VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w99 15/7 api 29-31
  • Mau uiraa a te feia taio

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Mau uiraa a te feia taio
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
  • Papai tei tuea
  • Uiraa a te feia taio
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2024
  • Buka Bibilia numera 53—Tesalonia 2
    “Te mau Papai atoa, e mea faaurua ïa e te Atua e e mea faufaa”
  • ‘A faatura i te feia e ohipa puai ra i rotopu ia outou’
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2011
  • Buka Bibilia numera 52—Tesalonia 1
    “Te mau Papai atoa, e mea faaurua ïa e te Atua e e mea faufaa”
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
w99 15/7 api 29-31

Mau uiraa a te feia taio

Te ‘tapaoraa’ i faahitihia i roto i te Tesalonia 2, 3:14, e raveraa haamanahia anei na te amuiraa, aore ra e raveraa na te mau Kerisetiano taitahi no te ape i te feia auraro ore?

Te faaite ra te mea ta te aposetolo Paulo i papai i to Tesalonia e e tuhaa taa maitai ta te mau matahiapo o te amuiraa i roto i taua ‘tapaoraa’ ra. Teie râ, na te mau Kerisetiano taitahi i muri iho e haapao, ma te haamanaˈo i te mau tapao i te pae varua. E taa maitai aˈe ia tatou te reira na roto i te hiˈopoaraa i te aˈoraa a Paulo i roto i to ˈna tupuraa matamua.

Ua tauturu Paulo i te haamau i te amuiraa no Tesalonia, ma te tauturu i te mau tane e te mau vahine ia riro ei feia faaroo. (Ohipa 17:1-4) I muri aˈe, ua papai oia mai Korinetia ˈtu no te haapopou e no te faaitoito ia ratou. Ua horoa atoa Paulo i te mau aˈoraa e titauhia. Ua faaitoito oia ia ratou ‘ia imi maite i te hau, ia haapao i to ratou iho mau toroa, ia rave hoi to ratou iho rima i te ohipa.’ Aita hoi vetahi e na reira ra, no reira Paulo i parau faahou ai e: “Te parau atu nei â hoi matou ia outou, e te mau taeae, e aˈo atu outou i te haapao ore, e haamahanahana ˈtu i te aau taiâ, e tauturu atu i tei paruparu.” Papu maitai, te vai ra te feia “haapao ore”a aore ra te feia haerea tia ore i rotopu i tei tia ia aˈohia.—Tesalonia 1, 1:2-10; 4:11; 5:14.

Tau avaˈe i muri aˈe, ua papai Paulo i te piti o ta ˈna rata i to Tesalonia, e te tahi mau manaˈo hau no nia i te vairaa mai o Iesu a muri aˈe. Ua horoa atoa Paulo i te tahi atu â aratairaa e nafea i nia i te feia haerea tia ore ‘aore e rave ra i te ohipa, e hiˈopoa ra râ i ta vetahi ê ra haapaoraa.’ Aita ta ratou mau ohipa e tuati ra i te hiˈoraa o Paulo ei taata rave puai i te ohipa e i ta ˈna faaueraa maramarama atoa e rave i te ohipa no te turu ia ratou iho. (Tesalonia 2, 3:7-12) Ua faaue Paulo ia ravehia te tahi mau taahiraa avae. Ua ravehia teie mau taahiraa avae i muri aˈe i tei rave-aˈena-hia e te mau matahiapo, oia hoi e aˈo i te feia haerea tia ore. Teie ta Paulo i papai:

“Te aˈo atu nei hoi matou ia outou, e te mau taeae, . . . e faataa ê mai outou i te mau taeae haerea tia ore atoa ra, aore i au i te parau i tuuhia ta ˈna i ite ia matou nei. Area outou, e te mau taeae, eiaha e toaruaru i te raveraa i te parau maitai. E te taata e ore e faaroo i ta matou parau i teie nei episetole, tapao atu i te reira taata, e eiaha e amui atu ia ˈna, ia haama oia. Eiaha râ e parau e enemi, e aˈo atu râ ei taeae.”—Tesalonia 2, 3:6, 13-15.

No reira, te tahi atu â mau taahiraa avae e ravehia, oia ïa e faataa ê mai i te feia haerea tia ore, e tapao ia ratou, e eiaha e amui atu ia ratou, e aˈo râ ia ratou ei taeae. I roto i teihea mau tupuraa e na reira ˈi te mau melo o te amuiraa? No te taa i te reira, e hiˈo mai tatou e toru huru tupuraa aita Paulo e haamatara ra i ǒ nei.

1. Ua ite tatou e mau taata tia ore te mau Kerisetiano e e hape iho â ratou. Ua riro râ te here ei tapao o te Kerisetianoraa mau, o te titau ra ia tatou ia taa e ia faaore i te mau hape a vetahi ê. Ei hiˈoraa, e nehenehe te hoê Kerisetiano e riri, mai tei tupu i rotopu ia Baranaba e Paulo. (Ohipa 15:36-40) Aore ra no te rohirohi, e parau paha te hoê taata i te tahi mau parau etaeta e te mauiui. I roto i teie mau hiˈoraa, ma te faaite i te here e te faaohipa i te mau aˈoraa Bibilia, e nehenehe tatou e tapoˈi i te hape, a tamau atu ai i te ora, i te amui atu, e i te rave i te ohipa e to tatou hoa Kerisetiano. (Mataio 5:23-25; 6:14; 7:1-5; Petero 1, 4:8) Papu maitai, e ere teie mau hapa ta Paulo e faahiti ra i roto i te Tesalonia 2.

2. Aita Paulo e faahiti ra i te hoê tupuraa i reira te hoê Kerisetiano e maiti ai o ˈna iho i te taotia i te amui i te tahi atu Kerisetiano e ere to ˈna mau eˈa aore ra mau haerea i te mea maitai—ei hiˈoraa, te hoê Kerisetiano e au ra e mea au roa na ˈna te mau faaanaanataeraa aore ra te mau mea materia. Aore ra e taotia paha te hoê metua i te amuimuiraa a ta ˈna tamarii i te tahi atu mau tamarii aita e auraro ra i te mau metua, e hauti ra ma te haavî aore ra ma te atâta, aore ra aita e haafaufaa ra i te Kerisetianoraa. E mau faaotiraa taitahi noa teie ia au i ta tatou e taio ra i roto i te Maseli 13:20: “O tei amui atoa to ˈna haerea i to te feia paari ra, e paari atoa ïa; o tei amui râ i te feia maamaa ra, e pohe ïa.”—A faaau e te Korinetia 1, 15:33.

3. I nia i te hoê faito ino ê atu, ua papai Paulo i to Korinetia no nia i te hoê taata e rave ra i te hara ino e aita e tatarahapa ra. Ua titauhia ia tiavaru i taua feia hara tatarahapa ore ra i rapaeau i te amuiraa. Mai te mea ra e ua riro te taata “parau ino” ia Satani. I muri iho, eita e tia i te mau Kerisetiano taiva ore ia amui atu i taua feia parau ino ra; ua faaue te aposetolo Ioane i te mau Kerisetiano eiaha e aroha noa ˈtu ia ratou. (Korinetia 1, 5:1-13; Ioane 2, 9-11) Aita râ te reira e tuati ra i te aˈoraa a te Tesalonia 2, 3:14.

Mea taa ê te tupuraa o te feia “haerea tia ore” i faahitihia i roto i te Tesalonia 2, i na tupuraa e toru i nia nei. Ua papai Paulo e e “mau taeae” noâ ratou, o te tia ia aˈohia e ia ravehia mai te reira. No reira, te fifi e te mau taeae “haerea tia ore” e ere ïa no nia i te hoê noa ohipa i tupu i rotopu i te mau Kerisetiano, e ere atoa i te hoê fifi rahi e tia i te mau matahiapo o te amuiraa ia faaafaro na roto i te tiavaruraa, mai ta Paulo i na reira no te peu taiata i Korinetia. Aita te feia “haerea tia ore” i rave i te hara ino roa, mai te taata i tiavaruhia i Korinetia.

Te hara a te feia “haerea tia ore” i Tesalonia, oia ïa ua taa ê mai ratou i te Kerisetianoraa. Aita ratou i rave i te ohipa, no te mea paha e ua manaˈo ratou e ua fatata te Mesia i te hoˈi mai aore ra no to ratou faatau. Hau atu â, te faatupu ra ratou i te peapea rahi ma te ‘hiˈopoa i ta vetahi ê ra haapaoraa.’ Eita e ore e ua aˈo pinepine te mau matahiapo o te amuiraa ia ratou, ia au i te manaˈo paari o Paulo i roto i ta ˈna rata matamua e te tahi atu mau manaˈo paari o te Atua. (Maseli 6:6-11; 10:4, 5; 12:11, 24; 24:30-34) Teie râ, ua onoono noa ratou i roto i te hoê haerea i faaino i te amuiraa e o te nehenehe e naea i te tahi atu mau Kerisetiano. No reira te matahiapo Kerisetiano o Paulo, ma te ore e faahiti i te iˈoa o te mau taata, i huti ai i te ara-maite-raa i nia i to ratou haerea tia ore i mua i te taata, ma te faaite tahaa i ta ratou ohipa hape.

Ua faaite atoa oia i te amuiraa e mea tano aˈe no ratou ei Kerisetiano taitahi ia “tapao” i te feia haerea tia ore. Oia hoi e tia i taua mau taata ra ia nota i te feia e te tuati ra ta ratou mau ohipa i tei faaara-tahaa-hia i te amuiraa. Ua aˈo Paulo ia “faataa ê mai” ratou “i te mau taeae haerea tia ore atoa ra.” E ere ïa te auraa e e ape roa ratou i taua mau taata ra, no te mea e tia ia ratou ia ‘aˈo atu ei taeae.’ E tamau noa ratou i te farerei ei mau Kerisetiano i te mau putuputuraa e peneiaˈe i roto i te taviniraa. E nehenehe ratou e tiaturi e e farii to ratou taeae i te aˈoraa e e haapae oia i to ˈna mau eˈa iino.

E “faataa ê mai” ratou ia ˈna i roto i teihea auraa? Papu maitai, i roto i te hoê tupuraa totiale. (A faaau e te Galatia 2:12.) Ia faaea ratou i te faatupu i te mau auraa totiale e i te faaanaanatae e o ˈna, e faaite te reira ia ˈna e mea au ore na te feia e faatura ra i te mau faaueraa tumu i to ˈna haerea. Noa ˈtu e aita oia e haama ra e e taui ra, eita ïa vetahi ê e haapii i to ˈna haerea e e riro mai ia ˈna. I te hoê â taime, e tia i teie mau Kerisetiano ia haamau i to ratou feruriraa i nia i te mau mea maitatai. Teie ta Paulo i aˈo ia ratou: “Area outou, e te mau taeae, eiaha e toaruaru i te raveraa i te parau maitai.”—Tesalonia 2, 3:13.

Papu maitai, e ere teie aˈoraa a te aposetolo i te tumu no te hiˈo ino aore ra no te haava i to tatou mau taeae e rave ra i te tahi mau hape rii. Ta ˈna râ tapao, o te tautururaa ïa i te hoê taeae e rave ra i te hoê haerea ino aita roa ˈtu e tuati ra i te Kerisetianoraa.

Aita Paulo i haamau i te mau ture faataa-huˈahuˈa-hia mai te mea ra e te tamata ra oia i te faatupu i te hoê raveraa fifi roa. Mea papu maitai râ e e tia i te mau matahiapo ia aˈo na mua e ia tamata i te tauturu i te hoê taata haerea tia ore. Ia ore ratou e manuïa e ia onoono te taata i roto i to ˈna haerea ino e e nehenehe te reira e faaino ia vetahi ê, e faaoti paha ratou e faaara i te amuiraa. E nehenehe ratou e faanaho i te hoê oreroraa parau o te faataa no te aha e haapae ai i te haerea tia ore. Eita ratou e faahiti i te mau iˈoa, e tauturu râ ta ratou oreroraa parau faaara i te paruru i te amuiraa no te mea e vai ara ˈtu â te feia farii maitai i te taotia i ta ratou mau ohipa totiale e te feia atoa e faaite papu ra i taua haerea tia ore ra.

Mea maitai i muri iho e e haama te taata haerea tia ore i to ˈna haerea e e taui oia. Ia ite te mau matahiapo e vetahi ê i roto i te amuiraa i te tauiraa, e nehenehe ratou taitahi e faaoti e amui faahou ia ˈna.

No reira, ei haapotoraa: Te pûpû ra te mau matahiapo o te amuiraa i te tauturu e te mau aˈoraa mai te peu e e haerea tia ore to te hoê taata. Ia ore oia e farii e e haerea hape to ˈna e ia tamau noa oia i te riro ei hiˈoraa ino, e nehenehe te mau matahiapo e faaara i te amuiraa na roto i te hoê oreroraa parau o te faataa maitai i te manaˈo o te Bibilia—no nia anei i te haamatauraa i te feia aita i roto i te parau mau, aore ra te mau huru haerea tano ore atoa. (Korinetia 1, 7:39; Korinetia 2, 6:14) E nehenehe te mau Kerisetiano taitahi i roto i te amuiraa i faaarahia e faaoti e taotia i te amui i te feia e pee mau ra i te hoê haerea tia ore, e e taeae noâ râ ratou.

[Nota i raro i te api]

a Te faaohipa-noa-hia ra te parau Heleni no te mau faehau aita i haapao i te haapiiraa aore ra aita i pee i te aˈo, e no te feia haapii atoa i mairi i te haapiiraa.

[Hohoˈa i te api 31]

E aˈo te mau matahiapo Kerisetiano i te feia haerea tia ore e e faariro râ ia ratou ei mau hoa faaroo

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono