E nehenehe outou e fanaˈo i te mau haamaitairaa a te Basileia
MEA ite roa te aposetolo Kerisetiano ra o Paulo i te tahi mau reo paraparau-rahi-hia i to ˈna tau. Ua noaa ia ˈna te mea e tuea i teie mahana i te haapiiraa tuatoru. Ua noaa ia ˈna te mau fanaˈoraa e te mau tiaraa atoa o te hoê tino huiraatira Roma. (Ohipa 21:37-40; 22:3, 28) E nehenehe hoi ta ˈna e riro ei taata taoˈa e te tuiroo maoti teie mau haapapuraa. Ua na ô râ oia e: “O taua mau mea taoˈa na ˈu ra, o ta ˈu ïa i faariro ei mea faufaa ore i te Mesia . . . e e aua ïa ia ˈu, ia noaa ia ˈu te Mesia.” (Philipi 3:7, 8) No te aha Paulo i na reira ˈi i te parau?
Na mua ˈˈe, mea matauhia oia ei Saulo no Tareso e ei hamani ino i te feia ‘i mau i te Eˈa,’ ua riro mai râ o Paulo ei taata faaroo i muri aˈe i to ˈna ite-orama-raa ia Iesu tei faatiahia e tei faahanahanahia. (Ohipa 9:1-19, MN) No Paulo, ua haapapu roa te ohipa i tupu i nia i te eˈa e tae atu i Damaseko e o Iesu te Mesia i tǎpǔhia, te arii no a muri aˈe o te Basileia tǎpǔhia. Ua taui roa atoa te oraraa o Paulo, ia au i ta ˈna mau parau taa maitai i nia nei. Aore ra, no to ˈna aau rotahi e te haavare ore, ua tatarahapa o Paulo.—Galatia 1:13-16.
I roto i te Bibilia, e pinepine e huriraa te ihoparau “tatarahapa” no te hoê taoˈa Heleni, teie te auraa “ite i muri iho,” tei taa ê roa i te “ite na mua ˈˈe.” No te tatarahapa, mea titauhia ïa ia taui i to tatou manaˈo, to tatou haerea, aore ra ta tatou fa, ia faarue tatou i to tatou mau eˈa iino tahito. (Ohipa 3:19; Apokalupo 2:5) I roto i te hiˈoraa o Paulo, aita oia i faariro i te ohipa faufaa i tupu i nia i te eˈa e tae atu i Damaseko ei tupuraa faahoruhoru aore ra ei peu faaroo noa. No ˈna, e faaararaa tera e mea faufaa ore to ˈna huru oraraa tahito i roto i te ite ore i te Mesia. Ua taa atoa ia ˈna e ia faufaahia oia i teie ite i te Mesia i noaa apî mai, mea titauhia ia rave oia i te tahi mea o te faatitiaifaro i to ˈna oraraa.—Roma 2:4; Ephesia 4:24.
Te hoê tauiraa o tei hopoi mai i te mau haamaitairaa
Na mua ˈˈe, no roto mai te rahiraa o to Paulo ite i te Atua, i te pǔpǔ iti faaroo a te mau Pharisea, e melo atoa oia. To roto te philosophia e te tutuu a te taata i ta ratou mau tiaturiraa. No te mau manaˈo oti noa i te pae haapaoraa, ua faaohipa hape o Paulo i to ˈna itoito e ta ˈna mau tutavaraa. Te manaˈo ra oia e te tavini ra oia i te Atua, te tanoraa râ, te aro ra oia ia ˈna.—Philipi 3:5, 6.
I muri aˈe i te noaaraa ia ˈna te ite mau i te Mesia e ta ˈna tuhaa i roto i te opuaraa a te Atua, ua nehenehe o Paulo e ite e e tia ia ˈna ia maiti: E faaea noa anei ei Pharisea, e fanaˈo noa ˈtu ai i te tiaraa e te arueraa, aore ra e taui i to ˈna huru oraraa, e haamata ˈtu ai i te rave i te mau mea atoa e titauhia ia farii maitai mai te Atua? Te mea oaoa, ua rave o Paulo i te maitiraa tano, no reira oia i parau ai e: “Aore hoi au i haama i te evanelia o te Mesia ra, no te mea, o te mana ïa o te Atua, ia ora te feia atoa i faaroo ra; te ati Iuda na e te Heleni atoa hoi.” (Roma 1:16) Ua riro mai o Paulo ei taata poro itoito i te parau apî maitai o te Mesia e te Basileia.
E rave rahi matahiti i muri aˈe, ua parau Paulo i to ˈna mau hoa Kerisetiano e: “Aore au i manaˈo ia ˈu iho nei, e ua noaa, hoê roa a ˈu mea e rave nei, i te haamoeraa i te mau mea i muri ra, e te titauraa ˈtu hoi i tei mua, te nenei tia ˈtu nei au i te tapao, ia noaa te berabeio i te parauraa a te Atua no nia maira i te Mesia nei ia Iesu.” (Philipi 3:13, 14) Ua faufaahia Paulo i te parau apî maitai no te mea ua vaiiho oia ma te aau tae i te mea i haafariu ê ia ˈna i te Atua e ua tapi ma te aau atoa i te mau tapao e tu ra e te opuaraa a te Atua.
Eaha ta outou e rave?
Peneiaˈe aita i maoro aˈenei to outou faarooraa i te parau apî maitai o te Basileia. Ua au anei outou i te tiaturiraa e ora e a muri noa ˈtu i roto i te hoê paradaiso tia roa? Eita e ore, no te mea e hinaaro iho â tatou e ora e e oaoa i te oraraa i roto i te hau e te panoonoo ore. Te parau ra te Bibilia e ua tuu te Atua i “te tau otia ore” i roto i to tatou mafatu. (Koheleta 3:11, MN) No reira ïa tatou e manaˈonaˈo ai i te tau i reira te taata e nehenehe ai e ora e a muri noa ˈtu i roto i te hau e te oaoa. E tera ta te parau apî maitai o te Basileia e pûpû maira.
Ia riro râ taua tiaturiraa ra ei tupuraa mau, mea titauhia ia faahohonu e ia itea mai eaha te parau apî maitai. Ua aˈo te aposetolo Paulo e: “[A] tamata eaha mau na te hinaaro o te Atua, te maitai, te au e te tia roa.” (Roma 12:2, MN) No reira, mai ia Paulo, e tia ia tatou ia maiti i muri aˈe i te noaaraa mai te ite e te maramarama.
I te tahi aˈe pae, e mau tiaturiraa aˈena paha ta outou no nia i to outou oraraa no a muri aˈe. A haamanaˈo e e mau manaˈo atoa to Saulo no nia i te hinaaro o te Atua hou oia a riro mai ai ei aposetolo Paulo. No te aha e ore ai e hiˈo i te tumu parau ma te pae tahi ore, eiaha râ e tiaturi i te hoê faaiteraa semeio no ǒ mai i te Atua ra? A uiui e: ‘Ua ite mau anei au eaha te hinaaro o te Atua no te huitaata e te fenua? Eaha te haapapuraa ta ˈu e nehenehe e horoa no te faatia i ta ˈu mau tiaturiraa? Mea tano anei ta ˈu haapapuraa ia faahohonuhia ia au i te maramarama o te Parau a te Atua, te Bibilia?’ Eita outou e ere i te tahi mea ia faahohonu outou i ta outou mau tiaturiraa faaroo na roto i teie ravea. Oia mau, ia hinaaro outou e na reira, te faaitoito maira hoi te Bibilia e: “E hiˈopoa maite i te mau mea atoa ra; e tei maitai ra e tapea maite.” (Tesalonia 1, 5:21) Inaha hoi, e ere anei o te farii maitai a te Atua te mea faufaa roa ˈˈe?—Ioane 17:3; Timoteo 1, 2:3, 4.
E tǎpǔ mai paha te mau aratai haapaoraa i te hoê oraraa mure ore no a muri aˈe. Mai te peu râ e aita taua parau tǎpǔ ra i niuhia i nia i te mau haapiiraa bibilia, eita te reira e tauturu mai ia noaa ia tatou te mau haamaitairaa a te Basileia o te Atua. I roto i ta ˈna Aˈoraa tuiroo i nia i te mouˈa, ua faaara Iesu ma te uˈanana e: “E ore te feia e parau mai ia ˈu ra e, E te Fatu, e te Fatu, e hope paatoa i te tae i te basileia ra o te ao, o te taata râ i haapao i te hinaaro o tau Metua i te ao ra.”—Mataio 7:21.
A tapao na e te haapapu ra Iesu e mea titauhia ia haapao tatou i te hinaaro o to ˈna Metua no te fanaˈo i te mau haamaitairaa a te Basileia o te Atua. Aore ra, eita te Atua e farii i te hoê hohoˈa paieti. Inaha, ua na ô â Iesu e: “E rave rahi te parau mai ia ˈu ia tae i taua mahana ra, E te Fatu, e te Fatu, e ere anei ua haapii matou ma to oe iˈoa, e ua tatai i te mau demoni i to oe iˈoa, e ua rave i te semeio e rave rahi i to oe iˈoa? O ta ˈu ïa e parau atu, Aita roâ vau i ite ia outou. E haere ê atu outou, e te feia rave parau ino.” (Mataio 7:22, 23) Mea maramarama maitai e te mea faufaa, ia papu ia tatou e ua taa maitai ia tatou eaha mau â te parau apî maitai o te Basileia, a ohipa ˈtu ai ia au i te reira.—Mataio 7:24, 25.
Te vai ra te tauturu
Ua hau atu i te 100 matahiti i te maoro to te mau Ite no Iehova pororaa i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua. Maoti te parau neneihia e te parau vaha, te tauturu ra ratou i te taata na te ao nei ia noaa ia ratou te ite mau i te Basileia, te mau haamaitairaa ta te reira e hopoi mai, e eaha te tia i te hoê ia rave no te fanaˈo atu.
Te faaitoito atu nei matou ia farii outou i te poroi e porohia ra e te mau Ite no Iehova. Na roto i te fariiraa e te haapaoraa i te parau apî maitai, e nehenehe outou e fanaˈo i te mau haamaitairaa faahiahia—eiaha noa i teie nei, i te tau a muri aˈe atoa râ i te taime e faatere ai te Basileia o te Atua i te fenua taatoa.—Timoteo 1, 4:8.
A haa i teie nei, no te mea te fatata maira te mau haamaitairaa a te Basileia o te Atua!
[Hohoˈa i te api 7]
Maoti te parau neneihia e te parau vaha, te poro ra te mau Ite no Iehova i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua