VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w00 15/2 api 26-29
  • Cyrille Loucaris—Te hoê taata i haafaufaa i te Bibilia

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Cyrille Loucaris—Te hoê taata i haafaufaa i te Bibilia
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 2000
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Ua peapea oia i te ereraa i te haapiiraa
  • Te hoohia ra te tiaraa patereareha
  • Te hoê huriraa o te mau Papai Kerisetiano
  • Te hoê Faˈiraa i te faaroo
  • Te tahi mau haapiiraa no tatou
  • Te tutavaraa e huri i te Bibilia i te reo Heleni apî
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2002
  • Te vai ara noa ra anei te mau upoo faatere haapaoraa Orthodoxe?
    A ara mai na! 1996
  • Te mau Metua o te Ekalesia—Te turu ra anei i te parau mau bibilia?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
  • Te Ekalesia orthodoxe no Heleni—E faaroo amahamaha
    A ara mai na! 1996
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 2000
w00 15/2 api 26-29

Cyrille Loucaris—Te hoê taata i haafaufaa i te Bibilia

E mahana veavea ïa i te matahiti 1638. Ua hitimahuta roa te tahi mau taata ravaai i te Miti o Marmara i pihai iho ia Constantinople (Istanbul i teie tau), te oire pu o te Hau emepera Ottoman, i to ratou iteraa i te hoê tino e painu noa ra i roto i te miti. I to ratou hiˈo-maitai-raa ˈtu, ua taa aˈera ia ratou ma te riaria e no te patereareha eukumene no Constantinople, te upoo o te Ekalesia Orthodoxe, te tino i uumihia. Tera ïa te pohe peapea o Cyrille Loucaris, te hoê taata faaroo rahi o te senekele 17.

AITA o Loucaris i ora maoro no te ite i to ˈna hinaaro—te matararaa mai te hoê huriraa o te mau Papai Heleni Kerisetiano na roto i te reo Heleni matauhia—ia tupu. Te tahi atu hinaaro o Loucaris tei ore roa atoa i tupu—o te iteraa ïa i te Ekalesia Orthodoxe ia hoˈi faahou i te “ohieraa o te Evanelia.” O vai teie taata? Eaha te mau haafifiraa ta ˈna i farerei i roto i taua mau tutavaraa ra?

Ua peapea oia i te ereraa i te haapiiraa

Ua fanauhia o Cyrille Loucaris i te matahiti 1572, i Candie i haruhia e Venise (Iraklion i teie nei), i Kereta. Ei taata aravihi roa, ua haapii oia i Venise e i Padoue, i Italia, e i muri iho, ua tere rahi oia i roto i taua fenua ra e vetahi ê atu. No to ˈna inoino i te mau aroraa a te mau pǔpǔ i roto i te ekalesia e to ˈna anaanatae rahi i te mau faanahoraa reforomatio i Europa, ua reva paha oia i Genève, o te faaterehia ra e te Calvinisme i taua tau ra.

A vai ai oia i Polonia, ua ite o Loucaris e tei roto te mau melo o te Ekalesia Orthodoxe i reira iho, te mau perepitero e te mau taata noa, i te hoê huru tupuraa ino i te pae varua no te mea aita ratou i haapiihia. I to ˈna hoˈiraa i Alexandrie e i Constantinople, ua peapea oia i te iteraa e ua tatarahia te mau pupiti—i reira te taioraa o te mau Papai e ravehia ˈi—i roto i te tahi mau fare pure!

I te matahiti 1602, ua haere o Loucaris i Alexandrie, i reira to ˈna monoraa i to ˈna fetii, te Patereareha Mélèce, i taua parahiraa epikopo ra. Ua haamata ˈtura oia i te papai i te feia tuatapapa i te faaroo taa ê i Europa e hinaaro ra i te tauiraa. I roto i te hoê o taua mau rata ra, ua tapao oia e te rave noa ra te Ekalesia Orthodoxe e rave rahi peu hape. I roto i te tahi atu mau rata, ua haamatara oia i te faufaaraa ia mono te ekalesia i te peu haavare na roto i te “ohieraa o te Evanelia” e ia turui i nia i te aratairaa a te mau Papai anaˈe.

Ua peapea atoa o Loucaris e te tuea ra te faaturaraa i te mana pae varua o te mau Metua o te Ekalesia e i te mau parau a Iesu e te mau aposetolo. “Ua navai roa vau i te faaroo i te mau taata ia parau e hoê â faufaaraa to te mau tatararaa o te tutuu a te taata e te mau Papai,” ta ˈna ïa i papai. (Mataio 15:6) Ua papai atoa oia e, i to ˈna manaˈoraa, mea ino roa te haamoriraa i te mau hohoˈa. Ua parau oia e ua riro te tiaororaa i te “mau peata” ei parau faaino i te Arai ra o Iesu.—Timoteo 1, 2:5.

Te hoohia ra te tiaraa patereareha

No taua mau manaˈo ra e to ˈna au ore i te Ekalesia Katolika Roma, ua riri e ua hamani ino te mau Jésuite e to te Ekalesia Orthodoxe, o tei mauruuru i te amui atu i te mau Katolika, ia Loucaris. Noa ˈtu taua patoiraa ra, ua maitihia o Loucaris ei patereareha no Constantinople i te matahiti 1620. I taua tau ra, tei raro aˈe te patereareha o te Ekalesia Orthodoxe i te faatereraa a te Hau emepera Ottoman. E nehenehe ta te faatereraa Ottoman e taui ohie i te patereareha ia aufauhia te tahi tino moni.

Ua tamau noa te mau enemi o Loucaris, te mau Jésuite iho â râ e te Congregatio de Propaganda Fide (Tomite no te haaparareraa i te faaroo) puai hope e te riaria a te pâpa i te faaino e i te opua e patoi ia ˈna. “Ia manuïa teie opuaraa, ua faaohipa te mau Jésuite i te mau ravea atoa—te haavarevare, te parau faaino, te faatietie, e hau roa ˈtu â, te petaraa, te ravea ohie roa ˈˈe ia faaohipa ia fariihia mai ratou e te mau tia faatere [Ottoman],” ta te buka Kyrillos Loukaris ïa e tapao ra. I te pae hopea, i te matahiti 1622, ua tiahihia Loucaris i te motu no Rhodes, e ua hoo mai o Grégoire no Amasya i te tiaraa no te tino moni e 20 000 moni ario. Aita râ i noaa ia Grégoire i te horoa i te tino moni i tǎpǔhia, o Anthime no Adrianople ïa tei hoo mai i te tiaraa, e tei faahoˈi atu i muri aˈe. Te mea maere, ua faahoˈihia o Loucaris i nia i te tiaraa patereareha.

Ua faaoti o Loucaris e faaohipa i teie taime apî no te haapii i te pǔpǔ ekalesiatiko e te taata noa Orthodoxe na roto i te neneiraa i te hoê huriraa o te Bibilia e te mau api parau iti faaroo. No te na reira, ua faanaho oia e ia haponohia te hoê matini neneiraa i Constantinople i raro aˈe i te parururaa a te tia hau Beretane. I te taeraa ˈtu râ te matini neneiraa i te avaˈe Tiunu 1627, ua pari te mau enemi o Loucaris e e faaohipa oia i te reira no te mau fa politita, e ua rave aˈera ratou i te pae hopea e ia faaorehia te reira. Ua tia ˈtura ia Loucaris ia faaohipa i te mau matini neneiraa i Genève.

Te hoê huriraa o te mau Papai Kerisetiano

Ua faaara te faatura rahi o Loucaris i te Bibilia e i te mana o te Bibilia no te haapii, i to ˈna hinaaro e rave e ia fanaˈo roa te feia riirii i te mau parau i papaihia i roto. Ua ite oia e aita te feia riirii e taa ra i te reo o te mau papai Bibilia Heleni tumu i faauruahia. No reira, te buka matamua ta Loucaris i nenei, o te hoê ïa huriraa o te mau Papai Heleni Kerisetiano na roto i te reo Heleni o to ˈna ra tau. Ua haamata o Maxime Callipolitès, te hoê monahi maramarama, i te haa i nia iho i te avaˈe Mati 1629. E rave rahi o te Ekalesia Orthodoxe tei parau e e ohipa ino roa te huriraa i te mau Papai, noa ˈtu e mea poiri mau te parau papai i tahito ra no te feia taio. No te tamǎrû ia ratou, ua rave o Loucaris e ia neneihia te parau papai tumu e te huriraa apî te tahi i pihai iho i te tahi, e te tahi noa atoa mau manaˈo. I te mea e ua pohe o Callipolitès i muri iti noa ˈˈe i te opereraa i te parau papai rima, na Loucaris iho ïa i faaafaro i te mau parau papai. Ua neneihia taua huriraa ra i muri iti noa ˈˈe i te poheraa o Loucaris i te matahiti 1638.

Noa ˈtu te mau ravea arai a Loucaris, ua faatupu taua huriraa ra i te mauruuru ore rahi o te mau epikopo e rave rahi. Ua ite-maitai-hia ˈtu â e mea au na Loucaris te Parau a te Atua i roto i te omuaraa parau o taua huriraa Bibilia ra. Ua papai oia e te mau Papai, i hurihia na roto i te reo e paraparauhia ra e te taata, “e poroi au maitai ïa no te raˈi mai, tei horoahia mai.” Ua faaitoito oia i te taata “ia ite e ia taio i te mau mea atoa i roto i [te Bibilia]” e ua parau oia e aita ˈtu e ravea no te haapii i ‘te mau mea no nia i te faaroo tei faaherehere-maitai-hia i roto i te Evanelia moˈa a te Atua.’—Philipi 1:9, 10.

Ua faahapa uˈana o Loucaris i te feia i opani i te haapiiraa Bibilia, tae noa ˈtu i te feia i patoi i te huriraa o te parau papai tumu: “Mai te peu e e paraparau aore ra e taio tatou ma te taa ore, mai te mea ra ïa e te taora ra tatou i ta tatou mau parau i roto i te mataˈi.” (A hiˈo i te Korinetia 1, 14:7-9.) I te hopea o te omuaraa parau, teie ta ˈna i papai: “A taio ai outou paatoa i teie Evanelia moˈa a te Atua na roto i to outou reo, a apo mai i te mau maitai na roto i to ˈna taioraa, . . . e ia turama noa mai te Atua i to outou eˈa maitai.”—Maseli 4:18.

Te hoê Faˈiraa i te faaroo

I muri aˈe i to ˈna haamataraa i taua huriraa Bibilia ra, ua rave o Loucaris i te tahi atu â ohipa itoito. I te matahiti 1629, ua nenei oia i Genève i te hoê Faˈiraa i te faaroo. Na ˈna iho teie parau faaara i te mau tiaturiraa ta ˈna i manaˈo e e fariihia e te Ekalesia Orthodoxe. Ia au i te buka ra The Orthodox Church, ua “tatara” taua Faˈiraa ra “i te haapiiraa Orthodoxe o te autahuˈaraa e te mau pǔpǔ taata moˈa hau ê, e te faahapa ra i te haamoriraa i te mau hohoˈa faaroo e te tiaororaa i te mau peata, e mau huru haamoriraa idolo anaˈe hoi.”

Te vai ra 18 irava i roto i te Faˈiraa. Te na ô ra te piti o te irava e mea faauruahia te mau Papai e te Atua e ua hau ê te mana o te reira i to te ekalesia. Te na ôhia ra e: “Te tiaturi nei matou e na te Atua i horoa mai i te Papai Moˈa . . . Te tiaturi nei matou e tei nia ˈˈe te mana o te Papai Moˈa i to te Ekalesia. Ia haapiihia tatou e te Varua Maitai, mea ê ïa ia haapiihia e te hoê taata.”—Timoteo 2, 3:16.

Te turu ra te vau e te ahuru o te mau irava e hoê roa Arai, Tahuˈa Rahi, e Upoo o te amuiraa, o Iesu Mesia. Ua papai o Loucaris e: “Te tiaturi nei matou e ua parahi to tatou Fatu o Iesu Mesia i te rima atau o To ˈna Metua e i reira, ua vavao Oia no tatou, ma te rave o ˈna anaˈe i te tiaraa tahuˈa rahi e arai mau tei haamanahia.”—Mataio 23:10.

Te parau ra te 12 o te irava e e nehenehe te ekalesia e atea ê, ma te faariro i te mea haavare ei mea mau, e nehenehe râ te maramarama o te varua maitai e faaafaro i te reira maoti te mau ohipa a te mau tia haapao maitai. I roto i te irava 18, te parau ra Loucaris e e manaˈo noa te vahi tamâraa hara: “Mea papu e eita e tia ia farii i te manaˈo hamanihia o te Vahi tamâraa hara.”

Mea rahi te mau uiraa e te mau pahonoraa i roto i te tuhaa hau o te Faˈiraa. I reira, te haamatara ra na mua o Loucaris e e tia i te feia faaroo atoa ia taio i te mau Papai e ia ore te hoê Kerisetiano e taio i te Parau a te Atua, mea ino ïa. Te parau atoa ra oia e e tia ia haapae i te mau papai mea papu ore te tumu.—Apokalupo 22:18, 19.

Te ani ra te uiraa maha e: “Eaha to tatou manaˈo i te mau Hohoˈa faaroo, e tia ˈi?” Te pahono ra o Loucaris e: “Te haapiihia ra tatou e te mau Papai Moˈa a te Atua, o te parau maitai ra e, ‘Eiaha roa oe e hamani i te idolo tarai no oe, aore ra i te hohoˈa no te hoê mea i nia i te raˈi ra, aore ra no te hoê mea i raro i te fenua nei; eiaha roa oe e piˈo i raro ia ratou, eiaha hoi e haamori ia ratou; [Exodo 20:4, 5]’ i te mea e e tia ia oe ia haamori, eiaha i tei poietehia, i te Atua poiete râ anaˈe e te hamani i te raˈi e te fenua, e o O ˈna anaˈe ta oe e haamori. . . . Te haamoriraa e te taviniraa i [te mau hohoˈa faaroo], o tei opanihia . . . i roto i te Papai Moˈa, e haapae ïa tatou, ia ore ia moehia ia tatou i te haamori i te Atua poiete e te hamani, eiaha râ te mau û, e te mau hohoˈa, e te mau mea ora i poietehia.”—Ohipa 17:29.

Noa ˈtu e aita i taa maitai roa ia Loucaris te mau mea hape atoa i te tau o te poiri pae varua ta ˈna i ora na,a ua rave oia i te mau tutavaraa maitatai ia mana te Bibilia i nia i te haapiiraa a te ekalesia e ia faaite i te taata i te mau haapiiraa Bibilia.

I muri iti noa ˈˈe i te matararaa mai teie Faˈiraa, ua patoi-rahi-faahou-hia o Loucaris. I te matahiti 1633, ua tamata o Cyrille Contari, te arii epikopo no Berea (Alep i teie mahana), e enemi rahi oia no Loucaris e o tei turuhia e te mau Jésuite, i te faaau e te mau Ottoman no te tiaraa patereareha. Aita râ te opuaraa i manuïa no te mea aita i noaa ia Contari i te aufau. Ua tapea noa mai ïa o Loucaris i te tiaraa. I te matahiti i muri iho, ua aufau o Athanase no Tesalonia fatata e 60 000 moni ario no te tiaraa. Ua ere-faahou-hia o Loucaris. I roto noa râ hoê avaˈe, ua titauhia e ua faatoroa-faahou-hia oia. I muri iho râ, ua noaa mai ia Cyrille Contari ta ˈna e 50 000 moni ario. I taua taime ra, ua afaihia o Loucaris i Rhodes. E ono avaˈe i muri iho, ua nehenehe to ˈna mau hoa e faahoˈi mai ia ˈna.

I te matahiti 1638 râ, ua pari te mau Jésuite e to ratou mau hoa Orthodoxe e e taata orure hau rahi o Loucaris i te Hau emepera Ottoman. I taua taime ra, ua faaue te arii ia haapohehia oia. Ua haruhia o Loucaris, e i te 27 no Tiurai 1638, ua afaihia oia na nia i te hoê pahi nainai e au e no te tiavaru ia ˈna. I te taeraa iho â te pahi i te moana, ua uumihia to ˈna arapoa. Ua tanuhia to ˈna tino i pihai iho i te tahatai, i muri aˈe, ua tatarahia mai to ˈna tino e ua hurihia i roto i te moana. Na te feia ravaai i ite i to ˈna tino e na to ˈna mau hoa i tanu i muri aˈe.

Te tahi mau haapiiraa no tatou

“Eiaha e haamoe e te hoê o te mau opuaraa matamua [a Loucaris], o te haamaramaramaraa ïa e te haamaraaraa i te faito haapiiraa o ta ˈna pǔpǔ ekalesiatiko e ta ˈna nǎnǎ, ua topa roa hoi to ratou faito i te senekele 16 e te omuaraa o te senekele 17,” ta te hoê ïa taata ite e parau ra. Mea rahi te mau haafifiraa i tupu ia ore ia manuïa ta Loucaris opuaraa. Ua tatarahia oia i te tiaraa patereareha e pae taime. E 34 matahiti i muri aˈe i to ˈna poheraa, ua faariro te hoê apooraa perepitero i Ierusalema i ta ˈna mau tiaturiraa ei anatema e ei hairesi. Ua parau ratou e “eiaha” te mau Papai “e taiohia e te mau huru taata atoa, maoti râ e te feia anaˈe e hiˈo ra i te mau mea hohonu o te varua i muri aˈe i te raveraa i te mau maimiraa e tano”—oia hoi, te feia anaˈe e parau-noa-hia e ekalesiatiko i haapiihia.

Ua faaore faahou â te pǔpǔ faatere ekalesiatiko i te mau tutavaraa i ravehia ia fanaˈo ta ratou nǎnǎ i te Parau a te Atua. Ua haamamû uˈana roa ratou i te hoê reo i faaite tahaa i te tahi mau hape o ta ratou mau tiaturiraa aita i roto i te Bibilia. Ua riro ratou ei enemi rahi roa ˈˈe o te tiamâraa e te parau mau i te pae faaroo. Te mea peapea, ua tae roa mai teie huru i to tatou nei tau i te mau pae e rave rau. A feruri na i te ohipa e tupu ia patoi te mau opuaraa ino a te pǔpǔ ekalesiatiko i te tiamâraa o te manaˈo e te parau.

[Nota i raro i te api]

a I roto i ta ˈna Faˈiraa, te turu ra oia i te Toru Tahi e te mau haapiiraa o te oraraa faataa-ê-na-hia e te nephe pohe ore—e mau haapiiraa anaˈe teie aita i roto i te Bibilia.

[Parau iti faaôhia i te api 29]

Ua rave o Loucaris i te mau tutavaraa maitatai ia mana te Bibilia i nia i te haapiiraa a te ekalesia e ia faaite i te taata i te mau haapiiraa Bibilia

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 28]

Loucaris e te Codex Alexandrinus

Hoê o te mau mea taoˈa rahi a te British Library, o te Codex Alexandrinus ïa, e parau papai rima Bibilia teie o te senekele 5 T.T. I roto i na api tumu e 820 o te reira, e 773 noa tei faahereherehia.

A tavini ai o Loucaris ei patereareha i Alexandrie, i Aiphiti, mea rahi ta ˈna pueraa buka. I to ˈna riroraa ei patereareha i Constantinople, ua rave mai oia i te Codex Alexandrinus. I te matahiti 1624, ua pûpû atu oia i te reira i te tia hau Beretane i Turekia ei taoˈa horoa no te Arii Beretane, o James I. E toru matahiti i muri aˈe, ua horoahia te reira i to ˈna mono ra o Charles I.

I te matahiti 1757, ua horoahia te Royal Library a te Arii na te nunaa Beretane, e i teie mahana, te faaiteitehia ra teie codex faahiahia roa i te John Ritblat Gallery i roto i te British Library apî.

[Faaiteraa i te tumu]

Gewerbehalle, Vol. 10

From The Codex Alexandrinus in Reduced Photographic Facsimile, 1909

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 26]

Bib. Publ. Univ. de Genève

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono