Te aratairaa i roto i te maitiraa i te mau hoa maitatai
E FARIU te mau taurearea i nia i to ratou mau hoa maoti i to ratou mau metua no te aratairaa no nia i te ahu e te upaupa, ta te hoê ïa parau faataa e faaite ra i roto i te Reader’s Digest. No reira, mea faufaa roa no te mau metua ia ite o vai te mau hoa o ta ratou mau tamarii e teihea ratou.
“E hopoia na outou ia hiˈopoa,” e na ô ra o Esmé van Rensburg, vahine orero paari no te tuhaa no nia i te feruriraa i te fare haapiiraa tuatoru i Afirika Apatoa. Te na ô faahou ra oia e: “E nehenehe ta outou tamarii e inoino ia outou, teie râ e mǎrû mai ratou.” I muri iho, te horoa ra oia i te mau ravea rarahi i muri nei na te mau metua. E tia ia tano te mau ture e ia papu te mau faaueraa tumu matamua; a faaroo i ta outou tamarii; eiaha e riri, a faaea hau noa râ, e a ite eaha ta outou e hinaaro ra e parau. Mai te peu e ua faahoa aˈena ta outou tamarii e te hoê hoa e ore e auhia, a hiˈo i te haerea tano ore ta te auhoaraa e faatupu mai, eiaha râ e opani ia faahoa roa ˈtu â.
Te vai ra te manaˈo tauturu no te mau metua i roto i te Parau a te Atua, te Bibilia. Ei hiˈoraa, te na ô ra: “Ia ru te taata atoa i te faaroo, ia haere maine i te parau, ia haere maine hoi i te riri.” (Iakobo 1:19) Te horoa atoa ra te mau Papai i teie manaˈo tauturu no nia i te maitiraa i te mau hoa: “O tei amui atoa to ˈna haerea i to te feia paari ra, e paari atoa ïa; o tei amui râ i te feia maamaa ra, e pohe ïa.” (Maseli 13:20) Te faaite ra teie mau hiˈoraa i te paari e vai ra i te feia e taio i te Bibilia ma te mauruuru e o te faaohipa ra i te mea ta ˈna e parau ra i roto i te oraraa o te mau mahana atoa.