VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w02 1/11 api 4-7
  • Te tatarahaparaa—te hoê taviri e tupu ai te hau

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te tatarahaparaa—te hoê taviri e tupu ai te hau
  • Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2002
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te mana o te hoê parau tatarahapa
  • ‘Aita hoi ta ˈu e hara’
  • Mea hinaarohia te haavare ore
  • Ia ore e tano te hoê parau tatarahapa
  • Aita e haafifiraa i te hau
  • E tia mau anei ia outou ia tatarahapa?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • No te aha e mea fifi roa ia tatarahapa?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2002
  • No te aha e farii ai i te hoê hape?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • Ua haa oia ma te feruriraa maitai
    A pee i to ratou faaroo
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2002
w02 1/11 api 4-7

Te tatarahaparaa—te hoê taviri e tupu ai te hau

“MEA puai te mau parau tatarahapa. E faatitiaifaro te reira i te mau aroraa ma te ore e haavî uˈana, e faaafaro i te amahamaha i rotopu i te mau nunaa, e turai i te mau faatereraa ia farii i te mauiui o te mau tino huiraatira, e e faahoˈi mai i te vai-faito-raa i te pae o te mau taairaa i rotopu i te taata.” Tera ïa tei papaihia e Deborah Tannen, te hoê vahine papai i te mau buka hoo-rahi-hia e tahuˈa reo totiare i te fare haapiiraa tuatoru no Georgetown i te oire no Washington.

Te haapapu ra te Bibilia e e pinepine, e ravea maitai te hoê parau tatarahapa haavare ore e afaro ai te hoê peapea. Ei hiˈoraa, i roto i te parabole a Iesu no nia i te tamaiti haamâuˈa faufaa, aita noa te metua tane i ineine i te manava i te tamaiti tei hoˈi atu i te fare e tei tatarahapa ma te haavare ore. (Luka 15:17-24) Oia, eiaha roa ˈtu te hoê taata ia teoteo a ore atu ai e faahaehaa ia ˈna, e tatarahapa, e e faaore i te hapa. Oia mau, e ere i te mea fifi roa na te mau taata haehaa haavare ore ia tatarahapa.

Te mana o te hoê parau tatarahapa

Ua vaiiho mai o Abigaila, te hoê vahine haerea paari i Iseraela i tahito ra, i te hoê hiˈoraa e faaite ra i te mana o te hoê parau tatarahapa, noa ˈtu e ua tatarahapa o ˈna no te hape a ta ˈna tane. I te medebara, ua paruru o Davida, o tei riro mai i muri aˈe ei arii o Iseraela, e to ˈna mau taata i te nǎnǎ a Nabala, te tane a Abigaila. Teie râ, i to te mau taata apî o Davida aniraa i te pane e te pape, ua faahoˈi o Nabala ia ratou ma te mau parau faaino roa. Ua riri roa o Davida e ua aratai fatata e 400 taata no te aro ia Nabala e to ˈna utuafare. I to ˈna faarooraa i teie ohipa, ua haere atura o Abigaila e farerei ia Davida. I to ˈna iteraa ˈtu ia ˈna, ua tipapa ihora oia i raro i to ˈna avae. E ua na ô atura e: “Ei nia ia ˈu, e tau fatu, teie nei hara, ei nia ia ˈu nei; e parau noa ˈtu na râ to tavini vahine ia oe na, ia ite mai oe, e faaroo iti noa mai na hoi oe i te parau a to tavini vahine nei.” Ua faataa aˈera Abigaila i te fifi e ua horoa ˈtura i te maa e te inu ei ô na Davida. Ua parau atura Davida e: “Ia ora na oe i te haerea i te utuafare; inaha, ua faaroo vau i to parau, e ua itehia oe e au ra.”—Samuela 1, 25:2-35.

Maoti te haerea haehaa o Abigaila e ta ˈna mau parau tatarahapa no te huru ino o ta ˈna tane, ua ora mai to ˈna utuafare. Ua haamauruuru atoa Davida ia ˈna i te tapearaa ia ˈna eiaha e haamanii i te toto. Noa ˈtu e e ere na Abigaila i rave ino ia Davida e i to ˈna mau taata, ua farii oia i te hape no to ˈna utuafare e ua faahau oia ia Davida.

O te aposetolo Paulo te tahi atu hiˈoraa o te hoê taata tei ite afea e tatarahapa ˈi. I te hoê mahana, ua paruru oia ia ˈna iho i mua i te Sunederi, te tiripuna teitei ati Iuda. No to ˈna riri i ta Paulo mau parau haavare ore, ua faaue aˈera te tahuˈa rahi o Anania i te feia i pihai ia Paulo e moto i to ˈna vaha. Ua na ô atura Paulo ia ˈna e: “Ua fatata te Atua i te moto mai ia oe i tena na patu faateateahia; parahi mai na hoi oe e haava mai ia ˈu i te ture, e e faaue hoi oe ia motohia vau i te mea au ore i te ture ra?” I to te feia mataitai pariraa ia Paulo i te faainoraa i te tahuˈa rahi, ua faˈi oioi aˈera te aposetolo i ta ˈna hape, ma te parau e: “Aita aˈera vau i hiˈo, e au mau taeae, e oia te tahuˈa rahi; ua papaihia hoi e, Eiaha oe e parau ino i to outou ihora haava.”—Ohipa 23:1-5.

Ua tano iho â ta Paulo parau, oia hoi eiaha tei faatoroahia ei haava e faaohipa i te haavîraa uˈana. Teie râ, ua tatarahapa oia no to ˈna paraparauraa ma te ite ore e e tahuˈa rahi tera ma te hoê huru e manaˈohia ˈi e mea faatura ore.a Maoti ta Paulo parau tatarahapa i nehenehe ai te Sunederi e faaroo i tei titauhia ia ˈna ia parau. I te mea e ua ite Paulo i te mârôraa i rotopu i te mau melo o te tiripuna, ua parau atu oia e te haavahia ra oia no to ˈna tiaturiraa i te tia-faahou-raa. Ei faahopearaa, ua tupu te peapea rahi, e ua turu atu te mau Pharisea ia Paulo.—Ohipa 23:6-10.

Eaha ta tatou e haapii mai na roto i na hiˈoraa bibilia e piti? I roto i na hiˈoraa e piti, maoti te mau parau tatarahapa haavare ore i tupu ai te tahi atu â aparauraa. No reira, e nehenehe te mau parau tatarahapa e tauturu ia tatou ia faatupu i te hau. Oia, maoti te faˈiraa i ta tatou mau hape e te tatarahaparaa no te ino i ravehia, e noaa mai ai te mau taime maitatai no te tahi mau aparauraa faaitoito.

‘Aita hoi ta ˈu e hara’

Ia ite tatou e te inoino ra te hoê taata no ta tatou i parau aore ra i rave, e manaˈo paha tatou e te faarahi ra oia aore ra e huru ê haere noa oia. Teie râ ta Iesu Mesia i aˈo i ta ˈna mau pǐpǐ: “E teie nei ia hopoi oe i ta oe taoˈa horoa noa i te fata ra, e ua manaˈo ihora oe i reira, e e hara ta to taeae ia oe na; e vaiiho atu i to taoˈa i mua i te fata ra, e mata na i te haere e faite i to taeae, a haere a hopoi ai i ta oe taoˈa.”—Mataio 5:23, 24.

Ei hiˈoraa, e manaˈo paha te hoê taeae e ua hara outou ia ˈna. I roto i tera huru tupuraa, te parau ra Iesu e o outou te haere e ‘faite i to outou taeae,’ noa ˈtu e i to outou manaˈo ua hape outou aore ra aita. Ia au i te papai Heleni, ‘te faataa ra’ te taˈo ta Iesu i faaohipa i ǒ nei ‘i te tuuraa te tahi i te tahi i muri aˈe i te ririraa te tahi i te tahi.’ (Vine’s Expository Dictionary of Old and New Testament Words) Oia mau, ia peapea e piti taata, o raua e piti atoa ra paha tei hape, i te mea e mea tia ore raua e e nehenehe e hape. E titau noa te reira ia tuu te tahi i te tahi.

Te fifi, e ere o vai tei tano e o vai tei hape, tera râ, o vai te haere na mua e faahau. I to te aposetolo Paulo iteraa e te horo ra te mau Kerisetiano i Korinetia i te mau tavini a te Atua i te haavaraa, no te tahi mau fifi mai te mau peapea i te pae faaravairaa faufaa, ua aˈo oia ia ratou e: “Eaha outou i ore i faaoromai ai i te ino? e eaha outou i ore i faaoromai ai ia faaerehia?” (Korinetia 1, 6:7) Noa ˈtu e ua faahiti Paulo i te reira no te faaitoito i te mau hoa Kerisetiano eiaha e tuu i to ratou iho mau peapea i mua i te mau tiripuna, mea maramarama te faaueraa tumu: Mea faufaa aˈe te hau i rotopu i te mau hoa faaroo eiaha te haapapuraa o vai tei tano e o vai tei hape. Ia haamanaˈo tatou i teie faaueraa tumu, mea ohie aˈe ïa ia tatarahapa no te hoê hape ta te hoê taata e manaˈo ra e ua rave tatou i nia ia ˈna.

Mea hinaarohia te haavare ore

Teie râ, te faaohipa rahi roa ra te tahi mau taata i te tahi mau parau o te faaite i te tatarahapa. Ei hiˈoraa, i Tapone, tau tausani taime e faaroohia ˈi te taˈo sumimasen, e taˈo tumu teie e faaohipahia no te tatarahapa. E faaohipa-atoa-hia te reira no te faaite i te mauruuru, te hoê manaˈo huru ê eita e noaa ia faahoˈi i te farii maitai i faaitehia mai. No to ˈna auraa rau, e manaˈo paha te tahi pae e mea pinepine roa te taˈo i te faaohipahia e e ui paha ratou e mea haavare ore mau â anei te feia e faahiti ra i tera taˈo. I roto atoa i te tahi atu mau taˈere, te faaohipa-rahi-roa-hia ra te tahi atu mau parau tatarahapa.

I roto i te mau reo atoa, mea faufaa ia tatarahapa ma te haavare ore. Ia faaite te huru parauraa e te toparaa reo i te oto mau e tia ˈi. Ua haapii Iesu Mesia i ta ˈna mau pǐpǐ i roto i te Aˈoraa i nia i te mouˈa e: ‘Ia riro ta outou oia ei oia, e ta outou aita ei aita, ia parau ra; te vai atura te parau, no roto ïa i te ino.’ (Mataio 5:37) Ia tatarahapa outou, a haapao i ta outou parau! Ei hiˈoraa: Ua tatarahapa te hoê tane e tiai ra i roto i te anairaa i te hoê vahi hiˈopoaraa titeti i te hoê tauraa manureva, i te tanoraa ta ˈna pute i nia i te vahine i muri noa mai ia ˈna. Tau minuti i muri iho, a haere ai te anairaa i mua, ua tano faahou te pute i nia i te vahine. Ua tatarahapa faahou te tane ma te peu maitai. I te tupu-faahou-raa te reira i muri iho, ua parau roa ˈtura te hoa ratere o te vahine ia ˈna e mai te peu e te tatarahapa mau â ra oia, ia haapao maitai ïa oia ia ore te vahine e tano faahou e tia ˈi. Oia, ia apeehia te hoê parau tatarahapa haavare ore e te faaotiraa papu eiaha e tapiti i te hape e tia ˈi.

Mai te peu e e tatarahapa tatou ma te haavare ore, e faˈi ïa tatou i te mau hape atoa, e faaore i te hapa, e e faaitoito i te tataî i te ino i te mau taime atoa e nehenehe ai. E te taata i inoino, ia faaore noa ïa i te hapa a te taata rave hara tei tatarahapa e tia ˈi. (Mataio 18:21, 22; Mareko 11:25; Ephesia 4:32; Kolosa 3:13) I te mea e mea tia ore raua e piti, eita paha te faahauraa e tupu maitai noa. Teie râ, e mana puai to te mau parau tatarahapa no te faatupu i te hau.

Ia ore e tano te hoê parau tatarahapa

Noa ˈtu e e mana tamahanahana to te mau parau tatarahapa e to te oto e e faatupu te reira i te hau, e ape te hoê taata haerea paari i te faahiti i tera mau parau i te mau taime eita e tano. A feruri na, ei hiˈoraa, i te parau o te hapa ore i te Atua. A vai ai Iesu Mesia i nia i te fenua, “ua faahaehaa oia ia ˈna iho, i te haapao-maite-raa e tae noa ˈtura i te pohe i te pohe [i nia i te pou haamauiuiraa] ra.” (Philipi 2:8; MN) Aita râ oia i tatarahapa no ta ˈna mau tiaturiraa ia mǎrû mai to ˈna mauiui. E aita o Iesu i tatarahapa i to te tahuˈa rahi parauraa e: “Te faatǎpǔ atu nei au ia oe i te Atua ora ra, e e faaite mai oe ia matou, e o oe anei te Mesia, te Tamaiti a te Atua?” Aita o Iesu i tatarahapa ma te haama, ua pahono maori râ oia ma te itoito e: “Oia mau ta oe e parau ra: e e faaite atu â hoi au ia outou, e ite outou a muri atu i te Tamaiti a te taata i te parahiraa i te rima atau o te Atua mana, e te haereraa mai na roto i te ata o te raˈi ra.” (Mataio 26:63, 64) Aita roa ˈtu te manaˈo e tapea i te hau e te tahuˈa rahi ma te ofati i to ˈna hapa ore i to ˈna Metua, te Atua ra o Iehova, i puta mai i roto i to Iesu feruriraa.

Te faatura ra e te faahanahana ra te mau Kerisetiano i te feia e mana to ratou. Teie râ, aita e faufaa ia tatarahapa ratou no to ratou auraro i te Atua e no to ratou here i to ratou mau taeae.—Mataio 28:19, 20; Roma 13:5-7.

Aita e haafifiraa i te hau

I teie mahana, e hape iho â tatou no te mea ua tutuu mai to tatou tupuna ra o Adamu i te tia ore e te hara. (Roma 5:12; Ioane 1, 1:10) Ua hara o Adamu no te mea ua patoi oia i te Atua Poiete. I te matamua ra râ, mea tia roa e mea hara ore o Adamu raua o Eva, e ua fafau te Atua e e faahoˈi oia i te taata i taua huru tia roa ra. E iriti ê oia i te hara e to ˈna mau faahopearaa atoa.—Korinetia 1, 15:56, 57.

A feruri noa na i te auraa o te reira! I roto i ta ˈna aˈoraa no nia i te faaohiparaa i te arero, ua parau o Iakobo, te taeae o Iesu, e: “Ia ore te hoê taata ia hapa i te parau ra, e te taata parau-tia oia, e tia ia ˈna ia tapea i te tino atoa ra.” (Iakobo 3:2) E vî i te hoê taata tia roa to ˈna arero, eita ïa oia e tatarahapa no to ˈna faaohiparaa tano ore. E ‘tia ia ˈna ia tapea i to ˈna tino taatoa.’ Auê ïa te faahiahia e ia tae i te mahana e riro ai tatou ei mea tia roa! I reira, aita faahou e haafifiraa i te hau i rotopu i te taata. A tiai noa ˈtu ai râ, e tauturu rahi roa te pûpûraa i te hoê parau tatarahapa haavare ore e te tano no te hoê hape i ravehia, i te faatupu i te hau.

[Nota i raro i te api]

a Eita e ore e no te mata mohimohi o Paulo i ore ai i taa ia ˈna e o te tahuˈa rahi tera.

[Hohoˈa i te api 5]

Eaha ta tatou e haapii mai na roto i to Paulo hiˈoraa?

[Hohoˈa i te api 7]

Ia riro te taata atoa ei mea tia roa, aita e haafifiraa i te hau

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono