Ua faahoˈihia mai te iˈoa o te Atua
“I MURI aˈe i te iritiraahia te iˈoa Iehova i roto i te mau Bibilia e rave rahi matahiti e peneiaˈe e rave rahi senekele, to ˈna mau Ite no teie tau, te haapaoraa Kerisetiano anaˈe e turu ra e tei tapea maite na reta Hebera e maha.”a
No roto mai te mau parau i nia nei i te buka ra Jeová dentro do Judaísmo e do Cristianismo (Iehova i roto i te faaroo ati Iuda e te Kerisetianoraa), a te taata papai Beresilia ra o Assis Brasil. Teie râ, e nehenehe paha e uihia teie uiraa, Noa ˈtu e te faaohipa nei te tahi mau huriraa Bibilia i te iˈoa o te Atua na roto i te hoê aore ra te tahi atu huru, no te eaha te tahi atu mau haapaoraa i iriti ai te reira i roto i ta ratou Bibilia? “Ua faaorehia te iˈoa o te Atua,” ta Brasil ïa e parau ra “no te mǎtaˈu anei . . . , no te tahi mau tumu, aore ra no te hoê hinaaro e faahanahana i te iˈoa o Iesu e to to ˈna metua vahine ra o Maria.”
Teie râ, mai ta Brasil Tane e faahiti papu ra: “Ua faatitiaifaro-taatoa-hia te iritiraahia te iˈoa o te [Atua] na roto i te reo Potiti e te mau Saintes Écritures—Traduction du monde nouveau.” Mea nafea ïa? Na roto ïa i te faahoˈi-faahou-raahia mai te iˈoa Iehova i to ˈna vahi tia i roto i taua Bibilia ra. E itehia te iˈoa o Iehova hau atu i te 7 200 taime i roto i te Traduction du monde nouveau.
Mai to ˈna neneiraa matamua, ua hau atu i te ono mirioni e te afa o teie huriraa tumu no teie tau na roto i te reo Potiti tei operehia. No reira te hoê taata papai vea o te vea Beresilia ra Diário do Nordeste (Vea no te pae Apatoerau hitia o te râ) i ani oioi ai, “Ua ite anei outou e e iˈoa to te Atua?” Auaa teie huriraa Bibilia apî e nehenehe ai te mau mirioni taata e pahono, “E. O Iehova te iˈoa o te Atua.”
[Nota i raro i te api]
a I roto i te reo Hebera, e papaihia te iˈoa o te Atua יהוה. Teie na reta e maha (taiohia mai te pae atau i te pae aui) tei pii-pinepine-hia na reta Hebera e maha.