Eaha te titauhia e manuïa ˈi te faaipoiporaa?
E maiti anei outou i te ouˈa i roto i te hoê anavai hou e haapii ai i te au? E nehenehe teie haerea maamaa e riro ei mea atâta—ei mea pohe atoa. A feruri na i te rahiraa taata e ouˈa nei i roto i te faaipoiporaa ma te ore e ite nafea ia amo i to te reira mau hopoia.
UA PARAU Iesu e: “O vai ïa taata i ǒ outou nei ia opua i te fare e faatia, e ore e mata na i te parahi i raro, a taio ai i te taoˈa e oti ai, i te navairaa ta ˈna taoˈa?” (Luka 14:28) E parau mau no te faatiaraa i te fare ra, e parau mau atoa ïa no te faaipoiporaa. E tia i te feia e hinaaro ra e faaipoipo ia numera i te haamâuˈaraa o te faaipoiporaa, ia papu ia ratou e e maraa ia ratou te mau titauraa.
Te hoê hiˈoraa i te faaipoiporaa
E haamaitairaa mau te fanaˈoraa i te hoê hoa o te apiti ia tatou i roto i te mau oaoaraa e te mau peapea o te oraraa. E nehenehe te faaipoiporaa e faaore i te moemoe e te hepohepo. E nehenehe te reira e haamâha i to tatou hinaaro tumu i te here, te auhoaraa e te fanaˈoraa te tahi i te tahi. Ua tano mau te Atua i te parauraa ia oti ia ˈna i te poiete ia Adamu e: “E ere ïa i te mea maitai ia parahi noa Adamu oia anaˈe ra; e hamani au i te tahi tauturu au na ˈna ra.”—Genese 2:18; 24:67; Korinetia 1, 7:9.
Oia mau, e nehenehe te faaipoiporaa e faaafaro i te tahi mau fifi. E hopoi atoa mai râ i te tahi mau fifi apî. No te aha? No te mea ua riro te faaipoiporaa ei apitiraa i na huru taata e piti, o te tano paha te tahi i te tahi, aita râ i hoê â roa. No reira, i te tahi taime, e peapea atoa te mau hoa apiti i tano maitai te tahi i te tahi. Ua papai te aposetolo Kerisetiano Paulo e “e ati” to te feia faaipoipo “i te tino nei”—aore ra mai tei hurihia i roto i te Bibilia ra The New English Bible, “e mauiui e e inoino” to ratou “i roto i te oraraa i te pae tino nei.”—Korinetia 1, 7:28.
E manaˈo peapea roa anei to Paulo? Eita roa ˈtu! Te faaitoito noa ra oia i te feia e opua ra e faaipoipo ia faaohipa i te feruriraa tano noa. Eita e nehenehe e tiaturi i te manaˈo horuhoru e tupu ia hinaaro tatou i te hoê taata no te ite eaha te huru o te oraraa i roto i te mau avaˈe e te mau matahiti e haere mai i muri mai i te mahana faaipoiporaa. E faaipoiporaa to ˈna mau tautooraa e to ˈna mau fifi. Eiaha e ui maere e e tupu mai anei te reira, e uiui râ nafea ia faaruru atu ia tupu noa mai.
E taime maitai te mau fifi no te hoê tane e ta ˈna vahine ia faaite raua e te here mau ra anei raua te tahi i te tahi. Ei hiˈoraa: E nehenehe te hoê pahi utaraa ratere e riro ei mea haviti mau a faaea noa ˈi te reira i pihai iho i te uahu. E itehia râ to ˈna maitai mau i nia i te miti ia tere oia—peneiaˈe i roto i te mau are miti rahi i te tau vero. Oia atoa, eita e itehia te paari o te hoê faaipoiporaa i te mau taime hau noa. I te tahi taime, e itehia te reira ia tamatahia i roto i te mau huru tupuraa i reira nau hoa faaipoipo e faaruru ai i te mau fifi e au i te vero.
No te na reira, mea hinaarohia ia tǎpǔ na feia faaipoipo, no te mea ua opua te Atua “ia ati” atu te hoê tane “i ta ˈna vahine” e ia “riro . . . raua ei hoê.” (Genese 2:24) E taiâ te taata e rave rahi i teie mahana i te parau o te tǎpǔ. Teie râ, mea tano iho â ia tǎpǔ na taata o te here mau ra te tahi i te tahi e e faaea tamau raua. E turahia te faaipoiporaa i te tǎpǔ. E niu te reira no te tiaturi e noa ˈtu eaha te ohipa e tupu mai, e turu iho â te hoê tane e ta ˈna vahine te tahi i te tahi.a Mai te peu e aitâ outou i ineine no teie huru tǎpǔ, aita ïa outou i ineine mau atura no te faaipoiporaa. (A faaau e te Koheleta 5:4, 5.) E nehenehe atoa te feia i oti aˈena i te faaipoipo e mauruuru atu â i te faufaaraa o te tǎpǔ ia vai maoro te faaipoiporaa.
Te hiˈoraa ia outou iho
Papu maitai e e nehenehe ta outou e numera i te mau huru maitatai ta outou e hinaaro e ite mai i nia i te hoê hoa apiti. Mea fifi roa ˈtu râ ia hiˈo ia outou iho no te ite nafea outou e haamaitai ai i te oraraa feia faaipoipo. Mea faufaa te hiˈoraa ia tatou iho, na mua ˈˈe e i muri aˈe i te euhe o te faaipoiporaa. Ei hiˈoraa, a ui ia outou iho i te mau uiraa i muri nei.
• Te hinaaro ra anei au e tǎpǔ i to ˈu hoa apiti no te hoê oraraa maoro?—Mataio 19:6.
I te tau o te peropheta o te Bibilia ra o Malaki, e rave rahi mau tane tei faarue i to ratou mau hoa apiti, peneiaˈe no te faaipoipo atu i te mau vahine apî aˈe. Ua parau Iehova e ua î ta ˈna fata i te roimata o te mau vahine i faaruehia, e ua haava oia i te mau tane i ‘haavare’ i to ratou mau hoa apiti.—Malaki 2:13-16.
• Mai te peu e te feruri nei au e faaipoipo, ua mairi anei ia ˈu te matahiti apî i reira te mau hinaaro i te taatiraa e puai roa ˈˈe ai e e hape ai te feruriraa?—Korinetia 1, 7:36.
“Mea atâta roa te faaipoiporaa i te apî-roa-raa,” o ta Nikki ïa e parau nei, e 22 matahiti hoi to ˈna a faaipoipo ai oia. Te faaara nei oia e: “E tauiui noa to outou mau manaˈo hohonu, ta outou mau tapao, e tei auhia e outou mai te taime a fatata ˈi te 20raa o to outou matahiti e tae roa ˈtu fatata i te 30raa o to outou matahiti.” Parau mau, eita e itehia e ua ineine anei outou no te faaipoiporaa na nia noa i to outou matahiti. Teie râ, e nehenehe te faaipoiporaa aita anaˈe i mairi atura te matahiti apî a tahi ra te mau hinaaro i te taatiraa e tupu ai ma te puai mau, e haafifi i te feruriraa e e tapo i te mata o te hoê i mua i te mau fifi e tupu mai.
• Eaha te mau huru taata e vai ra i roto ia ˈu o te tauturu e ia manuïa te faaipoiporaa?—Galatia 5:22, 23.
Ua papai te aposetolo Paulo i to Kolosa e: “E faaau aroha noa, e te hamani maitai, e te haehaa, e te mǎrû, e te faaoromai rahi.” (Kolosa 3:12) E tano teie aˈoraa i te feia e hinaaro ra e faaipoipo oia atoa i te feia i oti aˈena i te faaipoipo.
• E nehenehe anei ta ˈu e faaite i te paari e hinaarohia no te turu i te hoê apiti i roto i te mau taime fifi?—Galatia 6:2.
“Ia tupu te mau fifi,” ta te hoê ïa taote e parau nei, “mea pinepine, e faahapahia te hoa apiti. O vai te tia ia faahapahia, e ere te reira i te mea faufaa roa. Ia imi râ te tane e ta ˈna vahine nafea raua e tahoê ai no te haamaitai i to raua mau auraa feia faaipoipo.” E au maite te mau parau a te Arii paari ra o Solomona i te feia faaipoipo. “E maitai te taata toopiti i te taata hoê,” o ta ˈna ïa i papai, “ia hiˈa hoi te tahi ra, na te hoa e rave e faatia i nia; te taata hoê râ ia hiˈa ra, atae hoi oia, aita hoi o ˈna e taua ei faatia ia ˈna i nia!”—Koheleta 4:9, 10.
• E taata huru mata oaoa e te manaˈo anaanatae noa anei au, aore ra e mata peapea e e manaˈo anaanatae ore noa to ˈu?—Maseli 15:15.
E hiˈo te hoê taata manaˈo anaanatae ore i te mau mahana atoa ei mea ino. Eita te faaipoiporaa e taui semeio i teie huru feruriraa! E riro mai iho â te hoê taata taa noa—te hoê tane aore te hoê vahine—o te faaino i te mau mea atoa aore ra e manaˈo anaanatae ore noa to ˈna, ei hoa faaipoipo o te faaino i te mau mea atoa aore ra e manaˈo anaanatae ore noa to ˈna. E nehenehe te hoê huru feruriraa anaanatae ore e faatupu i te ahoaho i roto i te faaipoiporaa.—A faaau e te Maseli 21:9.
• E tapea anei au i te hitahita ore ia tupu te faateimaharaa, aore ra e parau anei au i te mau parau iria?—Galatia 5:19, 20.
Te faauehia ra te mau Kerisetiano ia “haere maine . . . i te riri.” (Iakobo 1:19) Na mua ˈˈe e i muri aˈe i te faaipoiporaa, e tia i te hoê tane aore ra te hoê vahine ia faahotu i te aravihi i te ora ia au i teie aˈoraa: “E ia riri outou ra, eiaha ia harahia; eiaha ia mairi te mahana i to outou ririraa.”—Ephesia 4:26.
Te hiˈoraa i to outou hoa apiti no arauaˈe iho
“Te hiˈo maitai ra . . . te taata haapao ra i to ˈna taahiraa,” o ta te hoê ïa maseli o te Bibilia e parau ra. (Maseli 14:15) E parau mau roa te reira no te maitiraa i te hoê hoa faaipoipo. Ua riro te maitiraa i te hoê hoa faaipoipo ei hoê o te mau faaotiraa faufaa roa ˈˈe e ravehia e te hoê tane aore ra te hoê vahine. Ua itehia râ e e rahi aˈe te taime e ravehia e te rahiraa no te maiti i te hoê pereoo aore ra i te fare haapiiraa i tei ravehia no te maiti i te taata e faaipoipo.
I roto i te amuiraa Kerisetiano, e “tamata-na-mua-hia” te feia e horoahia na ratou te mau hopoia “e au anei to ratou huru.” (Timoteo 1, 3:10, MN) Mai te peu e te feruri ra outou e faaipoipo, e tia ia outou ia haapapu e ‘e au anei te huru’ o te tahi taata. A tuatapapa na, ei hiˈoraa, i te mau uiraa i muri nei. Noa ˈtu e ua vauvauhia te reira no te hoê vahine, e au atoa te rahiraa o te mau manaˈo tumu i te hoê tane. E nehenehe atoa te feia i oti i te faaipoipo e tuatapapa i teie mau manaˈo ma te faufaahia.
• Eaha te huru o to ˈna roo?—Philipi 2:19-22.
Te faataa ra te Maseli 31:23 [MN] i te hoê tane e “[matauhia i te uputa ra,] ia parahi oia i roto i te hui [matahiapo] atoa o te fenua ra.” E parahi te hui matahiapo o te oire i te uputa o te oire no te faatupu i te haavaraa. Papu maitai ïa e e toroa to ˈna e nehenehe e tiaturihia. E itehia te roo o te hoê taata na nia i te huru e hiˈo ai vetahi ê ia ˈna. Mai te peu e e nehenehe, a hiˈo atoa nafea te feia ta ˈna e faatere ra e hiˈo ai ia ˈna. E nehenehe te reira e faaite mai nafea outou, ei hoa apiti, e hiˈo ai ia ˈna arauaˈe iho.—A faaau e te Samuela 1, 25:3, 23-25.
• Eaha te huru o to ˈna haerea morare?
Mea “viivii ore na mua” te paari no ǒ mai i te Atua ra. (Iakobo 3:17, MN) Mea faufaa aˈe anei na to outou hoa apiti no arauaˈe iho to ˈna iho oaoa i te pae taatiraa i to ˈna tiaraa i mua i te Atua e to outou atoa? Mai te peu e eita o ˈna e tutava i te ora ia au i te mau ture morare a te Atua i teie nei, eaha te tumu e tiaturi ai e e na reira oia i muri aˈe i te faaipoiporaa?—Genese 39:7-12.
• Eaha to ˈna huru i nia ia ˈu?—Ephesia 5:28, 29.
Te faaite ra te buka Bibilia o te Maseli i te hoê tane o tei “tiaturi ra te aau” i ta ˈna vahine. Hau atu â, ‘e haamaitai oia ia ˈna.’ (Maseli 31:11, 28) E ere oia i te mea pohehae, eita atoa oia e titau rahi roa ia ˈna. Ua papai Iakobo e ua riro te paari no nia maira ei mea “mamahu, e te mǎrû, e . . . ua î i te aroha e te hamani maitai.”—Iakobo 3:17.
• Eaha to ˈna huru i nia i te mau melo o to ˈna utuafare?—Exodo 20:12.
E ere te mau tamarii anaˈe te tia ia faatura i to ratou mau metua. Te parau ra te Bibilia e: “E faaroo mai i to metua tane i fanau ai oe ra, e eiaha e vahavaha i to metua vahine, ia ruhiruhia ra.” (Maseli 23:22) Ma te faahiahia, ua papai te Taote ra o W. Hugh Missildine e: “E rave rahi mau fifi e mau afaro-ore-raa i roto i te faaipoiporaa o te nehenehe e apehia—aore ra e ite-atea-hia—ia haere te taata i momoˈahia e farerei i te utuafare o te tahi, i te tahi taime e e hiˈo i te mau auraa i rotopu i tei ‘maitihia’ e to ˈna mau metua. E faaite mai ta ˈna huru hiˈoraa i to ˈna mau metua i te huru e hiˈo ai oia i to ˈna hoa apiti. E tia ia uihia e: ‘E hinaaro anei au ia ravehia vau mai ia ˈna e rave i to ˈna mau metua?’ E faaite atoa mai te huru e rave ai to ˈna mau metua ia ˈna i te huru e rave ai oia ia ˈna iho e nafea oia e hinaaro ai ia rave outou ia ˈna—i muri aˈe i te po faaipoiporaa.”
• E peu matauhia anei e ana te riri haere noa aore ra te parau i te mau parau teimaha?
Te aˈo maira te Bibilia e: “Ia haapae-roa-hia te mamahu ore, e te iria, e te riri, e te avau e te faaino.” (Ephesia 4:31) Ua faaara Paulo ia Timoteo no nia i te tahi mau Kerisetiano i “aoaoa noa i te ui e te mârôraa parau” e tei vaiiho noa ia tupu “te feii, e te tamaˈi, e te parau faaino, e te manaˈo ino, te mârôraa tia ore hoi.”—Timoteo 1, 6:4, 5.
Hau atu â, ua papai Paulo “eiaha” te taata e hinaaro ra i te hopoia taa ê i roto i te amuiraa “ei momoto”—ia au i te reo Heleni tumu, e taata ïa “o te ore e tupaipai.” (Timoteo 1, 3:3, nota i raro i te api, MN) Eiaha o ˈna ia riro ei taata o te moto ia vetahi ê i te pae tino eiaha atoa ia tupaipai ia ratou ma te vaha. Eita te hoê taata e haavî uˈana haere noa ia riri oia e au ei hoa faaipoipo.
• Eaha ta ˈna mau tapao?
E titau te tahi pae i te taoˈa rahi e e ooti ratou i te mau faahopearaa. (Timoteo 1, 6:9, 10) Aita ta te tahi e ohipa maitai i roto i te oraraa, aita ta ratou e tapao. (Maseli 6:6-11) Area te taata paieti ra, e faaite ïa oia i te manaˈo tae mau mai ia Iosua o tei parau e: “Area vau e to ˈu atoa ra utuafare, e haamori ïa matou ia Iehova.”—Iosua 24:15.
Mau haamaitairaa e mau hopoia
E faanahoraa a te Atua te faaipoiporaa. Na te Atua ra o Iehova i faatia e i haamau i te reira. (Genese 2:22-24) Ua opua oia i te faanahoraa o te faaipoiporaa no te haamau i te hoê taairaa maoro i rotopu i te hoê tane e te hoê vahine ia nehenehe raua e tauturu te tahi i te tahi. Ia faaohipahia te mau faaueraa tumu a te Bibilia, e nehenehe te hoê tane e ta ˈna vahine e faaoaoa i to raua oraraa.—Koheleta 9:7-9.
E tia râ ia tapaohia e te ora nei tatou i te “anotau [ahoaho e te fifi ia faaoromai atu].” Ua tohu te Bibilia e i taua anotau ra, e riro te taata “ei miimii, e nounou moni, e faaahaaha, e teoteo, . . . e te [taiva haere noa], e aroha ore, e tahemo parau au, . . . e haavare, e mârô, e faateitei.” (Timoteo 2, 3:1-4; MN) E nehenehe teie mau huru taata e ohipa puai i nia i te faaipoiporaa. No reira, e tia i te feia e opua e faaipoipo ia numera maitai i te haamâuˈaraa. E tei oti i te faaipoipo, ia tamau ïa ratou i te rohi no te haamaitai atu â i to ratou taairaa na roto i te haapiiraa e te faaohiparaa i te aratairaa a te Atua e vai ra i roto i te Bibilia.
Oia mau, e tia i te feia e opua ra e faaipoipo ia hiˈo atea i muri mai i te mahana faaipoiporaa. E tia i te taatoaraa ia hiˈo eiaha noa te riroraa ei taata faaipoipo, i te oraraa atoa râ ei taata faaipoipo. A imi i te aratairaa a Iehova ia feruri outou ma te tano eiaha râ ma te manaˈo horuhoru noa o te here. Ia na reira outou, mea papu aˈe e e fanaˈo outou i te hoê faaipoiporaa o te manuïa.
[Nota i raro i te api]
a Hoê noa tumu no te faataaraa e nehenehe atu ai e faaipoipo faahou ta te Bibilia e faatia ra, o te “poreneia” ïa—oia hoi te mau taatiraa i rapaeau i te faaipoiporaa.—Mataio 19:9, MN.
[Tumu parau tarenihia i te api 5]
‘Te faataaraa maitai roa ˈˈe o te here ta ˈu i taio’
“Nafea outou e ite ai e te here mau ra outou?” o ta Taote Kevin Leman ïa i papai. “Te vai ra te hoê buka tahito e faataa ra i te here. Fatata e piti tausani matahiti to teie buka, o te faataaraa maitai roa ˈˈe râ teie o te here ta ˈu i taio.”
Te faahiti ra Taote Leman i te mau parau a te aposetolo Kerisetiano Paulo e itehia ra i roto i te Bibilia i roto i te Korinetia 1, 13:4-8 [MN]:
“E faaoromairaa roa to te [here], e te hamani maitai; e ore te [here] e feii: e ore te [here] e faarahi, e ore hoi e faaahaaha. Eita [te here] e rave i te mea au ore, eita e imi i te maitai no ˈna iho, eita e riri vave, eita e manaˈo ino ia vetahi ê; eita e oaoa i te parau-tia ore, e oaoa râ i te parau mau; e tapoˈi i te mau mea atoa ra, e faaroo i te mau mea atoa ra, e tiai i te mau mea atoa ra, e haamahu i te mau mea atoa ra. E ore roa te [here] e mou.”
[Tumu parau tarenihia i te api 8]
E nehenehe te mau manaˈo horuhoru e haavarevare
Ua ite maitai te potii Sulami no te mau tau Bibilia i te mana haavare o te mau manaˈo horuhoru i te pae o te here. A faahinaarohia ˈi oia e te Arii mana ra o Solomona, ua parau o ˈna i to ˈna mau hoa tamahine “eiaha e faaara i tau here nei, e ia hinaaro noa oia ihora.” (Te Sire a Solomona 2:7) Aita teie potii feruriraa paari i hinaaro i to ˈna mau hoa ia turai ia ˈna e vaiiho e na to ˈna mau manaˈo horuhoru e faatere mai ia ˈna. Mea maitai roa atoa te reira, no te feia o te hinaaro ra e faaipoipo i teie mahana. A haavî maitai i to outou mau manaˈo horuhoru. Mai te peu e e faaipoipo outou, e tia ia outou ia na reira no te mea te here ra outou i te hoê taata, eiaha râ no te manaˈo noa e ua faaipoipo outou.
[Hohoˈa i te api 6]
E nehenehe atoa te feia i oti aˈena i te faaipoipo e haapaari i to ratou mau taairaa i roto i te faaipoiporaa
[Hohoˈa i te api 7]
Nafea oia e rave ai i to ˈna mau metua?