Atua
  • Te oaoa rahi
  • A “ara” no ta oe hopoia!
  • Ieremia: peropheta au-ore-hia o te faaite i te mau haavaraa a te Atua
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1988
  • E faaitoito mai ia Ieremia
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2004
  • Buka Bibilia numera 24—Ieremia
    “Te mau Papai atoa, e mea faaurua ïa e te Atua e e mea faufaa”
  • Manaˈo faufaa o te buka a Ieremia
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2007
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2011
w11 1/3 api 24-28

E ara anaˈe mai ia Ieremia

“E ara ïa vau [Iehova] i nia i taˈu parau ia faatupu au i te reira.”—IER. 1:12, V.C.J.S., huriraa Katolika reo Tahiti, 1976.

1, 2. No te aha i taaihia ˈi to Iehova ‘araraa’ i te tumu sekadi?

I NIA i te mau aivi no Lebanona e no Iseraela, o te tumu sekadi te uaa na mua. I te hopea no Tenuare aore ra i te omuaraa no Fepuare e uaa ˈi to ˈna mau tiare nehenehe tarona aore ra uouo. Te auraa o to ˈna iˈoa Hebera, “o te ara maira” ïa.

2 I to Iehova faatoroaraa ia Ieremia ei peropheta na ˈna, ua faaohipa oia i teie huru taa ê o te tumu sekadi ma te tano no te faataa i te hoê tupuraa faufaa. I te omuaraa o ta ˈna taviniraa, ua ite orama te peropheta i te ohǐ o taua tumu raau ra. Eaha ïa te auraa? Ua faataa Iehova: “E ara ïa vau i nia i taˈu parau ia faatupu au i te reira.” (Ier. 1:11, 12, V.C.J.S.) Mai te tumu sekadi tei “ara” vave, ua ‘tia vave’ Iehova ei auraa parau no te tono i ta ˈna mau peropheta e faaara i to ˈna nunaa i te faahopearaa o to ratou faaroo ore. (Ier. 7:25) Aita oia i faafaaea, ua “ara” noa râ oia a tupu roa ˈtu ai ta ˈna parau tohu. I 607 hou to tatou tau, ua tae mai ta Iehova haavaraa i nia i te nunaa taiva no Iuda i te taime ta ˈna i faataa.

3. Te aha mau nei Iehova?

3 I teie mahana atoa, te ara maite nei Iehova no te faatupu i to ˈna hinaaro. Eita e tia ia ˈna ia ore e haapao i ta ˈna parau. Eaha ïa ta oe e rave? Te tiaturi ra anei oe e te “ara” nei Iehova mai i tahito ra no te faatupu i ta ˈna mau parau fafau? Mai te peu e te feaa ra tatou, teie ïa te taime no te ara mai i te pae varua. (Roma 13:11) Ei peropheta a Iehova, ua vai ara noa Ieremia. E hiˈopoa tatou mea nafea e no te aha Ieremia i na reira ˈi no ta ˈna hopoia no ǒ mai i te Atua. E ite ïa tatou e nafea ia rave noa i te ohipa ta Iehova i horoa mai.

E poroi ru

4. Eaha ta Ieremia i faaruru no te faaite i ta ˈna poroi, e no te aha mea ru ai?

4 E 25 paha matahiti to Ieremia i to Iehova faatoroaraa ia ˈna ei tiai. (Ier. 1:1, 2) No ˈna râ, e au oia i te tamaiti iti aita roa ˈtu i ite i te paraparau i te mau matahiapo o te nunaa, e taata paari tiaraa mana hoi. (Ier. 1:6) E faahaparaa etaeta e e haavaraa riaria ta ˈna e faaite i te mau tahuˈa iho â râ, te mau peropheta haavare, te mau faatere, e te feia i pee i te haerea o te rahiraa e tei “taiva tamau.” (Ier. 6:13; 8:5, 6) E vavahihia te hiero hanahana o te arii Solomona, tei riro na ei pu o te haamoriraa mau e 300 tiahapa matahiti. E vai ano Ierusalema e Iuda, e e hopoi-tîtî-hia to reira mau taata. E poroi ru mau â tei faauehia ia Ieremia e faaite!

5, 6. (a) E nafea Iehova e faaohipa ˈi i te pǔpǔ a Ieremia i teie mahana? (b) Eaha ta tatou e hiˈopoa?

5 I teie tau, ua horoa mai Iehova ma te here i te hoê pǔpǔ Kerisetiano faatavaihia ei tiai taipe. Te faaara nei ratou i te huitaata e e haava Iehova i teie nei ao. E rave rahi matahiti to teie pǔpǔ a Ieremia faaitoitoraa i te taata ia tâuˈa maite i te tau ta tatou e ora nei. (Ier. 6:17) Te haapapu ra te Bibilia e aita Iehova e faaroaroa ra. E tae mai iho â to ˈna mahana i te taime ta ˈna i faataa, i te hora manaˈo-ore-hia e te taata.—Zeph. 3:8; Mar. 13:33; Pet. 2, 3:9, 10.

6 Ua ite te nunaa o Iehova e e fatata Oia i te haamau i ta ˈna ao apî. Ua taa ia ratou e ua poto te taime no te poro. Mea ru i teie nei ia faaite i te taata i ta Iehova poroi. E oe ïa? Aita anei te reira e turai ra ia oe ia poro rahi atu â? I te na reiraraa e nehenehe ai te taata taitahi e faaoti e tavini ia Iehova, mai ta Iesu i parau. E hiˈopoa mai tatou e toru huru maitatai ta Ieremia i faahotu i vai ara noa ˈi oia no ta ˈna hopoia e ia na reira atoa tatou.

Here i te taata

7. A faataa mea nafea te here i turai ai ia Ieremia ia poro noa ˈtu te mau fifi.

7 Na te aha i turai ia Ieremia ia poro noa ˈtu te mau fifi? To ˈna ïa here i te taata. Ua ite Ieremia e no te mau tiai haavare i fifi roa ˈi te taata. (Ier. 23:1, 2) Ua tauturu te reira ia ˈna ia rave i ta ˈna ohipa ma te here e te aumihi. Ua hinaaro oia ia faaroo te mau ati Iuda i te Atua, a ora ˈtu ai. No to ˈna tapitapi rahi i oto ai oia no te ati e tae mai i nia ia ratou. (A taio i te Ieremia 8:21; 9:1.) Te faahiti rahi ra te buka Oto i to Ieremia here hohonu ia Iehova e i to ˈna nunaa. Eita anei oe e hinaaro e faaite i te evanelia mahanahana o te Basileia o te Atua i te mau taata ‘tei purara e ua faarue-taue-hia mai te mamoe tiai ore’ i teie mahana?—Mat. 9:36.

8. Na te aha e faaite ra e aita Ieremia i inoino no to ˈna haamauiuiraahia?

8 Ua mauiui Ieremia i te rima o te feia ta ˈna hoi i hinaaro e tauturu. Aita râ oia i tahoo e i inoino. Ua faaoromai e ua hamani maitai oia, tae noa ˈtu ia Zedekia arii ino! No tuu noa ˈtura Zedekia ia Ieremia i te feia i hinaaro e haapohe ia ˈna, ua taparu noa râ Ieremia i te arii ia faaroo i te reo o Iehova. (Ier. 38:4, 5, 19, 20) Mea puai anei to tatou here i te taata mai to Ieremia?

Te itoito no ǒ mai i te Atua

9. Mea nafea tatou i ite ai e no ǒ mai i te Atua to Ieremia itoito?

9 I te taime matamua i paraparau ai Iehova ia ˈna, ua imi Ieremia i te otoheraa. Te taa ra ia tatou e te mǎtaˈu ore e te aueue ore, e ere ïa to ˈna naturaraa mau. Maoti to ˈna tiaturi taatoa i te Atua i itoito roa ˈi oia i te roaraa o ta ˈna ohipa ei peropheta. Tei ia ˈna ra iho â Iehova “ei aito riariahia,” oia hoi ua turu e ua haapuai te Atua ia ˈna no te amo i ta ˈna hopoia. (Ier. 20:11) Ua matau-roa-hia oia no to ˈna mǎtaˈu ore e te itoito, i manaˈo ai vetahi e i to Iesu taviniraa i te fenua, o Ieremia oia tei faatiahia mai!—Mat. 16:13, 14.

10. No te aha e tano ai ia parau e to ‘nia te toea faatavaihia i te mau fenua e basileia’?

10 Ei “arii no te mau fenua,” ua faaue Iehova ia Ieremia e faaite i ta ˈna poroi haavaraa i te mau fenua, aore ra nunaa, e te mau basileia. (Ier. 10:6, 7) To ‘nia te toea faatavaihia i te mau fenua e basileia,’ eaha ïa te auraa? (Ier. 1:10) Na te Arii o te ao taatoa i horoa i te hopoia na ratou, mai no te peropheta Ieremia. E nehenehe ïa teie pǔpǔ tei faatoroahia e te Atua Teitei e faaite na te ao taatoa, maoti ta ˈna Parau faaurua maramarama, e e haavahia te mau nunaa e basileia o teie tau. Oia hoi e taihitumuhia e e mou ratou i te taime e ma te ravea ta te Atua i faataa. (Ier. 18:7-10; Apo. 11:18) Eita roa ˈtu te pǔpǔ a Ieremia e faaea i te amo i ta ratou hopoia no ǒ mai i te Atua, e faaite i te mau poroi haavaraa a Iehova e ati aˈe te ao.

11. Eaha te tauturu mai ia ore e faaea i te poro noa ˈtu te fifi?

11 I te tahi taime e toaruaru iho â tatou no te patoiraa, te tâuˈa-ore-raa, aore ra te fifi. (Kor. 2, 1:8) Mai ia Ieremia râ, eiaha e tuu. Eiaha e taora i te tauera. Ia tiaoro râ tatou taitahi i te Atua, ia turui i nia ia ˈna, e ia “itoito â” a ani ai tatou i ta ˈna tauturu. (Tes. 1, 2:2) Ia vai ara noa tatou o te haamori mau nei ia Iehova no ta tatou mau hopoia no ǒ mai i te Atua. Eiaha tatou e faaea i te poro e e haamouhia te Amuiraa faaroo Kerisetiano, mai ia Ierusalema taiva i tahito ra. E faaite iho â te pǔpǔ a Ieremia i “te matahiti hinaarohia e Iehova; e te mahana tahooraa na to tatou Atua.”—Isa. 61:1, 2; Kor. 2, 6:2.

Te oaoa rahi

12. No te aha tatou e parau ai e ua oaoa noa Ieremia? Eaha tei tauturu ia ˈna?

12 Ua oaoa Ieremia i roto i ta ˈna ohipa. Ua parau oia ia Iehova: “Ua itea ta oe parau e ua amu atura vau; e ta oe i faaue maira, o to ˈu ïa oaoa, o te oaoaraa ïa na tau aau: ua mairihia hoi au i to oe ra iˈoa, . . . e Iehova.” (Ier. 15:16) E fanaˈoraa taa ê no Ieremia te tiaraa ˈtu no te Atua mau e te pororaa i ta ˈna parau. A tapao e i to Ieremia tâuˈaraa i te faaoooraa a te taata, ua peapea oia. I to ˈna râ haapao-maite-raa i te nehenehe e te faufaa o ta ˈna poroi, ua oaoa faahou oia.—Ier. 20:8, 9.

13. No te aha e haapii maite ai i te pue parau mau hohonu o te Bibilia no te oaoa noa?

13 E titauhia ia haapii maite tatou i te pue parau mau hohonu o te Bibilia, “te maa etaeta,” no te oaoa noa i roto i te pororaa i teie mahana. (Heb. 5:14) E haapuai te reira i te faaroo. (Kol. 2:6, 7) E haamanaˈo mai te reira e e putapû mau te aau o Iehova i ta tatou mau ohipa. Te fifi ra paha tatou i te faataa i te taime no te taio e te haapii i te Bibilia, e hiˈo faahou anaˈe ïa i ta tatou porotarama. Noa ˈtu e e maa minuti haapiiraa e feruri-maite-raa i te mahana taitahi, e piri atu â tatou ia Iehova e e ‘oaoa to tatou aau,’ mai ia Ieremia.

14, 15. (a) Eaha te faahopearaa maitai i to Ieremia rave-maite-raa i ta ˈna ohipa? (b) Eaha ta te nunaa o te Atua i teie mahana i taa no nia i te pororaa?

14 Aita Ieremia i faaea i te faaite i te mau faaararaa e poroi haavaraa a Iehova. Ua haafaufaa oia i ta ˈna ohipa ‘e patu e e tanu.’ (Ier. 1:10) E faahopearaa maitai tei noaa mai. Ua ora mai te tahi mau ati Iuda e vetahi atoa e ere i te Iseraela i to Ierusalema haamouraahia i 607 hou to tatou tau, mai te ati Rekabi, ia Ebeda-meleka e ia Baruka. (Ier. 35:19; 39:15-18; 43:5-7) Teie mau hoa taiva ore e te mǎtaˈu i te Atua o Ieremia, te faahohoˈa maitai ra ïa i te feia e tiaturi ra e ora i te fenua o te turu nei i te pǔpǔ a Ieremia i teie mahana. Te oaoa roa nei te pǔpǔ a Ieremia i te haapuai i te faaroo o teie “feia rahi roa.” (Apo. 7:9) Te oaoa roa atoa nei teie mau hoa taiva ore o te toea faatavaihia i te tauturu i te feia aau tia ia ite i te parau mau.

15 Ua taa i te nunaa o te Atua e e ere noa te pororaa i te evanelia i te taviniraa i mua i te feia e faaroo mai, e haamoriraa atoa râ i to tatou Atua. Ia faaroo mai te taata aore ra eita, e oaoa rahi tatou i te pûpûraa i te taviniraa moˈa ia Iehova na roto i te pororaa.—Sal. 71:23; a taio i te Roma 1:9.

A “ara” no ta oe hopoia!

16, 17. E nafea te Apokalupo 17:10 e te Habakuka 2:3 e faaite ai e e tau ru teie?

16 Ia hiˈopoa tatou i te parau tohu faaurua o te Apokalupo 17:10, e papu maitai ia tatou e e tau ru ta tatou e ora nei. Ua tia mai te hitu o te arii, te Puai Beretane e Marite o te ao nei. Te taio nei tatou: “Ia tae mai hoi oia ra [te hitu o te puai o te ao nei], e parahiraa poto â to ˈna.” Ua fatata tera parahiraa “poto” i te hope. Te haapapu maira te peropheta Habakuka no nia i te hopea o teie nei ao ino: “No te taime i haapaohia ra taua orama nei . . . E tiai atu â; e tae mau mai ïa, e ore e haamaoro hua.”—Hab. 2:3.

17 A uiui: ‘Te faaite mau ra anei to ˈu oraraa e e tau ru teie? Te faaite ra anei to ˈu huru oraraa e ua fatata te hopea? Aita anei râ ta ˈu mau faaotiraa e fa matamua e faataa ra e e ore te hopea e tae oioi mai aore ra eita roa ˈtu i to ˈu manaˈo?’

18, 19. No te aha e ere ai teie te taime no te haamarirau?

18 Aitâ i oti atura te ohipa a te toea faatavaihia ei tiai. (A taio i te Ieremia 1:17-19.) Auê te oaoa e te tia nei ratou ma te aueue ore, mai “te pou auri” e “te oire faaetaetahia”! Ua “tatuahia to [ra]tou tauupu i te parau mau,” oia hoi na te Parau a te Atua e haapuai ra ia ratou no te rave faaoti roa i ta ratou ohipa. (Eph. 6:14) Te turu maite atoa nei te feia rahi roa i te pǔpǔ a Ieremia i roto i ta ratou hopoia no ǒ mai i te Atua.

19 E ere teie te taime no te haamarirau i roto i ta tatou ohipa taaihia i te Basileia, no te feruri râ i te faufaaraa o te Ieremia 12:5. (A taio.) E faaruru iho â tatou paatoa i te mau fifi. E au teie mau tamataraa i te faaroo i “te feia horo.” E te horo nei tatou e o ratou. A piri mai ai râ te “ati rahi,” e uˈana iho â te mau fifi. (Mat. 24:21) Te faarururaa i te mau fifi rahi i mua nei, e au ïa i te tapaparaa i “te mau puaahorofenua” o te titau i te taata horo ia tautoo hua. Mea maitai ïa ia faaoromai i te mau fifi i teie nei, ia ineine hoi tatou no to mua nei mau fifi.

20. Eaha ta oe e faaoti papu e rave?

20 E nehenehe tatou pauroa e pee ia Ieremia no te rave faahope i ta tatou ohipa pororaa! Ua turai te mau huru maitatai mai te here, te itoito e te oaoa ia Ieremia ia tavini ia Iehova e 67 matahiti ma te taiva ore. Te haamanaˈo maira te uaa nehenehe o te sekadi e e “ara” Iehova i nia i ta ˈna parau ia tupu te reira. Mea tano ïa ia na reira atoa tatou. Ua “ara” noa Ieremia, ia ara atoa ïa tatou.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• Mea nafea te here i tauturu ai ia Ieremia ia “ara” noa no ta ˈna hopoia?

• No te aha e hinaarohia ˈi te itoito no ǒ mai i te Atua?

• Na te aha i tauturu ia Ieremia ia oaoa noa?

• No te aha oe e hinaaro ai e vai “ara”?

[Hohoˈa i te api 26]

E poro noa anei oe noa ˈtu te haafifiraa?

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono