VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w99 15/5 api 3-6
  • Te horoa ra anei outou i te taime no to outou utuafare?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te horoa ra anei outou i te taime no to outou utuafare?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te tauaparau-ore-raa
  • Mea titauhia te tutava-maite-raa
  • Te tauturu no roto mai i te Parau a te Atua
  • E te metua, e te tamarii, a aparau ma te here
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova—2013
  • Te faatupuraa i te taairaa i roto i te utuafare fetii e i roto i te amuiraa
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
  • A ohipa no te paruru i to outou utuafare e tae roa ˈtu i roto i te ao apî a te Atua
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • E nafea to oe utuafare e oaoa ˈi? (Tuhaa 2)
    Ia ora oe e a muri noa ˈtu! (Aparauraa Bibilia)
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
w99 15/5 api 3-6

Te horoa ra anei outou i te taime no to outou utuafare?

“I TAPONE, mea herehia te mau metua tane—Noa ˈtu e te ohipa rahi nei ratou e aita e hauti ra e ta ratou mau tamarii.” No roto mai teie upoo parau i te vea ra Mainichi Shimbun e rave rahi matahiti i teie nei. Ua tapao te tumu parau e e 87,8 % o te mau tamarii Tapone i roto i te hoê titorotororaa i ravehia e te faatereraa hau tei faaite i to ratou hinaaro e haapao i to ratou mau metua tane ia ruau-anaˈe-hia. I roto râ i te neneiraa Beretane o teie vea, ua faahitihia taua manaˈo ra i raro aˈe i te hoê upoo parau taa ê. Te na ô ra e: “Mau metua tane e mau tamaiti: Te hoê ohipa tâua-ore-hia.” Ua haapapu te tumu parau i te tahi tuhaa o taua noa râ titorotororaa, e ere mai te neneiraa Tapone. I te mau mahana ohipa atoa, te horoa nei te mau metua tane Tapone e 36 minuti noa no ta ratou mau tamarii. Ei faaauraa, i Helemani Tooa o te râ te horoa nei te mau metua tane e 44 minuti no ta ratou mau tamarii i te hoê mahana o te hebedoma, e i te mau Hau Amui no Marite, e 56 minuti ïa.

E ere noa te mau metua tane anaˈe o te ore nei e horoa i te taime no ta ratou mau tamarii. Te rahi noa ˈtu ra te mau metua vahine o te rave ra i te ohipa i rapaeau i te utuafare. Ei hiˈoraa, e rave rahi mau metua vahine ratou anaˈe o te rave ra i te ohipa no te haapao i te mau hinaaro o te utuafare. Ei faahopearaa, ua iti te taime ta te mau metua—mau metua tane e metua vahine atoa—e horoa ra no ta ratou mau tamarii.

Ua faaite te hoê tuatapaparaa i ravehia i te matahiti 1997 i nia e 12 000 taurearea Marite e, mea varavara aˈe paha te mau taurearea e taairaa piri to ratou e to ratou mau metua i te roohia i te hepohepo i te pae o te mau manaˈo horuhoru, i te hinaaro e haapohe ia ratou, i te pee i te haavîraa uˈana, aore ra i te rave i te mau raau taero. E ua parau te hoê o te mau taata maimi tei apiti atu i roto i taua tuatapaparaa rahi ra e: “Eita outou e nehenehe e faatupu i te tahi mau taairaa piri e ta outou mau tamarii mai te peu e aita outou i reira no ratou.” Mea faufaa roa te horoaraa i te taime no ta outou mau tamarii e te aparauraa e o ratou.

Te tauaparau-ore-raa

O te mau utuafare iho â râ e mea atea te hoê o te mau metua i te raveraa i te ohipa te ite nei i te faaearaa o te tauaparauraa. Parau mau, aita te tauaparau-ore-raa i taotiahia i te mau utuafare e te vai ra te hoê metua o te ora ra i te atea ê. Noa ˈtu te ora nei ratou i te fare, te haere nei te tahi mau metua i te ohipa na mua ˈˈe ta ratou mau tamarii e ara ˈi e te hoˈi mai nei i te fare ia taoto anaˈe ratou. No te mono i te ereraa i te tauaparau, te horoa ra vetahi mau metua i te taime no to ratou utuafare i te mau hopea hebedoma aore ra i te tau faafaaearaa haapiiraa. Te parau nei ratou e te horoa nei ratou i te taime “maitai” no ta ratou mau tamarii.

Teie râ, te mono ra anei te horoa-pinepine-raa i te taime i te maitairaa o te taime i ravehia? Te pahono ra te taata maimi ra o Laurence Steinberg e: “I te rahiraa o te taime, mea maitai aˈe te mau tamarii o te horoa rahi nei i te taime no to ratou mau metua i te mau tamarii o te ore e horoa ra i te taime. E au ra e mea fifi roa ia mono i taua ereraa ra. Ua haafaufaa-rahi-roa-hia te parau o te maitai.” Te reira mau iho â ta te hoê vahine no Birmanie e manaˈo ra. Te hoˈi nei ta ˈna tane—te hoê taata Tapone mau—na te ohipa mai i te hora hoê aore ra piti i te mau aahiata atoa. Noa ˈtu e te horoa ra o ˈna i te taime no to ˈna utuafare i te mau hopea hebedoma, te parau ra ta ˈna vahine e: “Aita te faaearaa i te fare i te mau Mahana maa e te mau Sabati e nehenehe e mono i te faaearaa e te utuafare i te toea o te mau mahana o te hebedoma. . . . E nehenehe anei outou e ore e tamaa i roto i te hebedoma e e amu hua i te maa o te hebedoma i te mau Mahana maa e te mau Sabati?”

Mea titauhia te tutava-maite-raa

Mea ohie aˈe ia parau e, ia tapea i te hoê aparauraa maitai i roto i te utuafare i te rave atu. E ere i te mea ohie no te hoê metua tane aore ra te hoê metua vahine rave ohipa ia imi i te moni e ia haapao i te mau hinaaro o te utuafare, ia horoa i te taime no te utuafare. E rave rahi o te ora i te atea ê i te fare no te ohipa o te aparau ra ma te taniuniu pinepine aore ra ma te papai i te rata. Teie râ, tei te fare anei pauroa aore ra aita, mea titauhia te tutava-maite-raa no te tapea i te hoê aparauraa utuafare maitai mau.

E amo te mau metua o te ore e tâuˈa ra i te aparauraa e to ratou utuafare i te utua no to ratou haapao ore. Ua faaruru te hoê metua tane o tei ore i horoa rahi i te taime no to ˈna utuafare, tei ore atoa i tamaa e o ratou, i te tahi mau faahopearaa peapea mau. Ua riro mai ta ˈna tamaiti ei tamaroa ino mau, e ua haruhia ta ˈna tamahine no te ohipa eiâ i roto i te fare toa. I to te metua tane ineineraa no te haere i te tahua huiraa popo i te hoê poipoi Sabati, ua riri taue aˈera te tamaroa. “O mama anaˈe te metua i roto i teie fare?” o ta ˈna ïa i tutuô. “Na mama e faaoti no te mau mea atoa i roto i te utuafare. O oe râ papa, aita hoê aˈe . . . ,” o ta te tamaroa ïa i autâ.

Ua turai teie mau parau i te metua tane ia feruri. I te pae hopea ua faaoti o ˈna, ei haamataraa, ia inu i te taofe e te utuafare. I te haamataraa, o o ˈna anaˈe e ta ˈna vahine. I muri iho, ua apiti atoa mai te mau tamarii, e ua riro te amuraa maa ei vahi no te aparauraa. Ua aratai te reira i te utuafare ia tamaa amui i te po. Te tutava ra ïa te metua tane i te faaora i to ˈna utuafare i te huˈahuˈa-roa-raa.

Te tauturu no roto mai i te Parau a te Atua

Te faaitoito ra te Bibilia i te mau metua ia rave i te taime no te tauaparau e ta ratou mau tamarii. Na roto i te arai o te peropheta ra o Mose, ua haapiihia te mau ati Iseraela e: “E faaroo mai, e Iseraela e: O Iehova to tatou Atua, hoê Iehova: e teie nei, e hinaaro atu oe i to Atua ia Iehova ma to [mafatu] atoa, e ma to [nephe] atoa, e ma to puai atoa. E teie nei mau parau ta ˈu e parau atu ia oe i teie nei mahana, ei roto i to [mafatu] e vai ai: e e haapii tamau maite oe i to mau tamarii i taua mau parau nei; o ta oe ïa e parau ia parahi noa oe i roto i te fare, e ia haere noa oe na te eˈatia ra, e ia taoto noa oe ra, e ia tia noa oe i nia ra.” (Deuteronomi 6:4-7; MN) Oia mau, e tia i te feia i rotopu ia tatou e mau metua ratou ia opua mau e horoa i te taime no to ratou utuafare mai te peu e e hinaaro tatou e haamau i te parau a te Atua i roto te feruriraa e te mafatu o te mau tamarii.

Te vahi anaanatae, ua faaite te tuatapaparaa i faahitihia i nia ˈtu no te matahiti 1997, tei ravehia i nia e 12 000 taurearea Marite e “i rotopu i na fatata 88 % . . . o te huiraatira tei parau e e haapaoraa ta ratou, mea paruru te faufaaraa o te faaroo e te pure tei itehia.” Ua ite te mau Kerisetiano mau e e paruru te haapiiraa i te pae faaroo tano maitai i te mau taurearea i te tahi mau ohipa mai te inu-hua-raa i te ava aore ra te rave-hua-raa i te raau taero, te hepohepo i te pae o te mau manaˈo horuhoru, te haapoheraa ia ˈna iho, te haavîraa uˈana, e e rave rahi atu â.

Te manaˈo ra te tahi mau metua e mea fifi roa ia faataa i te taime no ta ratou utuafare. Te reira iho â no te mau metua vahine faaea taa noa, o te tia râ ia rave i te ohipa. Nafea ratou e nehenehe ai e faataa i te taime no te faaea e to ratou utuafare? “E tapeâ oe i te paari maitai e te [“puai feruriraa,” MN],” o ta te Bibilia ïa e parau ra. (Maseli 3:21) E nehenehe te mau metua e faaohipa i te “puai feruriraa” no te faataa i te taime no to ratou utuafare. Nafea?

Mai te peu e e metua vahine rave ohipa outou o te rohirohi roa i muri aˈe i te hoê mahana raveraa ohipa, no te aha e ore ai outou e ani i ta outou mau tamarii ia faaineine i te maa e o outou? E horoa taua taime ra o ta outou e rave amui ra i te hoê ravea ia faatupu outou i te taairaa piri te tahi e te tahi. I te omuaraa, e nehenehe te faaôraa mai i ta outou mau tamarii e rave rahi roa i te taime. Teie râ, e ite oioi outou e, mea oaoa mau te reira e e faaherehere atoa hoi te reira i te taime.

E metua tane paha outou e e tabula ohipa î maitai ta outou no te mau hopea hebedoma. No te aha e ore ai outou e haapao i te tahi o teie mau ohipa e ta outou mau tamarii? E nehenehe outou e aparau e o ratou a ohipa amui noa ˈi outou e i te hoê â taime e horoa ia ratou i te hoê haapiiraa faufaa. Te faaitoito ra te aˈoraa a te Bibilia ia haapii outou i te Parau a te Atua i ta outou mau tamarii, ia aparau e o ratou ‘ia parahi noa outou i roto i te fare, e ia haere noa outou na te eˈatia ra’—oia hoi i te mau taime atoa. Te aparauraa e ta outou mau tamarii a ohipa amui noa ˈi outou, e faaiteraa ïa i te “paari maitai.”

E horoa mai te horoaraa i te taime no to outou utuafare i te mau haamaitairaa o te vai maoro atu. “Te feia i faaroo i te aˈo ra te reira te paari,” o ta te hoê maseli a te Bibilia e parau ra. (Maseli 13:10) Ma te rave i te taime no te aparau e to outou utuafare, e nehenehe ïa outou e horoa i te aratairaa paari ia ratou i roto i te mau fifi o te oraraa o te mau mahana atoa. E nehenehe teie huru aratairaa horoahia i teie nei e faaherehere e rave rahi taime e e faaape i te mauiui no a muri aˈe. Hau atu, e nehenehe te reira e faaoaoa ia outou e ia ratou atoa. No te horoa i taua aratairaa ra, mea titauhia ia outou ia haafaufaa i te vairaa faahiahia o te paari te nehenehe e itehia i roto i te Parau a te Atua, te Bibilia. A faaohipa i te reira no te haapii i ta outou mau tamarii e no te aratai i te mau taahiraa avae o to outou utuafare.—Salamo 119:105.

[Hohoˈa i te api 4]

Mea varavara aˈe paha te mau taurearea e taairaa piri to ratou e to ratou mau metua i te roohia i te hepohepo i te pae o te mau manaˈo horuhoru

[Hohoˈa i te api 5]

E horoa mai te tauaparauraa maitai i te mau haamaitairaa maitatai mau i roto i te oraraa utuafare

[Hohoˈa i te api 6]

A ohipa amui noa ˈi outou e ta outou tamarii, e nehenehe outou e aparau e e horoa i te hoê haapiiraa faufaa

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono