Mea paari anei outou?
I TO ˈNA nominoraa i te mau haava no Iseraela, ua tutava Mose i te imi “i te feia paari, e te haapao maitai, e te ite.” (Deuteronomi 1:13) E ere te ite anaˈe o te noaa mai ia paari mai te taata, te mea otahi e imihia ra. Mea faufaa atoa te paari.
E faaite te hoê taata paari i te feruriraa maitai i roto i ta ˈna mau parau e to ˈna haerea. Ia au i te Webster’s Ninth New Collegiate Dictionary, ua “ite” atoa te taata paari “i te tapea i to ˈna vaha ma te haapao maitai.” Oia, “e taime to te mamû noa,” e “e taime to te parau,” e e taa i te taata paari nafea ia faataa ê. (Koheleta 3:7) Mea pinepine, e tumu maitai to te mamû noa, no te mea te na ô ra te Bibilia e: “Te rahi ra te parau ra, eita e ore te hara; i parauhia ˈi e paari to ˈna to tei tapea i to ˈna vaha.”—Maseli 10:19.
E haapao maitai te mau Kerisetiano e ei paari to ratou i roto i to ratou mau taairaa te tahi i te tahi. E ere noa o te taata o te paraparau rahi roa ˈˈe aore ra ma te puai roa ˈˈe te mea faufaa roa ˈˈe aore ra te mea hinaaro-roa ˈˈe-hia. A haamanaˈo na, e “mana” to Mose “i te parau,” eita râ ta ˈna e nehenehe e aratai i te nunaa o Iseraela maoti râ ia faahotu oia i te faaoromai, te mǎrû, e te hitahita ore. (Ohipa 7:22) No reira, e tia iho â râ i te feia ua horoahia te mana na ratou i nia ia vetahi ê ia tutava i te vai haehaa noa e te faaite i te hoê huru feruriraa tuu haere noa.—Maseli 11:2.
I roto i te Bibilia, te faataahia ra te feia tei ia ratou to Iesu Mesia horoaraa “i te mau taoˈa atoa na ˈna ra” mai “te tavini haapao maitai e te paari.” (Mataio 24:45-47) Eita ratou e hohoro ma te teoteo na mua ˈˈe ia Iehova ia au i te hoê hinaaro feruri-ore-hia; eita atoa ratou e faataere i muri ua maramarama anaˈe te aratairaa a te Atua no te hoê tumu parau. Ua ite ratou eaha te taime e paraparau ai e eaha te taime e tiai ai ma te mamû i te haamaramaramaraa hau. Mea maitai eiaha noa te mau Kerisetiano ia pee i to ratou faaroo, ia faaite atoa râ e mea paari ratou, mai te pǔpǔ o te tavini ra.—Hebera 13:7.