“E haapii i te tamaiti”
IA MANUÏA te faaapu, e titauhia hau atu â i te ueueraa i te mau huero i nia i te repo e i te hoˈi-faahou-raa tau avaˈe i muri iho no te ootiraa. E rave rahi ohipa teiaha roa tei hinaarohia i roto i te faaineineraa i te repo, i te ueueraa i te mau huero, e i te pîpîraa i te pape e i te atuaturaa i te mau raau tanu ia nehenehe ratou e paari mai.
Te haapapu maitai ra teie raveraa i te tano-mau-raa o te Maseli 22:6 o te na ô ra e: “E haapii i te tamaiti i tana eˈa ia haere ra; e ia paari oia ra, e ore e faarue i taua eˈa ra.” Oia mau, o te faaineineraa a te mau metua te tumu faufaa e manuïa ˈi te haapiiraa a te tamarii.
Teie râ, i roto i teie ao faatia noa, e rave rahi metua o te ore e pee ra i teie aˈoraa. Ia pee ratou i te paari i fariihia e e tia i te mau tamarii ia haapii i te faatitiaifaro i to ratou iho mau fifi, e pinepine na ta ratou mau tamarii e imi i te ravea no ratou iho. No teie teie huru raveraa e hema ohie noa ïa te mau taurearea i te mana ino o te mau taata aita ta ratou e mau faaueraa tumu e aita to ratou e aroha.—Maseli 13:20.
E mea maitai aˈe no te mau metua ia faaô i te mau faaueraa tumu Kerisetiano i roto i ta ratou mau tamarii na roto i te haapiiraa a te Atua i te apîraa ra! Mai teihea taime? ‘Mai te tamarii-rii-raa mai â,’ ta te aposetolo Paulo ïa i parau. Mai te reira hoi te tupuraa o te taurearea ra o Timoteo. Ua faaô to ˈna metua vahine ra o Eunike e to ˈna mama ruau ra o Loidi i “te parau moˈa i papaihia ra” i roto ia Timoteo ia “haapii” oia e ia “haapapuhia to ˈna manaˈo ia tiaturi, MN” oia. Te faahopearaa? E tuhaa faufaa ta teie haapiiraa i hauti ia ‘paari mai [oia] no te ora.’—Timoteo 2, 1:5; 3:14, 15.
Oia atoa i teie mahana, te mau metua o te “ore e rohirohi i te parau maitai” e ooti ïa ratou i te mau haamaitairaa rahi mai te peu e ‘e ore ratou e toaruaru.’ (Galatia 6:9) Te na ô ra te Arii paari ra o Solomona e: “E oaoa te metua [“tane,” MN] o te taata parau-tia ra.”—Maseli 23:24.