VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w00 1/4 api 12-17
  • E haapao anaˈe i te parau tohu a te Atua

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E haapao anaˈe i te parau tohu a te Atua
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 2000
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • E patu te faahuru-ê-raa i te faaroo
  • Te hiti ra te Fetia poipoi
  • ‘Ua tae mai te maramarama i te ao nei’
  • E haapao maitai tatou i te parau tohu
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 1994
  • E tupu mau te mau hiˈoraa atea o te Basileia o te Atua
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2005
  • Ia haere mai o iesu i roto i te Basileia ma te hanahana
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Te Mesia—te tumu rahi o te parau tohu
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2005
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 2000
w00 1/4 api 12-17

E haapao anaˈe i te parau tohu a te Atua

“Tei ia tatou atoa te parau a te mau peropheta tia rahi roa ˈtura i teie nei; o te mea maitai ïa ia outou ia haapao i te reira.”—PETERO 2, 1:19.

1, 2. Te hiˈoraa o teihea mesia haavare ta outou e nehenehe e faatia mai?

E MAU senekele i te maoro to te mau mesia haavare tamataraa i te tohu i te tau i mua. I te senekele 5 T.T., ua haapapu te hoê taata tei parau e o Mose o ˈna i te mau ati Iuda i te motu no Kereta e o o ˈna te mesia o te faaora ia ratou i te haavîraa. I te mahana i faataahia no to ratou faaoraraa, ua apee ratou ia ˈna i te hoê vahi teitei e itehia ˈtu te miti Mediteranea. Ua na ô oia e e tia noa ia ratou ia ouˈa i roto i te miti, e vahi iho â te miti i mua ia ratou. Mea rahi tei ouˈa i roto i te miti o tei paremo, e aita i itehia teihea ˈtura taua mesia haavare ra.

2 I te senekele 12, ua fa mai te hoê “mesia” i Yémen. Ua ani te calife, aore ra taata faatere, ia ˈna i te hoê tapao o to ˈna tiaraa mesia. Ua parau atura teie “mesia” i te calife e tâpû i to ˈna upoo. Ua tohu oia i te hoê tia-faahou-raa oioi o te riro ei tapao. Ua farii te calife i teie faanahoraa—e te reira ˈtura te hopea o taua “mesia” ra.

3. O vai te Mesia mau, e eaha ta ta ˈna taviniraa i haapapu?

3 Aita roa ˈtu taua mau mesia haavare ra e ta ratou mau parau tohu i manuïa, tera râ, ia haapao tatou i te parau tohu a te Atua, e ore roa ˈtu ïa tatou e inoino. O te Mesia mau, o Iesu, te tupuraa oraora o te mau parau tohu Bibilia e rave rahi. Ma te faahiti i te parau tohu a Isaia, ei hiˈoraa, ua papai te taata papai Evanelia ra o Mataio e: “Te fenua o Zebuluna, e te fenua o Naphatali, i te pae Ioridana i te hiti roto, i Galilea i ǒ te Etene ra; te feia i parahi i te pouri ra, ua hiˈo ïa i te maramarama rahi; e te feia i parahi i te vahi mǎrû-pohe ra ua hitihia ratou e te maramarama. I reira to Iesu haamataraa i te aˈo, i te na ôraa e, A tatarahapa, te fatata mai nei te basileia o te ao.” (Mataio 4:15-17; Isaia 9:1, 2) O Iesu taua “maramarama rahi” ra, e ua haapapu ta ˈna taviniraa e o o ˈna te Peropheta i tohuhia e Mose. E haamouhia te feia e patoi i te faaroo ia Iesu.—Deuteronomi 18:18, 19; Ohipa 3:22, 23.

4. Nafea to Iesu faatupuraa i te Isaia 53:12?

4 Ua faatupu atoa Iesu i te mau parau tohu o te Isaia 53:12 [MN]: “Ua manii ia ˈna to ˈna [nephe] e tae noa ˈtura i te pohe; e ua amui-atoa-hia oia e te feia rave hara ra! e ua hopoi oia i te hara a te taata atoa e rave rahi, e na ˈna hoi i tia i te feia rave hara ra.” I te mea ua ite oia e ua fatata oia i te horoa i to ˈna ora taata ei taraehara, ua haapaari o Iesu i te faaroo o ta ˈna mau pǐpǐ. (Mareko 10:45) Hoê ravea faahiahia ta ˈna i faaohipa no te reira, o te faahuru-ê-raa ïa.

E patu te faahuru-ê-raa i te faaroo

5. Na roto i ta outou iho mau parau, nafea outou e faataa ˈi i te faahuru-ê-raa?

5 E tupuraa tohu te faahuru-ê-raa. Ua parau Iesu e: “E tae mai hoi te Tamaiti a te taata ma tana ra mau melahi atoa, e te hanahana o to ˈna ra Metua . . . Oia mau teie ta ˈu e parau atu ia outou nei, O te tahi pae i teie nei feia e tia mai nei, e ore ïa e ite i te pohe, e ite ai ratou i te Tamaiti a te taata i te taeraa mai i to ˈna ra basileia.” (Mataio 16:27, 28) Ua ite mau anei vetahi o te mau aposetolo ia Iesu i te taeraa mai i to ˈna ra Basileia? Te na ô ra te Mataio 17:1-7 e: “E rui ono aˈera, ua aratai atura Iesu ia Petero, e ia Iakobo, e tana taeae ia Ioane i nia i te hoê mouˈa teitei, o ratou anaˈe ra, E huru ê atura oia i mua ia ratou.” E ohipa maere mau â teie! “Anaana ˈtura tana mata mai te mahana ra, e teatea ˈtura to ˈna ahu mai te maramarama ra. E inaha, ua fa maira Mose raua o Elia i reira ia ratou ra i te paraparauraa mai ia ˈna.” Oia atoa, ua “tapoˈihia maira ratou e te hoê ata anaana,” e faaroo atura ratou i te reo o te Atua iho i te parauraa e: “O tau Tamaiti here teie, ua mauruuru roa vau ia ˈna; a faaroo ia ˈna. E ite aˈera te mau pǐpǐ i te reira, ua tipapa ihora ratou i raro, mǎtaˈu roa aˈera. Ua haere maira Iesu i pihai iho, ua faatiaia maira ia ratou, na ô maira, A tia, eiaha e mǎtaˈu.”

6. (a) No te aha Iesu i parau ai e e orama te faahuru-ê-raa? (b) E hiˈoraa te faahuru-ê-raa no te aha?

6 Peneiaˈe, ua tupu teie ohipa maere mau i nia i te hoê o te mau tupuai o te Mouˈa Heremona, i reira to Iesu e na aposetolo e toru taotoraa. Ua tupu paha te faahuru-ê-raa i te rui, a riro atu ai ei mea putapû atu â. Te tumu i parau ai Iesu e e orama te reira, oia ïa aita o Mose raua Elia tei pohe mea maoro aˈenei i fa tino roa mai. O te Mesia anaˈe to reira. (Mataio 17:8, 9) Ua horoa taua faaiteraa maere mau ra na Petero, Iakobo, e Ioane i te hoê hiˈoraa faahiahia o te vairaa mai hanahana o Iesu ma te mana i roto i te Basileia. Te faahohoˈa maitai ra o Mose raua Elia i te feia aiˈa e o Iesu tei faatavaihia, e ua haapapu puai atu â te orama i ta ˈna faaiteraa no nia i te Basileia e ta ˈna faatereraa a muri aˈe.

7. Nafea to tatou iteraa e ua haamanaˈo maitai Petero i te faahuru-ê-raa?

7 Ua tauturu te faahuru-ê-raa i te haapaari i te faaroo o na aposetolo e toru o te rave i te hoê tuhaa faufaa i roto i te amuiraa Kerisetiano. Te mata anaana o te Mesia, to ˈna ahu teatea, e te reo o te Atua iho i parau e o Iesu Ta ˈna Tamaiti here te tia ia ratou ia faaroo—maoti ïa teie mau mea atoa i naea maitai ai te tapao o te orama. Eiaha râ te mau aposetolo e faatia i te orama na mua ˈˈe o Iesu e faatiahia mai ai. Fatata e 32 matahiti i muri aˈe, te haamanaˈo maitai noa râ o Petero i teie orama. Ma te faataa i te reira e to ˈna auraa, ua papai oia e: “E ere hoi ta matou i te fabula i faatupuhia e te paari ra, a faaite atu ai matou ia outou i te mana e te haerea mai o to tatou Fatu ra o Iesu Mesia, ua ite hua râ to matou mata i to ˈna hanahana. I noaa hoi ia ˈna i te Atua Metua ra te haamaitai e te faateitei, a tae mai ai ia ˈna taua reo no roto mai i te anaana rahi ra e, O tau Tamaiti here teie, ua mauruuru roa vau ia ˈna. Ua faaroo matou i taua reo no te raˈi maira, ia matou e oia atoa i nia i te mouˈa moˈa ra.”—Petero 2, 1:16-18.

8. (a) Ua huti te mau parau a te Atua no nia i ta ˈna Tamaiti i te ara-maite-raa i nia i te aha? (b) Eaha ta te ata i fa mai i roto i te faahuru-ê-raa e faaite ra?

8 Te mea faufaa roa ˈˈe, o ta te Atua ïa i parau: “O tau Tamaiti here teie, ua mauruuru roa vau ia ˈna; a faaroo ia ˈna.” Te huti ra teie parau i te ara-maite-raa i nia ia Iesu ei Arii i faateronohia e te Atua, ta te mau mea ora atoa e tia ia auraro. Te faaite ra te ata e tapoˈi ra e e ore te tupuraa o teie orama e ite-mata-hia. O te feia anaˈe e mata o te maramarama to ratou te ite i “te tapao” o te vairaa mai ite-ore-hia o Iesu ma te mana i roto i te Basileia. (Mataio 24:3) Inaha, ia au i te faaueraa a Iesu eiaha e faaite haere i te orama hou oia e faatiahia mai ai, e tupu ïa to ˈna faateiteiraa e faahanahanaraa i muri aˈe i to ˈna tia-faahou-raa.

9. No te aha te faahuru-ê-raa e haapaari ai i to tatou faaroo?

9 I muri aˈe i to ˈna faahitiraa i te parau o te faahuru-ê-raa, ua na ô Petero e: “Tei ia tatou atoa te parau a te mau peropheta tia rahi roa ˈtura i teie nei; o te mea maitai ïa ia outou ia haapao i te reira, mai te lamepa e anaana i te vahi pouri ra, e ia tai ao, e ia hiti te fetia poipoi i roto i to outou na [mafatu]. Ua itea na hoi e, te mau tohu atoa i roto i te parau i papaihia ra, e ere ïa te mea imihia e te taata nei. E ere hoi i to te hinaaro o te taata i tae mai ai te tohu i tahito ra; o te mau taata moˈa râ o te Atua tei parau i ta te [varua moˈa] i tuu mai ia ratou ra.” (Petero 2, 1:19-21; MN) Te haamatara ra te faahuru-ê-raa i te papuraa o te parau tohu a te Atua. E tia ia tatou ia haapao maite i taua parau ra eiaha i “te fabula i faatupuhia e te paari” ta te Atua e ore e turu ra aore ra e farii ra. E tia i to tatou faaroo i te parau tohu ia haapaarihia e te faahuru-ê-raa no te mea te tupu mau ra taua hiˈoraa ra na roto i te orama o te hanahana e te mana o Iesu i roto i te Basileia. Oia, e haapapuraa ta tatou o te ore e nehenehe e patoihia e te vai mai ra te Mesia i teie mahana ei Arii puai i nia i te raˈi.

Te hiti ra te Fetia poipoi

10. O vai aore ra eaha te “fetia poipoi” ta Petero i faahiti, e no te aha outou e na reira ˈi i te pahono?

10 Ua papai Petero e: “O te mea maitai ïa ia outou ia haapao i [te parau a te mau peropheta], mai te lamepa e anaana i te vahi pouri ra, e ia tai ao, e ia hiti te fetia poipoi.” O vai aore ra eaha te “fetia poipoi”? E itehia te parau ra “fetia poipoi” e toru taime i roto i te Bibilia. Te parau ra te Apokalupo 22:16 ia Iesu Mesia mai “te fetia poipoi anaana.” I te tahi mau tau o te matahiti, o taua mau fetia ra te mau fetia hopea e hiti i te iriatai i te pae hitia o te râ. E hiti mai ratou na mua noa ˈˈe te mahana e fa mai ai, e na te reira ïa e faaite i te tai ao o te hoê mahana apî. Ua faahiti Petero i te parau ra “fetia poipoi” e au ia Iesu i muri aˈe i te noaaraa Ia ˈna te mana i roto i te Basileia. I taua taime ra ïa to Iesu hitiraa mai i nia i te ao materia atoa, tae noa ˈtu i nia i to tatou fenua! Ei Fetia poipoi e ei Mesia, te faaite ra oia i te tai ao o te hoê mahana apî, aore ra tau apî, no te feia auraro.

11. (a) No te aha aita te Petero 2, 1:19 e parau ra e te hiti ra te hoê “fetia poipoi” i roto i te mafatu iho o te taata? (b) Nafea outou e faataa ˈi i te Petero 2, 1:19?

11 Mea rahi te mau huriraa Bibilia tei horoa i te manaˈo e e mafatu taata pae tino ta te aposetolo Petero i faahiti i roto i te Petero 2, 1:19. Te faito teiaha o te mafatu o te hoê taata paari, e 250 ïa e tae atu i te 300 tarama. Nafea ïa o Iesu Mesia—te hoê varua pohe ore hanahana i nia i te raˈi i teie nei—e nehenehe ai e hiti i roto i teie melo nainai o te taata? (Timoteo 1, 6:16) Parau mau, te faaauhia ra te reira i to tatou mafatu taipe, a haapao ai tatou i te parau tohu a te Atua. Ia hiˈo maitai râ outou i te Petero 2, 1:19 i roto i te Traduction du monde nouveau, e ite outou e te vai ra te mau toma o te faataa ê ra i te parau ra “ia tai ao e ia hiti te fetia poipoi” i te mau parau na mua ˈtu i roto i te irava e te parau ra “i roto i to outou na mafatu.” E nehenehe teie irava e hurihia mai teie: ‘Tei ia tatou atoa te parau a te mau peropheta tia rahi roa ˈtura i teie nei; o te mea maitai ïa ia outou ia haapao i te reira, mai te lamepa e anaana i te vahi pouri ra, oia hoi i roto i to outou na mafatu, e ia tai ao e ia hiti te fetia poipoi.’

12. Eaha te huru o te mafatu o te rahiraa o te taata, eaha râ te nehenehe e parauhia no te mau Kerisetiano mau?

12 Eaha te huru o te mafatu taipe o te rahiraa o te taata hara? Tei roto to ratou mafatu i te poiri i te pae varua! Mai te peu râ e e Kerisetiano mau tatou, mai te mea ra ïa te ama ra te hoê lamepa i roto i to tatou mafatu, aita anaˈe, e poirihia ïa. Mai ta Petero i faaite, mea na roto i te haapaoraa i te parau tohu anaana a te Atua e vai ara ˈi te mau Kerisetiano mau i te tai ao o te hoê mahana apî. E ite ratou e ua hiti mai te Fetia poipoi, eiaha i roto i te mafatu pae tino o te taata, i mua râ i te mau mea atoa i poietehia.

13. (a) No te aha tatou e papu ai e ua hiti aˈena te Fetia poipoi? (b) No te aha e maraa ˈi i te mau Kerisetiano ia faaoromai i te mau huru tupuraa fifi ta Iesu i tohu no to tatou nei tau?

13 Ua hiti aˈena te Fetia poipoi! E ite maitai tatou i te reira ia haapao tatou i te parau tohu rahi a Iesu no nia i to ˈna vairaa mai. I teie mahana, te ite ra tatou i te tupuraa o te reira na roto i te tamaˈi, te oˈe, te aueueraa fenua aita i itehia aˈenei, e te pororaa i te parau apî maitai na te ao atoa. (Mataio 24:3-14) Noa ˈtu e te faaruru atoa ra tatou, te mau Kerisetiano, i te mau huru tupuraa fifi ta Iesu i tohu, e maraa ia tatou i te faaoromai ma te hau e te mafatu oaoa. No te aha? No te mea te haapao ra tatou i te parau tohu a te Atua e te tiaturi ra tatou i ta ˈna i tǎpǔ no te tau a muri aˈe. Ua ite tatou e tei te uputa tatou o te tau maitai roa ˈˈe no te mea te ora roa nei tatou i “te tau hopea”! (Daniela 12:4) Tei roto te ao nei i te huru tupuraa aita e ravea i tohuhia i roto i te Isaia 60:2: “Inaha, e ati hoi te fenua nei i te pouri; e te mau etene i te pouri taotao.” Nafea te hoê taata e ite ai i to ˈna eˈa i roto i teie poiri? E tia i te hoê taata ia haapao ma te haehaa i te parau tohu a te Atua i teie nei, hou a maoro roa ˈi. E tia i te feia mafatu haavare ore ia fariu i nia i te Atua ra o Iehova, te Tumu o te ora e te maramarama. (Salamo 36:9; Ohipa 17:28) Mea na reira noa te hoê taata e fanaˈo ai i te haamaramaramaraa mau e te tiaturiraa o te oraraa faahiahia ta te Atua i faataa no te feia auraro.—Apokalupo 21:1-5.

‘Ua tae mai te maramarama i te ao nei’

14. E nafea tatou no te ite i te tupuraa o te mau parau tohu faahiahia o te Bibilia?

14 Te haapapu maitai maira te mau Papai e te faatere ra o Iesu Mesia ei Arii. No te mea ua faaariihia oia i te matahiti 1914, e tupu â te tahi mau parau tohu faahiahia i mua nei. No te ite i te tupuraa o te reira, ia riro ïa tatou ei taata haehaa o te faaohipa i te faaroo ia Iesu Mesia, ma te tatarahapa i te mau ohipa tia ore e te mau hara i ravehia ma te taa ore. Parau mau, eita te feia mea au na ratou te poiri e fanaˈo i te ora mure ore. Ua parau Iesu e: “Teie taua faahapa ra, o te maramarama ua tae mai i te ao nei, e hinaaro aˈenei te taata i te pouri, aore te maramarama, no te mea te ino ra ta ratou parau. O tei mau i te parau ino ra, aore oia i hinaaro i te maramarama, e ore hoi oia e haere mai i te maramarama o te itea ta ˈna parau. O tei haapao ra i te parau mau ra, e tae mai ïa i te maramarama ia itea-maitai-hia e, te au ra ta ˈna parau i te Atua.”—Ioane 3:19-21.

15. Eaha te tupu ia ore tatou e tâuˈa i te faaoraraa ta te Atua i rave e ia fanaˈo tatou maoti ta ˈna Tamaiti?

15 Ua tae mai te maramarama pae varua i te ao nei na roto i te arai o Iesu, e mea faufaa roa ia faaroo tatou ia ˈna. Ua papai Paulo e: “O te Atua, o tei parau riirii mai i mutaa iho, e rave rahi te huru o te parauraa mai i te feia tupuna i te mau peropheta, o tei parau mai ïa ia tatou i teie nei anotau hopea i te Tamaiti, o tei haapaohia e ana ei Fatu no te mau mea atoa nei.” (Hebera 1:1, 2) Eaha te tupu ia patoi tatou i te faaoraraa ta te Atua i rave e ia fanaˈo tatou maoti ta ˈna Tamaiti? Ua parau atoa Paulo e: “E parau tahemo ore tei parauhia mai e te mau melahi ra, i tahoohia te mau hapa e te haapao ore atoa i te utua au ra; eaha hoi tatou e ora ˈi ia ore tatou ia haapao i te ora rahi mai teie nei; i tei parauhia mai e te Fatu i na mua, e i faahee-tumu-hia mai ia tatou nei e te feia i faaroo ia ˈna ra; o te Atua atoa hoi i te faatia-atoa-raa mai i te tapao, e te piri, e te ravea mana e rave rahi te huru, e ta te [varua moˈa] i horoa maira, i ta ˈna iho hinaaro ra?” (Hebera 2:2-4) Oia, o Iesu te niu faufaa o te faaiteraa i te parau tohu.—Apokalupo 19:10.

16. No te aha tatou e tiaturi roa ˈi i te mau parau tohu atoa a te Atua ra o Iehova?

16 Mai tei faahitihia, ua parau Petero e: “Te mau tohu atoa i roto i te parau i papaihia ra, e ere ïa te mea imihia e te taata nei.” Eita ta te taata anaˈe e nehenehe e horoa i te parau tohu mau, e nehenehe râ ta tatou e tiaturi roa i te mau parau tohu atoa a te Atua. No ǒ mai te reira i te Atua ra o Iehova. Na roto i te varua moˈa to ˈna haamaramaramaraa i ta ˈna mau tavini nafea te mau parau tohu Bibilia e tupu ai. Oia mau, te mauruuru nei tatou ia Iehova no te mea ua ite tatou i te tupuraa o taua mau parau tohu ra e rave rahi mai te matahiti 1914 mai â. E ua papu roa ia tatou e e tupu pauroa te toea o te mau parau tohu no nia i te hopea o teie faanahoraa ino o te mau mea. Mea faufaa roa ia haapao tamau tatou i te mau tohu a te Atua a anaana noa ˈi to tatou maramarama. (Mataio 5:16) Te mauruuru mau â nei tatou e te rave ra o Iehova e ia ‘hiti mai te maramarama no tatou i roto i te poiri taotao’ e tapoˈi ra i te fenua i teie mahana!—Isaia 58:10.

17. No te aha tatou e hinaaro ai i te maramarama pae varua no ǒ mai i te Atua ra?

17 Maoti te maramarama materia e ite ai tatou. Maoti atoa te reira e tupu ai te mau faaapu o te horoa mai i te maa huru rau. Eita tatou e ora aita e maramarama materia. Eaha ïa no te maramarama pae varua? E aratai te reira ia tatou e e faaite mai i te tau a muri aˈe mai tei tohuhia i roto i te Parau a te Atua, te Bibilia. (Salamo 119:105) Te “faaite” maira te Atua ra o Iehova ma te here ‘i to ˈna maramarama e ta ˈna parau mau.’ (Salamo 43:3) E tia ïa ia tatou ia faaite i te mauruuru hohonu no taua mau faanahoraa ra. E tutava ïa tatou i te apo mai i te maramarama o “te ite i te hanahana o te Atua” o te turama hoi i to tatou mafatu taipe.—Korinetia 2, 4:6; Ephesia 1:18.

18. Ua ineine te Fetia poipoi a Iehova i te rave i te aha?

18 Mea fanaˈo tatou i te mea e ua ite tatou e ua hiti mai o Iesu Mesia, te Fetia poipoi, i nia i te ao materia atoa i te matahiti 1914 e ua faatupu oia i te orama o te faahuru-ê-raa! Te vai maira te Fetia poipoi a Iehova i teie nei, ua ineine i te faatupu â i te opuaraa a te Atua no nia i te faahuru-ê-raa—te “mahana rahi o te Atua Puai hope.” (Apokalupo 16:14, 16) Ia oti teie faanahoraa tahito i te haamouhia, e faatupu o Iehova i ta ˈna tǎpǔ e haamau i “te raˈi apî e te fenua apî” i reira tatou e arue ai ia ˈna e a muri noa ˈtu ei Fatu e Arii o te ao taatoa e ei Atua o te parau tohu mau. (Petero 2, 3:13) A tiai noa ˈi tatou i taua mahana rahi ra, e tamau noa anaˈe i te haere i roto i te maramarama o te Atua na roto i te haapaoraa i te parau tohu a te Atua.

Nafea outou ia pahono?

• Nafea outou e faataa ˈi i te faahuru-ê-raa o Iesu?

• Nafea te faahuru-ê-raa e patu ai i te faaroo?

• O vai aore ra eaha te Fetia poipoi a Iehova, e afea to ˈna hitiraa mai?

• No te aha tatou e haapao ai i te parau tohu a te Atua?

[Hohoˈa i te api 13]

E nehenehe anei outou e faataa i te auraa o te faahuru-ê-raa?

[Hohoˈa i te api 15]

Ua hiti aˈena te Fetia poipoi. Ua ite anei outou nafea e afea?

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono