“Ia maˈaro te miti”
O OIA te tumu i tupu ai te tahi mau tamaˈi. Ua faaohipahia oia ei ravea aufauraa. I Taina i tahito ra, oia te piti i te faufaaraa i muri i te auro. Oia mau, mea maoro to te taata hiˈo-noa-raa i te miti mai te hoê taoˈa faufaa rahi. Tae roa mai i teie mahana, te parau-noa-hia râ e mea maitai oia no te rapaau e no te tamâ, e te faaohipahia ra oia e ati aˈe te ao nei ei taoˈa haamaitairaa i te taota o te maa e ei taoˈa rapaauraa maa.
Ia hiˈohia te mau huru maitai e rave rahi e te mau faaohiparaa o te miti, e ere i te mea maere ia ravehia oia ei taipe i roto i te Bibilia. E titau te Ture a Mose, ei hiˈoraa, ia tamitihia te mau mea atoa e pûpûhia i nia i te fata na Iehova. (Levitiko 2:13) Aita te reira i ravehia no te haamaitai i te taota o tei faatusiahia ra, peneiaˈe râ no te mea e faahohoˈa te miti i te viivii ore e te tahuti ore.
I roto i ta ˈna Aˈoraa tuiroo i nia i te Mouˈa, ua parau Iesu Mesia i ta ˈna mau pǐpǐ e: “O outou te miti no te fenua.” (Mataio 5:13) Na roto i teie mau parau, te na ô ra ïa Iesu e e ohipa ta ratou pororaa ia vetahi ê no nia i te Basileia o te Atua mai te hoê ravea rapaauraa aore ra faaoraraa i nia i te feia e faaroo mai ia ratou. Oia mau, e paruruhia te feia e faaohipa i te mau parau a Iesu i te viivii i te pae morare e te pae varua i roto i te mau oire i reira ratou e noho ai e e tavini ai.—Petero 1, 4:1-3.
Ua horoa faahou mai râ Iesu i teie faaararaa: “Area ia maˈaro te miti ra, . . . ua riro ïa ei mea faufaa ore, e faaruehia ïa, e e taataahihia e te avae taata.” Ia tatara oia i te reira, ua parau te taata ite i te Bibilia o Albert Barnes e “mea viivii e te anoi i te aihere e te repo” te miti i matauhia e Iesu e ta ˈna mau aposetolo. No reira ia maˈaro te miti, e toe mai paha “e rave rahi repo.” Te tapao ra Barnes e “aita e faufaa faahou to te reira maoti râ . . . ia tuu-noa-hia i nia i te mau eˈa, aore ra mau vahi haereraa, mai ta tatou faaohiparaa i te iriiri.”
Ei haapaoraa i teie faaararaa, e tia i te mau Kerisetiano ia ara eiaha ia faaea i ta ratou pororaa i mua i te taata aore ra e topa faahou i roto i te mau haerea paieti ore. Ia ore anaˈe e inohia ratou i te pae varua e e riro mai ratou ei mea faufaa ore, mai ‘te miti ia maˈaro.’