“Te hoê puaaniho oviri nehenehe”
E ERE te haapapu iˈoa ra nehenehe ta te rahiraa o tatou e rave no te faataa i te hoê puaaniho. E manaˈo paha tatou i te mau puaaniho mai te mau animala faufaa o te amu fatata i te mau mea atoa e o te horoa mai i te iˈo au mau e te û maitatai—eita râ tatou e parau e mea nehenehe ratou.
Teie râ, te faataa ra te Bibilia i te hoê vahine mai “te hoê aili hinaarohia e te hoê puaaniho oviri nehenehe.” (Maseli 5:18, 19, MN) E taata hiˈopoa maramarama o Solomona, te hoê taata i papai i te buka Maseli, i te mau animala oviri no Iseraela, papu maitai ïa e e tumu maitai ta ˈna e rave ai oia i teie faahohoˈaraa. (Mau arii 1, 4:30-33) Peneiaˈe, mai to ˈna metua tane o Davida, ua hiˈopoa oia i te mau puaaniho oviri e te oere na te mau vahi e haaati ia Ene-gedi, i pihai iho i te Miti Pohe.
E haere tamau te mau nǎnǎ iti puaaniho oviri o te faaea i te medebara no Iuda aita i atea roa, i te pape pihaa ra i Ene-gedi. I te mea e tera anaˈe te pu pape e nehenehe e tiaturihia i teie vahi pâpâmǎrô, ua riro o Ene-gedi ei vahi inuraa pape au-roa ˈˈe-hia e te mau puaaniho oviri ahia senekele i teie nei. Inaha, te auraa o te iˈoa Ene-gedi, o “pape pihaa a te mau tamarii” paha, te hoê faaiteraa e e tae tamau mai te mau puaaniho apî i teie vahi. Ua imi te arii Davida i te haapuraa i ǒ nei i to ˈna hamani-ino-raahia e te arii Saula, noa ˈtu e i tia na ia ˈna ia faaea mai te hoê taata e horo ê ra i nia “i te mau mato i haerehia e te mau puaaniho oviri ra.”—Samuela 1, 24:1, 2.
I Ene-gedi, e nehenehe â outou e hiˈo atu i te hoê puaaniho ufa oviri, e pou maine atura i raro i te afaa ofafai a apee ai i te hoê puaaniho oni i te pape ra. I reira paha e taa ˈi ia outou te faaauraa i te puaaniho ufa e te hoê vahine taiva ore. E faahohoˈa atoa to ˈna natura mǎrû e to ˈna huru ieie i te mau maitai o te vahine. E haamanaˈo paha te taˈo ra “nehenehe” i te haere-maine-raa e te huru rapaeau ieie o te puaaniho oviri.a
E tia i te puaaniho ufa ia riro ei mea itoito e ia haere maine atoa. Mai ta Iehova i faaite atu ia Ioba, e fanau te puaaniho oviri i te mau vahi tarere, ofafai, taea ore, mea varavara te maa e mea puai roa te anuvera. (Ioba 39:1) Noa ˈtu teie mau fifi, e aupuru oia i to ˈna mau fanauˈa e e haapii atu oia i te paiuma e te ouˈauˈa i rotopu i te mau mato mai ia ˈna atoa i te ohie. E paruru atoa te puaaniho ma te itoito i to ˈna mau fanauˈa i te mau animala o te amu. Ua ite te hoê taata mataitai i te aroraa te hoê puaaniho oviri i te hoê aeto hoê afa hora i te maoro, a piˈo noa ˈi te fanauˈa i raro aˈe mai ia ˈna ia paruruhia oia.
E pinepine te mau vahine e metua vahine Kerisetiano i te aratai i to ratou mau tamarii na roto i te mau huru tupuraa ino. Mai te puaaniho oviri, e faaite ratou i te itoito rahi e te haapaeraa ia ratou iho ia haapao ratou i teie hopoia no ǒ mai i te Atua ra. E e tutava ratou ma te toaruaru ore i te paruru i to ratou mau tamarii i te mau fifi pae varua. No reira, aita roa ˈtu Solomona e faahaehaa ra i te mau vahine na roto i teie faahohoˈaraa, te huti mau ra râ oia i te ara-maite-raa i nia i te haere-maine-raa e te haviti o te hoê vahine—te mau huru maitatai pae varua o te anaana mai tae noa ˈtu i roto i te huru tupuraa fifi roa ˈˈe.
[Nota i raro i te api]
a Ia au i te buka ra The New Brown-Driver-Briggs-Gesenius Hebrew and English Lexicon, i roto i teie huru tupuraa, te auraa o te taˈo Hebera ra chen, hurihia ei “nehenehe,” o ‘haere-maine-raa aore ra huru rapaeau ieie.’
[Hohoˈa i te mau api 30, 31]
E faaite te hoê vahine e metua vahine Kerisetiano i te mau huru maitatai pae varua nehenehe mau ia haapao oia i ta ˈna mau hopoia no ǒ mai i te Atua ra