VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w10 1/12 api 21-26
  • Ia maitai oe i te Arii arataihia e te varua o te Atua!

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ia maitai oe i te Arii arataihia e te varua o te Atua!
  • Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2010
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Haamanahia e te Atua no te faatere
  • Haamanahia no te faaohipa i te mau maitai o te hoo
  • Haamanahia no te haava
  • Ia maitai oe i te Mesia!
  • Te faahanahanaraahia e Iesu te parau-tia a te Atua
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2010
  • O vai o Iesu Mesia?
    Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra?
  • No te aha e pee ai i “te Mesia”?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2009
  • Iesu Mesia—Te taviri e aratai i te ite no nia i te Atua
    Te ite e aratai i te ora mure ore
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2010
w10 1/12 api 21-26

Ia maitai oe i te Arii arataihia e te varua o te Atua!

“E vai â te varua o Iehova i nia ia ˈna.”—ISA. 11:2.

1. Eaha ta vetahi i parau no nia i te mau fifi o te ao?

“I ROTO i te hoê ao tei rapu roa i te pae poritita, totiare e te heipuni, e nafea te huitaata e tapea ˈi 100 â matahiti?” Te uiraa ïa a te aivanaa Stephen Hawking i 2006. Te na ô ra te hoê tumu parau o te hoê vea: “Aita tatou i faaore i te veve, aita atoa i haamau i te hau i te ao nei. E au ra râ e mea ê roa ta tatou i rave. E ere e aita tatou i tamata. Ua tamata tatou i te mau huru faatereraa atoa, mai te faatereraa e haapao i te faanavairaa faufaa a te nunaa e te faatereraa aita e na reira ra; mai te Totaiete o te mau nunaa e tinai i te tamaˈi e te haapueraa i te mau mauhaa tamaˈi atomi. Ua rahi roa ta tatou ‘aroraa ia ore te tamaˈi,’ aita râ tatou i ite e nafea ia faaore i te tamaˈi.”—New Statesman.

2. E nafea Iehova e fatata ˈi i te faaohipa i to ˈna mana faatere i te fenua?

2 Aita te mau tavini a Iehova e maere nei. Te parau maira te Bibilia e aita te taata i poietehia no te faatere ia ratou iho. (Ier. 10:23) O Iehova anaˈe to tatou Arii tia mau. E tiaraa ïa to ˈna no te haamau i te mau ture aveia no tatou, no te faataa eaha te fa o to tatou oraraa, e no te aratai ia tatou ia raea te reira. Ua fatata atoa oia i te faaohipa i to ˈna mana faatere no te faaore i te mau tamataraa faufaa ore a te taata e faatere ia ratou iho. E haamou atoa oia i te feia o te tapea noa ra i te taata ei tîtî no te hara, te huru tia ore, e ia Satani te Diabolo “te atua o teie nei ao” no te patoiraa i to ˈna mana arii tia mau.—Kor. 2, 4:4.

3. Eaha ta Isaia i tohu no nia i te Mesia?

3 I roto i te ao apî paradaiso, e faaite Iehova i to ˈna mana arii î i te here i nia i te huitaata maoti te Basileia Mesia. (Dan. 7:13, 14) Ua tohu Isaia no te Arii o tera Basileia: “E tupu te hoê ohǐ no roto i te tumu ra o Iese; e riro te hoê aveave no roto i to ˈna aˈa i te hotu rahi. E vai â te varua o Iehova i nia ia ˈna; te varua o te paari e no te ite; te varua faaaˈo e no te puai; te varua no te ite, e no te mǎtaˈu ia Iehova.” (Isa. 11:1, 2) Mea nafea te varua moˈa o te Atua i haamana ˈi ia Iesu Mesia, te “ohǐ no roto i te tumu ra o Iese,” no te faatere i te huitaata? Eaha te mau haamaitairaa a ta ˈna faatereraa? E ia aha tatou no te fanaˈo i te reira?

Haamanahia e te Atua no te faatere

4-6. Maoti teihea ite faufaa roa e tia ˈi ia Iesu ia riro ei Arii, Tahuˈa Rahi e Haava aumihi e te paari?

4 Te hinaaro ra Iehova ia naea i to ˈna mau taata te tia-roa-raa i raro aˈe i te aratairaa a te hoê Arii, Tahuˈa Rahi e Haava aumihi e te paari mau. No reira te Atua i maiti ai ia Iesu Mesia, ta ˈna i haamana maoti te varua moˈa no tera mau hopoia rahi. E hiˈo mai tatou i te tahi mau tumu e amo ai Iesu i tera mau tiaraa no ǒ mai i te Atua ma te tia roa.

5 Ua matau maitai Iesu i te Atua. E rave rahi paha miria matahiti to te Tamaiti fanau tahi matauraa i te Metua. I tera roaraa ua ite maitai Iesu ia Iehova i parauhia ˈi oia te ‘huru mau o te Atua hiˈo-ore-hia.’ (Kol. 1:15) Ua na ô Iesu: “O tei hiˈo mai ia ˈu ra, ua hiˈo ïa i te Metua.”—Ioa. 14:9.

6 Mea ite roa Iesu, i muri aˈe ia Iehova, i te poieteraa atoa e te huitaata. Te na ô ra te Kolosa 1:16, 17: ‘Na te Tamaiti a te Atua i hamani i te mau mea atoa nei, o to te raˈi e to te fenua nei, o tei itea ia hiˈo ra e tei ore i itea. O muâ hoi oia i te mau mea atoa nei, e oia te mau i te mau mea atoa nei.’ A feruri na! Ua apiti Iesu ei rave ohipa aravihi a te Atua i te poieteraa i te tahi atu mau mea. No reira, te taa ra ia ˈna te mau mea atoa o te ao taatoa, tae noa ˈtu te roro maere mau o te taata. O te Mesia mau â te paari!—Mas. 8:12, 22, 30, 31.

7, 8. Mea nafea te varua o te Atua i tauturu ai ia Iesu i roto i ta ˈna taviniraa?

7 Ua faatavaihia Iesu e te varua moˈa o te Atua. Ua parau oia: ‘Tei nia iho ia ˈu te varua o te Fatu, oia i faatahinu mai ia ˈu ei poro haere i te parau maitai i te taata rii, ua tono mai oia ia ˈu ei faaora i te feia aau oto, ei poro haere i te ora no te tîtî, e ia hiˈo faahou te matapo, e ei tuu hoi i te feia i paruparu, ei poro haere i te matahiti e itehia mai ai e te Fatu.’ (Luka 4:18, 19) E au ra e i to Iesu bapetizoraahia, ua haamanaˈo te varua moˈa ia ˈna i te mau mea ta ˈna i ite hou a riro mai ai ei taata, oia atoa ta te Atua i hinaaro ia rave oia i te roaraa o ta ˈna taviniraa i te fenua ei Mesia.—Isa. 42:1; a taio i te Luka 3:21, 22; Ioane 12:50.

8 No te mea ua faatavaihia Iesu i te varua moˈa e mea tia roa to ˈna tino e feruriraa, o ˈna ïa te taata rahi roa ˈˈe i ora aˈenei i te fenua e te Orometua Rahi. Inaha, ua “maere” te feia e faaroo ra ia ˈna “i te huru o ta ˈna parau.” (Mat. 7:28) Ua tia hoi ia Iesu ia fafa i te mau tumu o te fifi o te huitaata: te hara, te huru tia ore, e te ite ore i te Atua. Ua ite atoa oia eaha to roto i te aau o te taata e ua haa ia au i te reira.—Mat. 9:4; Ioa. 1:47.

9. E nafea oe e tiaturi atu â ˈi ia Iesu te Arii i te feruriraa i to ˈna oraraa i te fenua?

9 I ora na Iesu ei taata. Maoti to ˈna oraraa ei taata i rotopu i te feia tia ore i tia ˈi ia ˈna ia riro ei Arii. Ua papai te aposetolo Paulo: “I tia ˈi ia [Iesu] ia faarirohia mai tana mau taeae te huru i te mau mea atoa ra, ia riro oia ei tahuˈa rahi parau mau e te aroha noa i te mau mea a te Atua ra, ia tatara oia i te hara a te taata nei. E oia iho hoi i pohe i te mea i roohia i te ati, e tia hoi ia ˈna ia turu mai i te feia i roto i te ati.” (Heb. 2:17, 18) No te mea ua ‘roohia Iesu i te ati’ e aumihi ai oia i te feia e fifi ra. Ua ite-maitai-hia te reira i te roaraa o ta ˈna taviniraa i te fenua. Ua haere noa ˈtu te feia maˈi, hapepa, e tei teimaha, te mau tamarii atoa, ia ˈna ra. (Mar. 5:22-24, 38-42; 10:14-16) Mea au atoa na te feia haehaa e tei hinaaro e ite i te Atua, ia ˈna. Area te feia teoteo, ahaaha, e te feia ‘aita i hinaaro i te Atua,’ ua faarue ïa, ua riri e ua patoi ia ˈna.—Ioa. 5:40-42; 11:47-53.

10. Mea nafea Iesu i haapapu rahi ai i to ˈna here ia tatou?

10 Ua horoa Iesu i to ˈna ora no tatou. Peneiaˈe te haapapuraa rahi roa ˈˈe e o ˈna anaˈe te tano ia faatere, o to ˈna ïa fariiraa e pohe no tatou. (A taio i te Salamo 40:6-10.) Ua parau te Mesia: “Ia horoa te taata i to ˈna iho ora no to ˈna ra mau taua, aita roa e taata aroha ê atu i tei reira.” (Ioa. 15:13) Ua horoa mau â Iesu i to ˈna ora no te huitaata. E ere oia mai te feia faatere tia ore, o te ora fanaˈo nei i nia i te tua o to ratou mau taata.—Mat. 20:28.

Haamanahia no te faaohipa i te mau maitai o te hoo

11. No te aha tatou e tiaturi roa ˈi ia Iesu ei Faaora no tatou?

11 Mea tano iho â e na Iesu ei Tahuˈa Rahi e faaohipa i te mau maitai o to ˈna tusia taraehara i nia ia tatou! I te roaraa o ta ˈna taviniraa, ua faaite Iesu eaha ta ˈna e rave ei Faaora ia faatere mai oia tausani matahiti, ta tatou e fanaˈo ma te tapea i te taiva ore. Ua faaora oia i te feia maˈi e te hapepa, ua faatia mai i tei pohe, ua faatamaa i te nahoa, e ua haavî atoa i te mataˈi e te are. (Mat. 8:26; 14:14-21; Luka 7:14, 15) Aita oia i rave i teie mau mea no te faaiteite i to ˈna mana faatere e puai, no te faaite râ i to ˈna aumihi e te here. Ua parau oia i te hoê lepera tei taparu atu e faaora ia ˈna: ‘Ua tia ia ˈu.’ (Mar. 1:40, 41) E faaite Iesu i tera aumihi i te roaraa o ta ˈna Faatereraa tausani matahiti, i nia râ i te fenua taatoa.

12. E nafea te Isaia 11:9 e tupu ai?

12 E tamau atoa te Mesia e to ˈna mau arii apiti i te haapii i te taata no nia i te Atua, te ohipa ta Iesu i haamata a 2 000 matahiti aˈenei. I reira ïa te Isaia 11:9 e tupu ai: ‘E î te fenua i te ite ia Iehova, mai te vairaa miti e î i te miti.’ I roto i tera haapiiraa a te Atua, e ô atoa mai te haapiiraa e nafea ia aupuru i te fenua e te animara e rave rahi i nia iho, te ohipa hoi i faauehia na ia Adamu e rave. Ia hope na 1 000 matahiti, ua tupu roa ïa ta te Atua opuaraa matamua i roto i te Genese 1:28 e ua hope roa te mau maitai o te tusia taraehara i te faaohipahia.

Haamanahia no te haava

13. Mea nafea Iesu i faaite ai e mea au na ˈna te parau-tia?

13 O te Mesia “tei haapaohia e te Atua ei haava i tei ora e tei pohe.” (Ohi. 10:42) Mea mahanahana mau â te iteraa e mea tahuti ore Iesu, e mai te huru ra e ua tatua-maitai-hia oia i te parau-tia e te parau mau! (Isa. 11:5) Mea riri na ˈna te nounou, te haavarevare, e te tahi atu mau ohipa ino e ua faahapa i te feia aroha ore ia vetahi ê e mauiui ra. (Mat. 23:1-8, 25-28; Mar. 3:5) Ua faaite atoa Iesu e aita oia i vare hanoa i te huru rapaeau, “ua ite hoi oia i to roto i te taata.”—Ioa. 2:25.

14. E nafea Iesu e faaite ai e mea au na ˈna te parau-tia i teie mahana, e eaha ta tatou e uiui?

14 Te faaite noa ra Iesu e mea au na ˈna te parau-tia ma te tiaau i te ohipa pororaa e haapiiraa rahi roa ˈˈe i roto i te tuatapaparaa o te taata. E tupu iho â teie ohipa a mauruuru roa ˈtu ai te Atua. Aita e taata, e faatereraa a te taata, e te varua ino e tia ia tapea i te reira. Mea papu roa ïa e e vai mai te parau-tia a te Atua i muri aˈe ia Aramagedo. (A taio i te Isaia 11:4; Mataio 16:27.) A uiui: ‘Mai to Iesu anei to ˈu huru i nia i te taata i roto i te taviniraa? Te horoa ra anei au i te mea maitai roa ˈˈe na Iehova noa ˈtu to ˈu maˈimaˈi aore ra to ˈu iho mau tupuraa?’

15. Te haamanaˈoraa i te aha e horoa ˈi tatou i te mea maitai roa ˈˈe na te Atua?

15 Ia haamanaˈo noa tatou e na te Atua te ohipa pororaa, e tavini ïa tatou ia ˈna ma to tatou aau atoa. Na ˈna i faaue mai, na ˈna e aratai ra i te reira maoti ta ˈna Tamaiti, e na ˈna e horoa i te puai o to ˈna varua moˈa i te feia e rave ra i te reira. Te poihere ra anei oe i ta oe fanaˈoraa taa ê e tavini ei hoa rave ohipa no te Atua e ta ˈna Tamaiti arataihia e te varua? O Iehova anaˈe te nehenehe e turai e 7 mirioni tiahapa taata, mea ‘haapii-ore-hia e te itea ore’ te rahiraa, ia faaite i te poroi o te Basileia i e 236 fenua.—Ohi. 4:13.

Ia maitai oe i te Mesia!

16. Eaha ta te Genese 22:18 e faataa ra no nia i te haamaitairaa a te Atua?

16 Ua parau Iehova ia Aberahama: “E maitai te mau fenua atoa o te ao nei i to oe na huaai [aore ra huero]; o oe i faaroo mai i tau reo.” (Gen. 22:18) E nehenehe ïa te feia e haafaufaa ra i ta ratou taviniraa i te Atua e ta ˈna Tamaiti e tiai ma te tiaturi i te mau maitai ta te Huero Mesia e hopoi mai. E te ohipa maite nei ratou ma te manaˈo i tera mau maitai.

17, 18. Eaha ta Iehova i fafau i roto i te Deuteronomi 28:2, eaha ïa te auraa no tatou?

17 Ua parau te Atua i te nunaa Iseraela, te huaai o Aberahama: “E iri . . . teie atoa nei mau maitai [faataahia i roto i te faufaa o te Ture] i nia ia oe, e e vai mau â ia oe, ia faaroo oe i te reo o to Atua ra o Iehova.” (Deut. 28:2) Oia atoa no te mau tavini a te Atua i teie mahana. A “faaroo” noa i to Iehova reo ia hinaaro oe i ta ˈna haamaitairaa. E ‘iri ïa e e vai mai’ ta ˈna mau maitai “i nia ia oe.” Eaha râ te auraa e “faaroo”?

18 E faaroo tatou ma te haafaufaa i te Parau a te Atua e te maa varua ta ˈna e horoa ra. (Mat. 24:45) Ia faaroo ïa tatou i te Atua e ta ˈna Tamaiti e tia ˈi. Ua na ô Iesu: ‘E ore te feia e parau mai ia ˈu ra e, E te Fatu, e te Fatu, e hope paatoa i te tae i te basileia o te raˈi, o te taata râ i haapao i te hinaaro o tau Metua i te raˈi.’ (Mat. 7:21) E faaroo atoa tatou i te Atua ma te auraro noa ˈtu i te amuiraa Kerisetiano ta ˈna i haamau e te mau matahiapo faatoroahia ei ‘taata horoahia mai.’—Eph. 4:8.

19. E nafea tatou e haamaitaihia ˈi?

19 E melo o te Tino aratai atoa vetahi o tera mau ‘taata horoahia mai,’ e tia ra no te amuiraa Kerisetiano taatoa. (Ohi. 15:2, 6) E haavahia tatou i te roaraa o te ati rahi i mua nei ia au i to tatou huru i nia i te mau taeae pae varua o te Mesia. (Mat. 25:34-40) No reira, e haamaitaihia tatou ma te turu maite i te feia faatavaihia e te Atua.

20. (a) Eaha te hoê hopoia rahi a te mau ‘taata horoahia mai’? (b) E nafea ia haafaufaa i teie mau taeae?

20 E melo atoa te tahi mau ‘taata horoahia mai’ o te tomite amaa, e tiaau ratere, e e matahiapo o te amuiraa, tei faatoroa-paatoa-hia e te varua moˈa. (Ohi. 20:28) Te hopoia matamua a teie mau taeae, o te tautururaa ïa i te mau tavini atoa a te Atua “ia riro . . . ei taata paari, i te faaroo hoê e te ite hoê i te Tamaiti a te Atua, ia taea te faito ra i te î o te Mesia i te rahi.” (Eph. 4:13) Parau mau, e taata tia ore ratou mai ia tatou. Ia haafaufaa râ tatou ma te mauruuru i ta ratou hopoia tiai î i te here, e maitai tatou.—Heb. 13:7, 17.

21. No te aha e faaroo ru ai i te Tamaiti a te Atua?

21 Ua fatata te Mesia i te haamou i te ao ino a Satani. Ia tupu te reira, to roto to tatou ora i to Iesu rima, no te mea ua haamanahia oia e te Atua no te aratai i te “feia rahi roa” tohuhia i “te mau pape ora pihaa.” (Apo. 7:9, 16, 17) E auraro maite anaˈe ïa ma te aau tae e te mauruuru i te Arii arataihia e te varua o Iehova.

Eaha ta outou i haapii mai i te . . .

• Isaia 11:1-5?

• Mareko 1:40, 41?

• Ohipa 10:42?

• Genese 22:18?

[Hohoˈa i te api 23]

Ua ite-maitai-hia to Iesu aumihi i to ˈna faatiaraa mai i te tamahine a Iaeiro

[Hohoˈa i te api 24]

Te tiaau nei Iesu Mesia i te ohipa pororaa rahi roa ˈˈe o te tuatapaparaa

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono